Minivacanța de Rusalii 2025. Românii au ales România

Minivacanța de Rusalii a reprezentat un început bun pentru sezonul estival 2025. Litoralul, stațiunile montane, dar și cele balneare s-au bucurat de un aflux sporit de turiști, semn că vacanțele petrecute în România rămân o opțiune preferată pentru mulți români.

Durata medie a sejurului a fost de 2–3 nopți, iar bugetul mediu alocat de o familie: aprox. 1.000 de lei. Cele mai solicitate pachete: cazare cu mic dejun sau all inclusive, acces la facilități recreative, mese festive, divertisment.

Pe litoralul românesc, gradul de ocupare a depășit 60% în unitățile de cazare deschise în această perioadă, cu câteva hoteluri din Mamaia, Eforie Nord și Neptun ajungând la capacitate maximă. Stațiunile montane precum Brașov, Poiana Brașov și Sinaia au înregistrat un grad de ocupare de până la 90% în structurile operaționale. În stațiunile balneare și cu ape termale (Băile Felix, Călimănești-Căciulata, Băile Herculane, Sovata), gradul de ocupare a depășit 85%, semn clar al revenirii interesului pentru relaxare, tratamente și servicii SPA.

„Românii aleg România, dar România trebuie să se aleagă și pe ea însăși. În lipsa unei infrastructuri decente și a unei strategii naționale pentru atragerea turiștilor străini, turismul intern este singura resursă funcțională și tocmai aceasta riscă să fie penalizată prin măsuri fiscale nejustificate. Cerem autorităților să sprijine, nu să saboteze un sector al economiei nationaleProbab cu potențial strategic.” a declarat președintele FPTR, Dragoș Răducan:

Comparație cu Rusaliile 2024

Creștere cu peste 15% a numărului de turiști în structurile de cazare deschise.
Bugetul mediu per turist a crescut cu aproximativ 200 de lei.
Tendință clară de diversificare a alegerilor turistice, cu accent pe turism balnear și de litoral.

FPTR atrage atenția că, în ciuda eforturilor operatorilor din turismul intern, România continuă să înregistreze un deficit cronic în balanța de plăți turistice, de aproape 4,3 miliarde de euro în 2024, potrivit datelor prezentate de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Turism (INCDT)

Cheltuielile românilor în străinătate: 9,6 miliarde de euro.
Cheltuielile turiștilor străini în România: doar 5,3 miliarde de euro.
Rezultat: un dezechilibru de 14,6%, perpetuat de peste trei decenii.

FPTR subliniază că lipsa unei strategii naționale coerente pentru atragerea turiștilor străini, alături de fragilitatea promovării externe și lipsa unei Organizații Naționale de Management al Destinației, condamnă România la statutul de piață emițătoare de turiști, nu receptoare.

Apel către autorități: Românii doresc să fie turiști în România. Când urmează modernizarea infrastructurii și reforma sistemică în turism?

Pentru ca turismul românesc să devină competitiv și sustenabil, FPTR solicită autorităților:
• Modernizarea urgentă a infrastructurii rutiere și feroviare – în special către litoral, zone montane și stațiuni balneare.
•Extinderea și întreținerea zonelor de promenadă: alei pietonale, piste de biciclete, spații verzi.
•Amenajarea de toalete publice moderne și suficiente, în special în stațiunile de pe litoral.
•Reabilitarea iluminatului public în zone turistice – pentru siguranță și confort.
•Salubrizare constantă și eficientă a spațiilor publice: plaje, parcuri, zone centrale.
•Amenajarea de parcări publice moderne și semnalizate.
•Susținerea digitalizării și a informării turistice prin aplicații și centre de informare turistica moderne.
•Înființarea unei Organizații Naționale de Management al Destinației – „Visit România”, cu rol activ în promovarea coordonată a turismului in Romania.
•Reformarea schemelor de sprijin pentru incoming, care în prezent sunt birocratice și insuficiente.
• Alocarea unui buget real pentru promovarea externă a României și implicarea agențiilor de turism în direcționarea ofertei spre incoming.
Multe dintre aceste solicitări sunt formulate de 35 de ani și sunt de bun-simț în orice țară. Dar mai exista bun-simț?Minivacanța de Rusalii 2025 a demonstrat că românii au încredere în turismul intern. Acum este rândul autorităților să demonstreze că îl respectă. FPTR reamintește că dezvoltarea turismului nu se face prin declarații, ci prin investiții, viziune și parteneriat real cu mediul privat. România are ce oferi, dar are nevoie urgentă de infrastructură, promovare și politici coerente.