Organizată de Asociația Ivan Patzaichin – Mila 23 și Muzeul Textilelor din Băița, expoziția este prezentată în Japonia de Primăria Municipiului București și CREART – Centrul de Creație, Artă și Tradiție al Municipiului București, în parteneriat cu Institutul Cultural Român, cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe din România și al Ambasadei României în Japonia. Expoziția investighează patrimoniul material și imaterial al plantei de cânepă, reliefând potențialul său ca materie primă regenerabilă, simbol cultural și resursă pentru designul viitorului, consolidând totodată profilul României ca actor activ în schimburile culturale internaționale.

Proiectul oferă publicului o experiență de dialog intercultural prin expunerea de piese de patrimoniu românesc și japonez, instalații artistice contemporane și un album de cercetare cu tema costumelor tradiționale din România și Japonia, semnat de dr. Florica Zaharia și Midori Sato. Vernisajul internațional al acestei oglindiri a patrimoniului celor două culturi urmează etapei naționale de la Muzeul Național al Țăranului Român din București, unde expoziția „În(toarcem) cânepa spre viitor” a fost expusă în premieră și documentată în contact direct cu publicul român.

Conceptul expozițional este rezultatul colaborării dintre Teodor Frolu (curator, Asociația Ivan Patzaichin – Mila 23) și dr. Florica Zaharia (cercetător și conservator emerita, Muzeul Textilelor din Băița), care îmbină perspectiva contemporană cu cea documentar-patrimonială, elemente definitorii pentru misiunea instituțională a CREART de a conserva și valorifica tradițiile românești și de a le promova în contexte internaționale. Expoziția reunește mostre și obiecte de patrimoniu textil (costume tradiționale, țesături, instrumentar) din colecțiile Muzeului Textilelor, creații vestimentare contemporane din cânepă și o instalație textilă semnată de Oláh Gyárfás (PATZAIKIN), alături de contribuții multimedia realizate de Dan Vezentan și Dilmana Yordanova.

Vernisajul expoziției va avea loc vineri, 12 septembrie, ora 15:00 (ora locală), în Pavilionul României la World Expo 2025 Osaka, în prezența echipei curatoriale și a partenerilor instituționali.

La deschidere vor participa principalii autori și contributori: Teodor Frolu, curatorul expoziției, co-fondator al Asociației Ivan Patzaichin – Mila 23; dr. Florica Zaharia, conservator Emerita al The Metropolitan Museum of Art, directorul și co-proprietarul Muzeului Textilelor; Romulus-Nicolae Zaharia, co-fondator al Muzeului Textilelor din Băița; Yuko Fukatsu, profesor la Facultatea de Arte și Design, specializarea Design de Produs și Textile, Universitatea de Artă Tama (Japonia) și Oláh Gyárfás, artist vizual și designer al brandului de eco-design PATZAIKIN.

Evenimentul va fi onorat de prezența Comisarului General al României la World Expo 2025 Osaka, Ferdinand Nagy, alături de reprezentanți ai mediului diplomatic, ai instituțiilor culturale locale și internaționale, precum și oficiali ai World Expo 2025 Osaka.

Programul vernisajului

15:00 – 15:30 – Moment oficial deschis publicului Pavilionului României la World Expo 2025 Osaka: prezentarea conceptului expozițional, discursuri introductive ale autorilor și contributorilor, prezentarea instalațiilor și proiecții multimedia.

15:30 – 16:30 – Sesiune profesională dedicată dialogului între specialiști:

dezbateri pe teme de patrimoniu și design, lansarea albumului Patrimoniile culturale vizibile – Costume tradiționale din România și Japonia, precum și prezentarea Muzeului Textilelor.

Albumul de cercetare Patrimoniile culturale vizibile – Costume tradiționale din România și Japonia, semnat de dr. Florica Zaharia și Midori Sato (Conservatoare Emerite, The Metropolitan Museum of Art), documentează comparativ universurile textile ale celor două țări și oferă o bază științifică pentru temele de discuție lansate în jurul expoziției. Publicația bilingvă (română/engleză) va fi prezentată oficial la deschidere.

Muzeul Textilelor din Băița, fondat și coordonat de dr. Florica Zaharia și Romulus-Nicolae Zaharia, contribuie cu piese de patrimoniu, expertiză științifică și cercetări proprii, consolidând astfel dimensiunea documentară a expoziției.

Colecția PATZAIKIN, semnată de designerul Oláh Gyárfás, reunește creații vestimentare din cânepă care pun în dialog tradiția cu expresia contemporană și este prezentată multimedia prin imagini realizate de artiștii Dan Vezentan și Dilmana Yordanova, oferind vizitatorilor o experiență estetică și narativă integrată.

În următoarele zile după vernisaj, curatorul și contributorii vor susține tururi ghidate și sesiuni de dialog cu publicul internațional, oferind o aprofundare a temelor și a metodelor curatoriale din expoziție.

HEMP – Back to the Future este o expoziție de artă documentară curatoriată de Teodor Frolu, realizată de Primăria Municipiului București și CREART – Centrul de Creație, Artă și Tradiție al Municipiului București și concepută de Asociația Ivan Patzaichin – Mila 23 în colaborare cu Muzeul Textilelor din Băița. Proiectul este prezentat în parteneriat cu Institutul Cultural Român, cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe și al Ambasadei României în Japonia, ca parte din participarea României la World Expo 2025 Osaka.

10 mai, Ziua Regalităţii, a fost ziua naţională a României din 1866 până în 1947. În timpul regimului comunist, sărbătoarea de 10 Mai a fost ştearsă din memoria colectivă, iar când se vorbea despre independenţă se invoca discursul lui Mihail Kogălniceanu din Parlament, rostit la 9 mai. Astăzi, 10 Mai este Ziua Regelui, fiind sărbătorită în primul rând de familia regală, iar printr-un proiect adoptat de Camera Deputaţilor, data de 10 Mai este şi zi de sărbătoare naţională.Ziua Regalităţii: 10 mai 1866, sosirea lui Carol Hohenzollern Sigmaringen în România

Muzeul de Artă Populară Constanța găzduiește în perioada 9 mai-1 iunie 2025, expoziția temporară „Ziua Regalității reflectată în medalii cu inserții regale (1866-1940)”, realizată cu piese din Colecția privată Georgian Anghel.Vernisajul expoziției „Ziua Regalității reflectată în medalii cu inserții regale (1866-1940)” este programat vineri, 9 mai, de la ora 16.00.

Zi istorică la Vatican. Cine este noul papă

Expoziția reunește o colecție inedită de medalii cu tematică regală, expuse public pentru prima dată. Veritabile bijuterii istorice ce surprind spiritul și semnificația zilei de 10 Mai în istoria României, medaliile reprezintă pe membrii Casei Regale (Carol I, Regina Elisabeta, Regina Maria, Regele Ferdinand), evenimente importante din perioada Regalității (momentul Încoronării, obținerea Independenței), dar și unele edificii emblematice ale Constanței (Podul „Carol I”, Portul Constanța). Medaliile sunt realizate de gravori celebri din epocă, precum: Paul Telge, Wilhelm Kullrich, Anton Scharff și Menachem Carniol.

Citește și Realitățile turismului românesc. Lipsa unei strategii aplicate, diminuarea valorii voucherelor de vacanță

Muzeul de Artă Populară Constanța organizează, între 25 februarie și 15 martie, expoziția temporară „Mărțișoarele Societăților de Caritate din perioada Regalității (1910-1945)”, realizată cu piese aparținând colecționarului Georgian Anghel. Vernisajul expoziției va avea loc joi, 27 februarie, de la ora 16.00.

Expoziția reunește mărțișoare ale principalelor organizații cu profil filantropic ale vremii: Societatea „Principele Mircea”, Organizația Internațională de Cruce Roșie, Societatea Ortodoxă Națională a Femeilor Române. Aceasta din urmă își desfășoară activitatea și în prezent, păstrându-și specificul caritabil.

Mărțișoarele sunt realizate din materiale diverse: alamă, alamă aurită, alamă argintată, alamă emailată, bronz și cupru. Banii obținuți din vânzarea acestor „bijuterii” vestitoare ale primăverii, însoțite de firul alb-roșu, erau destinați copiilor orfani și nevoiașilor.

Cel mai vechi mărțișor are formă de cruce și a fost realizat în anul 1910 de către Robert Fessler, gravor al Casei Regale. Sunt prezentate și creații ale altor gravori cunoscuți în epocă, precum: Theodor Radivon, un alt gravor al Casei Regale, care avea ateliere în București, dar și la Brașov sau gravorul Saraga din Iași, cel care a realizat „Mărțișorul Dezrobirii 1918”.

Alături de mărțișoare sunt expuse și Proiectul de Statut al Societății Ortodoxe Naționale a Femeilor Române din 1909, Statutul din 1910 și Darea de Seamă din 1911.

Evenimentul cultural „Carte Veche |  Carte Nouă”., aflat la cea de-a III-a ediție va avea loc în perioada 07 – 11 august 2024, în spațiul expozițional al Centrului Multifuncțional Educativ pentru Tineret (CMEPT) ,,Jean Constantin”, Vernisajul expoziției de carte veche, cu exemplare rare, de colecție, va avea loc miercuri, 07 august 2024, ora 14.00, la CMEPT ,,Jean Constantin”.

Anul acesta, pasionații de lectură de la malul mării se vor bucura de un eveniment cultural complex, fiind invitați să descopere o selecție inedită de volume vechi, din diferite epoci, reprezentative pentru literatura din vechiul spațiu tomitan. Fascinanta incursiune în lumea cărților vechi se va face în acorduri de violoncel, la vernisajul evenimentului cultural „Carte Veche |  Carte Nouă” fiind invitat în recital îndrăgitul artist Tudor Tănase.

Dintre volumele de colecție expuse publicului în cadrul acestei manifestări menționăm o serie de exponate rare, unele având o vechime de peste 300 – 400 de ani: „Histoire philosophique et politique du commerce, de la navigation et des colonies des anciens dans la Mer Noire”, Veneția, 1789, Publii Ovidii Nasonis – „Metamorphoseon” Libris XV, Amsterdam, 1673, Antonius Bonfinius – „Rerum Ungaricarum Decades Quatuor Cum Dimidia”, 1581, P. Ovidii Nasonis – „Operum” Editio nova, 1652, Publii Ovidii Nasonis – „Operum”, tomus III, 1664. De asemenea, vor fi expuse și două lucrări vechi, de mare valoare, aflate în patrimoniul Centrului Cultural Județean Constanța „Teodor T. Burada”: Publii Ovidii Nasonis –„Operum” Tomus I, II, 1664 și Plautus Comicus Amphitruo, 1630. Publicul va putea admira, printre exponate, și hărți din perioada 1600-1800.

Evenimentul cultural va fi completat cu o serie de picturi realizate de cursanții clasei de Grafică și Pictură din cadrul Centrului Cultural Județean Constanța „Teodor T. Burada” –  prof. Ioana Călinescu. Vor expune cursanții: Lucia Enache, Lucian Asaftei, Elena Găinușă, Georgeta Drajneanu, Elena Leu, Georgeta Lascar, Elena Hoinaru, alături de prof. Ioana Călinescu.

Vizitatorii sunt invitați să admire exponatele din cadrul evenimentului cultural „Carte Veche |  Carte Nouă”  începând de miercuri, 07 august 2024, ora 14.00 și până duminică, 07 august 2024 (inclusiv), în intervalul orar 12.00-20.00.

Vernisajul expoziției Memoria Constanțelor, va avea loc pe 3 august , ora 17.00, în Sala de Expoziții a Colegiului Național de Arte Regina Maria Constanța.

„De ce am ales acest nume special? Deoarece evenimentul se dorește a fi un arc peste timp, o metamorfoză a generațiilor anilor 2000. Pe simezele Colegiului Național Regina Maria iși vor expune lucrările o parte din elevii Liceului de Artă din generația 2000, împreună cu profesorii îndrumători și colegii lor de suflet, Suntem onorați să vă prezentăm operele artiștilor – profesori trecuți la cele veșnice, precum: Mircea Enache, Elena Ghemeș, Anca Niță, Victor Rădulescu, Daniela Țurcanu, alături de lucrările unui artist, elev al Liceului de Artă, plecat dintre noi timpuriu. Ioan Bârlădeanu. Un gând pios de recunoștință aducem și Doinei Păuleanu, critic de artă și fost director al Muzeului de Artă Constanța, personalitate importantă a vieții artistice românești.” transmit organizatorii.

Artiști profesori participanți: Eduard Andrei, Loreta Băluță, Marieta Besu, Angela Bocu, Gheorghe Caruțiu, Florin Ferendino, Constantin Gheorghe, Constantin Grigoruță, Vladimir Hagiu, Eusebio Spînu și Ion Tițoiu.

Artiștii participanți: Alexandru Angheliu, Ciprian Ariciu, Andreea Măiastra Aron, Iulia Cerchez Balica, Daniel Botezatu, Lavinia Roxana Capactzis, Ruxandra Mihaia Caranfil, Alexandru Ciubotariu, Iulia Darcoș, Mihaela Dima, Liviu Epuraș, Adrian Gheorghe, Elena Gheorghe, Radu Fulga, Tudor Fulga, Adrian Hagiu, Cosmin Ignat, Ionel Jinga, Radu Malancă, Adrian Mazilu, Otilia Măndescu Canavra, Ana Oancea Mihai, Tudor Mirescu, Gabriel Mikloș, Cristina Panait, Victor Predoiu, Ioana Radu Bucureșteanu, Dana Simion Iremenco, Olivia Socol Predoiu, Lelia Rus, Emanuel Șooș, Zoe Stamati Berghilă, Alexandru Sârbu, Magdalena Stoiadin, Alexandra Irena Stoinescu, Adrian Șerbănescu, Vlad Tănăsescu, Mihai Tițoiu, Tudor Tițoiu, Livia Tudoran.

Coloana sonoră originală îi aparține artistului Sebastian Burneci.

Colecția a luat naștere în urmă cu aproximativ 20 de ani și reprezintă un efort dedicat de cercetare și pasiune pentru tradițiile din zona Banatului de Câmpie. Cu peste 3500 de piese ce includ ansambluri vestimentare complete, podoabe și fotografii vechi, colecția este o oglindă fidelă a bogăției culturale și a tradițiilor autentice ale acestei regiuni.

În cadrul expoziției „Veșmintele bănățenilor de altădată” vă invităm să vedeți o parte din colecție prezentând zona etnografică a Lugojului, cu piese datând din perioada 1870-1950. Ansamblurile vestimentare, adunate cu rigoarea și pasiunea etnologului dr. Marius Matei, vorbesc despre generații întregi de bănățeni și reflectă inteligența și inventivitatea comunității, aplecarea spre eleganță și frumos, oferind o imagine de ansamblu a universului nemuritor al satului românesc bănățean.

Conform etnologului dr. Marius Matei, expoziția nu este doar o colecție de obiecte, ci este un adevărat blazon pentru Banat și România, reprezentând moștenirea culturală și artistică a unei comunități pline de viață și creativitate.

Vă așteptăm să descoperiți frumusețea și istoria veșmintelor bănățenilor de altădată la Muzeul de Artă Populară din Constanța!

Vernisajul expoziției „Din lada de zestre a satului românesc” va avea loc joi, 18 ianuarie, ora 16.00, la Muzeul de Artă Populară Constanţa.

Expoziția, realizată cu piese din Colecția privată Eugenia Catargiu, va fi deschisă până la data de 18 februarie  și reuneşte ansambluri vestimentare reprezentative pentru zonele Mehedinți, Vâlcea, Olt, Dolj, Teleorman, Porțile de Fier, Lunca Dunării, Lăpuș, Bistrița-Năsăud, Banat, Valea Târnavelor, Ocoliș (Alba), Țara Zarandului (Arad), Ținutul Pădurenilor (Hunedoara), Huedin (Cluj).

Costumele prezentate sunt o ilustrare a materialelor, tehnicilor de croi și ornamentare a zonelor de proveniență. Toate aceste piese au fost adunate de Eugenia Catargiu, de profesie avocat, din dorința de a avea acasă modele autentice pe care să le reproducă, crearea de cămăși după modele tradiționale fiind o altă pasiune a colecționarei.

Fiecare cămașă achiziționată de Eugenia Catargiu a generat în timp alte căutări în „lada de zestre” a satului românesc, colecția sa sporind an de an cu valoroase obiecte etnografice, adevărate mărturii ale talentului și îndemânării celor ce le-au lucrat. Implicit, acest lucru a însemnat salvarea din teren a unor piese vestimentare care datorită valorii lor pot fi cuprinse în diferite tematici expoziționale, putând fi astfel cunoscute și admirate de mulți iubitori ai portului popular.

La numai trei luni de când s-au cunoscut, Dragoș a cerut-o pe Olga de soție, urmând să se hotărască unde se vor căsători, la Roma sau la București. Până atunci, ei au beneficiat de o frumoasă vacanță în Capitala Italiei, unde actrița și solista noastră deține un imobil, iar Dragoș a redescoperit un oraș superb, la brațul iubitei sale.
La întoarcere, Dragoș a fost prezent la vernisajul expoziției regretatei actrițe Stela Popescu, de a cărei imagini expuse în holul Teatrului Constantin Tănase, s-a ocupat îndeaproape. Iată câteva imagini din plimbările lor prin Roma, dar și imagini de la expoziția cu fotografiile actriței, care ne-a părăsit în urmă cu un an.

Constănțenii sun așteptați În intervalul 26 – 28 octombrie 2018 şi pe 14 noiembrie 2018, pentru a celebra Marea Unire de la Marea Neagră şi 140 de ani de la alipirea Dobrogei la România, pentru a înţelege care sunt mecanismele care ne leagă, care ne fac să funcţionăm ca naţie şi care fac, atât de frumos, legătura cu istoria noastră zbuciumată, trecută şi prezentă.

Evenimentul debutează, la Constanţa, pe 26 octombrie 2018, cu un simpozion ce va dezvolta noi platforme de cunoaștere a identității naționale, a oamenilor ce au marcat drumul spre Marea Unire, a valorilor materiale și imateriale ale României, a participării reprezentaților etniilor dobrogene la Primul Război Mondial, a ceea ce înseamnă cu adevărat patrimoniul sub toate formele lui, în special cel bazat pe valorile naţionale autentice sociale, artistice şi istorice în ţara noastră, în general, şi la Constanţa, în particular.

Invitaţi sunt peste 100 de istorici, academicieni şi cercetători, care vor susţine mai multe conferinţe, sub semnul Centenarului. Manifestarea va dura până pe 28 octombrie 2018, programul derulându-se pe întregul parcurs al fiecărei zile. Gazda evenimentului Marea Unire de la Marea Neagră, totodată şi partener în proiect, este Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa.

Vineri, 26 octombrie 2018, are loc vernisajul unei expoziţii de ii şi obiecte artizanale, găzduită tot de celebra instituţie culturală de la malul mării. „IA – Zbor Centenar“ va include expunerea artistică a peste 50 de ii cu valoare patrimonială, a unei colecții de fotografii de la sfârșitul veacului al XIX-lea – început de secol XX, precum și albume de fotografie, cusături și alte piese țărănești din perioadă.