Vinerea Mare: între tradiții și obiceiuri

Creștinii ortodocși din întreaga comemorează astăzi  Vinerea Mare”, numită și „Vinerea Scumpă”, „Vinerea Seacă” sau „Vinerea Șchioapă”,  cea mai „neagră” zi din calendarul creștin și popular, deoarece este ziua în care Iisus Hristos a pătimit și a fost răstignit.

În satul tradițional, această zi, despre care se spunea că reunește toate vinerile din an, se ținea prin nelucrare. Se credea că toate îi vor merge „în sec” celui care nu va respecta interdicția de a lucra. De aceea, în Vinerea Mare nu se semăna nimic, nu se lucra la vie și nici nu se puneau ouă la cloșcă. Femeile nu frământau și nici nu coceau pâine, „ca să nu se ardă mâinile Maicii Domnului”, existând credința că nu e păcat mai mare decât să coci pâine în Vinerea Mare.

Femeile din satul tradițional evitau să vopsească ouă în această zi, pentru ca să nu le găsească seci pe lumea cealaltă. Bătrânii țineau post negru, pentru a li se ierta din păcate și pentru a fi belșug în casă. Ceilalți adulți din casă țineau post aspru, doar cu apă și pâine.

Vinerea Mare era dedicată postului, dar și rugăciunii. Credincioșii mergeau la biserică pentru a trece pe sub Sfântul Epitaf, pe care este pictată scena punerii în mormânt a lui Iisus, iar seara mergeau la biserică, pentru a cânta Prohodul Domnului, înconjurând biserica de trei ori cu lumânări aprinse.

În această zi se făceau și predicții despre starea vremii, existând credința că dacă va ploua în Vinerea Seacă, zilele de la Paști până la Rusalii vor fi și ele ploioase, însă anul va fi îmbelșugat.