Șeful Armatei urmărit penal de DNA

Generalul Gheorghiţă Vlad, șeful Statului Major al Apărării, a fost pus sub urmărire penală de procurorii secției militare a Direcţiei Naţionale Anticorupţie într-un dosar în care este acuzat de complicitate la uzurparea funcţiei.

„La data de 02.06.2026, procurorii militari din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, Serviciul pentru efectuarea urmăririi penale în cauze privind infracțiuni de corupție săvârșite de militari, i-au adus la cunoștință generalului VLAD GHEORGHIȚĂ, șef al Statului Major al Apărării din cadrul M.Ap.N., calitatea de suspect într-un dosar penal instrumentat la nivelul acestui serviciu, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la uzurparea funcției, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit”, transmite DNA.

Potrivit DNA, ancheta vizează o situație din iulie 2025, când generalul ar fi facilitat emiterea și semnarea unei solicitări către Ministerul Educației pentru suplimentarea locurilor finanțate de la buget la UNEFS București. Procurorii susțin că demersul ar fi fost făcut de o structură care nu avea atribuții legale în acest sens, competența revenind exclusiv Direcției Generale Management Resurse Umane din MApN.

Conform anchetatorilor, solicitarea ar fi dus la suplimentarea cu 20 de locuri la buget, astfel încât candidați admiși inițial pe locuri cu taxă au fost transferați pe locuri finanțate de stat. DNA afirmă că prin această decizie ar fi fost afectate interesele Ministerului Apărării și ar fi fost creat un folos necuvenit pentru cei 20 de candidați. Dintre aceștia, trei ar urma să fie încadrați ca ofițeri în MApN după finalizarea studiilor.

DNA anunță că acuzațiile i-au fost aduse la cunoștință generalului Vlad Gheorghiță. „Suspectului Vlad Gheorghiță i-au fost aduse la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile penale, în conformitate cu prevederile art. 307 din Codul de procedură penală. Facem precizarea că efectuarea în continuare a urmăririi penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop instituirea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nicio situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție”.

„