Semnificația martișorului

Una din legendele simbolului primĂ„Ć’verii ne spune cĂ„Ć’ odatĂ„Ć’ soarele a coborât pe pĂ„Ć’mânt, luând chipul unui tânĂ„Ć’r, pentru a participa la o horĂ„Ć’ dintr-un sat. Zmeul cel rĂ„Ć’u, vĂ„Ć’zând cĂ„Ć’ a luat chipul unui tânĂ„Ć’r, l-a rĂ„Ć’pit ÅŸi l-a închis într-o temniĂ…ÂŁĂ„Ć’, provocând suferinĂ…ÂŁa întregii naturi. Se spune cĂ„Ć’ râurile au încetat sĂ„Ć’ mai curgĂ„Ć’, pĂ„Ć’sĂ„Ć’rile nu mai cântau… pânĂ„Ć’ nici copiii nu mai râdeau. Nimeni nu ÅŸtia ce sĂ„Ć’ facĂ„Ć’ pânĂ„Ć’ când, un tânĂ„Ć’r voinic s-a hotĂ„Ć’rât sĂ„Ć’ îl înfrunte pe zmeu ÅŸi sĂ„Ć’ elibereze soarele. Acesta a pornit la drum, având puterea multora dintre pĂ„Ć’mânteni. CĂ„Ć’lĂ„Ć’toria tânĂ„Ć’rului a durat 3 anotimpuri: vara, toamna ÅŸi iarna. Spre sfârÅŸitul ierni, acesta a gĂ„Ć’sit castelul zmeului ÅŸi s-au luptat zile întregi pânĂ„Ć’ când zmeul a fost doborât. SlĂ„Ć’bit ÅŸi grav rĂ„Ć’nit, tânĂ„Ć’rul a reuÅŸit sĂ„Ć’ ajungĂ„Ć’ pânĂ„Ć’ la temniĂ…ÂŁa soarelui, l-a eliberat, dupĂ„Ć’ care a murit, sângele acestuia curgând pe zĂ„Ć’padĂ„Ć’ albĂ„Ć’. Soarele a urcat pe cer ÅŸi a vestit venirea primarii, umplând de fericire inimile pĂ„Ć’mântenilor. De atunci, tinerii împletesc doi ciucuraÅŸi, unul alb ÅŸi unul roÅŸu, oferindu-i fetelor pe care le iubesc sau celor apropiaĂ…ÂŁi. RoÅŸul semnificĂ„Ć’ dragoste pentru tot ce este frumos, amintind de culoarea sângelui tanaralui voinic. Albul simbolizeazĂ„Ć’ sĂ„Ć’nĂ„Ć’tatea ÅŸi puritatea ghiocelului, prima floare a primĂ„Ć’verii.

O altă legendă a mărţişorului ne spune că într-una din zile, umblând cu oile pe munţi, baba Dochia a găsit o pară pe care a legat-o cu un fir de aţă. Toate acestea s-au întâmplat într-o zi de 1 Martie, de atunci extinzându-se obiceiul.

Descoperiri arheologice

Trecând de la legende la lumea de basm la cea reală, descoperirile arheologice arata că se celebra prima zi a primăverii încă de acum 8000 de ani, pe vremea dacilor simbolurile primăverii fiind confecţionate din timpul iernii, urmând să se poarte după ziua de 1 Martie. Pe atunci mărţişoarele erau fie nişte pietricele colorate în alb şi roşu înşirate pe o aţă fie o monedă (sau mai multe) legate cu fire subţiri de lână albe şi negre (în unele locuri alb cu roşu). Dacii credeau că mărţişoarele aduceau şi le purtau până când înfloreau copacii.

ÃŽn zilele noastre…

În zilele noastre, bănuţul purtător de noroc al dacilor aproape că a dispărut, el fiind înlocuit cu diferite personaje din lumea desenelor animate, cu animăluţe din plastic sau din sticlă, inimioare , feţe zâmbitoare, pietricele frumos colorate sau orice poate atrage un cumpărător grăbit sau în pană de idei. Astăzi, ziua de 1 Martie e o adevărată comoară pentru comercianţii ambulanţi care îţi iau ochii cu fel şi fel de “mărtişoare”, fără a cunoaşte însă adevăratul legenda tradiţionalului mărţişor. Ziua de 1 Martie are o bogată încărcătura comercială, încărcătura că o depăşeşte de multe ori pe cea tradiţională.

Dar… trecând peste partea comercialĂ„Ć’, putem spune cĂ„Ć’ în zilele noastre, obiceiul este cĂ„Ć’ orice femeie (doamna sau domniÅŸoarĂ„Ć’) sĂ„Ć’ primeascĂ„Ć’ un mĂ„Ć’rĂ…ÂŁiÅŸor. Orice bĂ„Ć’rbat care se respectĂ„Ć’ oferĂ„Ć’ ÅŸefei, colegei sau persoanei iubite un mĂ„Ć’rĂ…ÂŁiÅŸor, reprezentanĂ…ÂŁele sexului frumos mândrindu-se în aceastĂ„Ć’ zi cu mĂ„Ć’rĂ…ÂŁiÅŸoarele primite.

Tradiţia spune că mărţişorul se poartă până în momentul în care înfloresc trandafirii sau vişinii. Atunci firul roşu se pune pe un trandafir sau pe o ramură a unui vişin. În alte regiuni, mărţişorul se poartă atât cât durează zilele Babelor sau până la Florii, când se scoate şi se agaţa de crengile unui copac. Se crede că, dacă pomul va rodi, omul va avea noroc. Atunci când mărţişorul este aruncat după o pasăre, purtătorul va fi uşor precum pasărea.