Pentru a primi sprijin financiar, solicitanții trebuie să respecte plafoanele de venit prevăzute de legislație. Astfel, venitul mediu net lunar nu trebuie să depășească 1.386 de lei pentru fiecare membru al familiei. În cazul persoanelor singure, limita este de 2.053 de lei pe lună.

Suma acordată nu este aceeași pentru toți beneficiarii. Procentul de compensare se stabilește în funcție de venitul mediu net lunar, iar sprijinul poate varia de la 10% până la 100% din valoarea de referință prevăzută pentru sistemul de încălzire utilizat.

Valoarea ajutorului depinde de sursa principală de încălzire a locuinței. Potrivit regulilor aplicabile, valorile de referință sunt de cel puțin 250 de lei pe lună pentru gaze naturale, 500 de lei pentru energia electrică și 320 de lei pentru combustibilii solizi sau petrolieri.

În funcție de veniturile beneficiarului, sprijinul poate ajunge la următoarele sume:

Pentru gaze naturale: între 25 și 250 de lei pe lună.

Pentru energie electrică: între 50 și 500 de lei pe lună.

Pentru lemne, cărbuni și alți combustibili solizi sau petrolieri: între 32 și 320 de lei pe lună.

Când se depun cererile pentru sezonul 2026-2027

Pentru acordarea ajutorului pentru încălzire, indiferent de sistemul utilizat, cererile și declarațiile pe propria răspundere se depun, individual sau prin asociațiile de proprietari/locatari, la primăria comunei, orașului, municipiului ori, după caz, a sectorului municipiului București în a cărei rază teritorială se află locuința, de regulă, până la data de 15 octombrie a fiecărui an. Perioada obișnuită de acordare este 1 noiembrie 2026-31 martie 2027.

Depășirea acestei date nu exclude posibilitatea de a beneficia de ajutor. Pentru solicitanții eligibili, documentele depuse pe parcursul sezonului până la data de 20 inclusiv permit stabilirea dreptului din luna respectivă, iar cele depuse ulterior, din luna următoare.

Citiți și

Atacuri cu drone în Marea Neagră. Încă două nave lovite, una s-a scufundat

Potrivit agenției, rezultatele obținute de România în anul 2025 și pe parcursul anului 2026 au fost notabile în ceea ce privește ritmul consolidării fiscale. S&P estimează că deficitul bugetar va scădea la 6,25% din PIB în anul 2026, cu aproape un punct și jumătate procentual sub nivelul înregistrat în anul 2025, pe fondul disciplinei în ceea ce privește cheltuielile publice și al menținerii unui nivel solid al veniturilor bugetare.

„În pofida absenței unui acord pentru formarea unui nou guvern de la dizolvarea Parlamentului în luna mai, consolidarea fiscală a României pentru 2026 rămâne pe traiectoria stabilită, iar până în septembrie au fost deblocate peste 90% din fondurile alocate României prin Mecanismul de Redresare și Reziliență (RRF), prin măsuri legislative adoptate ad-hoc.

Ne așteptăm ca procesul de consolidare fiscală din 2027-2028 să fie ancorat de procedura de deficit excesiv a UE, iar pe termen scurt considerăm că revizuirile necesare ale bugetului pentru 2026 și stabilirea unei indexări a cheltuielilor sociale pentru 2027 vor determina o anumită cooperare politică.

Erodarea structurală a finanțelor publice și externe ale României după pandemie a crescut expunerea țării la majorarea dobânzilor și la schimbările sentimentului investitorilor. Prin urmare, formarea unui guvern cu un cadru de politici solid și susținut este esențială pentru a preveni acumularea unor vulnerabilități suplimentare. Am confirmat ratingurile suverane pe termen lung și scurt ale României, în valută și în monedă locală, la „BBB-/A-3”. Perspectiva rămâne negativă”, transmite agenția de raiting.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare a declarant că respectarea angajamentelor fiscale și absorbția susținută a fondurilor europene au cântărit decisive și următorul pas este continuarea consolidării printr-un plan credibil pe termen mediu

„Odată cu decizia S&P, închidem un ciclu important de evaluări început în vară și reușim să păstrăm România în categoria investment grade, în ciuda unui context politic complicat și a unei perioade prelungite de interimat guvernamental. Este un rezultat important, dar nu este suficient. Următoarele obiective sunt vitale sunt încadrarea în țintele de deficit pentru 2026 și construcția unui buget credibil pentru 2027.”

Evaluarea Standard & Poor’s  vine după rapoartele Fitch din 31 iulie şi Moody’s din 7 august, ambele agenţii hotărând menţinerea ratingurilor şi a perspectivei negative atribuite României.

    Ministerul Apărării Naționale transmite că prevederile proiectului legii salarizării unitare sunt analizate şi se vor face observaţii, al căror obiectiv este să asigure că noua lege nu va duce la diminuarea veniturilor în sistem, astfel încât cariera militară să continue să fie atractivă, lucru important mai ales în contextul de securitate actual. Ministrul interimar al Muncii, Dragoş Pîslaru, a prezentat, luni, proiectul noii legi a salarizării.

În perioada 27 mai – 4 iunie 2026 vor fi organizate reuniuni cu caracter consultativ cu instituţii şi autorităţi publice, precum şi cu federaţiile şi sindicatele reprezentative, în vederea colectării observaţiilor şi fundamentării formei finale a proiectului legislativ.

„La nivelul Ministerului Apărării Naţionale sunt analizate prevederile proiectului de act normativ care vizează salarizarea personalului militar şi civil. În perioada imediat următoare, MApN va formula şi transmite propuneri şi observaţii în cadrul procesului interinstituţional de consultare, astfel încât să fie asigurată protejarea intereselor personalului militar şi civil din armată”, transmite ministerul.

Potrivit oficialilor MApN, obiectivul urmărit prin acest demers este ca aplicarea viitoarei legi să nu conducă la diminuarea veniturilor personalului militar şi civil şi să contribuie la menţinerea atractivităţii carierei militare şi a stabilităţii resursei umane din domeniul apărării.

„Aceste aspecte sunt cu atât mai importante în actualul context regional şi internaţional de securitate, care impune un nivel ridicat de pregătire, motivare şi retenţie a personalului”, se mai arată în comunicatul de presă citat.

Citește și

Doi miniștrii de interne în Portul Constanța. România și Austria, front comun în securitatea frontierelor

Ministerul Finanțelor lanseazã pe 8 decembrie 2025, cea de-a douãsprezecea ediție a Programului de titluri de stat TEZAUR din acest an, care oferã persoanelor fizice o nouã oportunitate de economisire în condiții avantajoase, anunță un comunicat de presă al Ministerului Finanțelor. Emisiunea se va închide pe 8 ianuarie 2026 și oferă dobânzi de 6,4%, 7% și 7,40% pe an.

Veniturile obținute din investirea în titluri de stat lansate de Ministerul Finanțelor sunt neimpozabile. Dobânda este anualã și se plãtește la datele de platã prevãzute în prospectul de emisiune. De asemenea, titlurile de stat emise în cadrul Programului TEZAUR sunt transferabile și se pot rãscumpãra în avans. În plus, un investitor are libertatea de a efectua una sau mai multe subscrieri în cadrul unei emisiuni. Investitorii au posibilitatea anulãrii subscrierilor deja efectuate doar în perioada de subscriere, prin depunerea unei cereri.

Sunt eligibile persoanele fizice care au împlinit vârsta de 18 ani la data efectuãrii subscrierii. Fondurile obținute de Ministerul Finanțelor în calitate de emitent, ca urmare a emisiunii de titluri de stat, vor fi utilizate pentru finanțarea deficitului bugetar și refinanțarea datoriei publice.

Titlurile de stat pot fi cumpărate între 8 decembrie 2025 – 7 ianuarie 2026, prin platforma Ghișeul.ro; iar între 8 decembrie 2025 – 8 ianuarie 2026 online, numai de cãtre persoanele fizice care sunt înregistrate în SPV pentru titluri lansate prin intermediul unitãților Trezoreriei Statului. Operațiunile care pot fi realizate online sunt: deschidere cont de subscriere pe numele investitorului la o unitate a Trezoreriei Statului selectatã, subscriere titluri de stat TEZAUR, virament al sumelor din contul de subscriere al investitorului cãtre un cont bancar. Pentru mai multe detalii cu privire la subscrierile online accesați Ghid Tezaur online și Tezaur online.

Ăntre 8 decembrie 2025 – 9 ianuarie 2026, titlurile pot fi achiziționate de la sediul unitãților Trezoreriei Statului; iar între 8 decembrie 2025 – 8 ianuarie 2026  în mediul urban și 8 decembrie 2025 – 7 ianuarie 2026 în mediul rural, prin subunitãțile poștale ale C.N. Poșta Românã S.A.

Prin legea venitului minim de incluziune, familiile şi persoanele singure care şi-au pierdut sau le-au fost limitate propriile capacităţi de integrare socială vor beneficia de venitul minim de incluziune, format din ajutorul de incluziune, ajutorul pentru familia cu copii şi suplimentul pentru locuire. Î n funcţie de nevoile persoanelor vizate, acest venit poate fi însoţit de măsuri de asistenţă socială complementare – stimulente, facilităţi contributive sau ajutoare individuale de urgenţă.

Ajutorul de incluziune se acordă persoanelor sau familiilor cu un venit ajustat pe membru de familie de până la 260 de lei, însă pentru persoana singură cu vârsta de cel puţin 60 de ani, limita este de 300 de lei.Astfel, se va plăti, sub formă de ajutor de incluziune, diferenţa dintre suma de 260 de lei pe membru de familie şi venitul realizat de familia respectivă în fiecare lună.

Pentru familiile biparentale cu copii, pentru fiecare copil se acordă câte 107 de lei şi maximum 428 de lei pentru familiile cu patru sau mai mulţi copii, iar în cazul familiilor monoparentale se acordă câte 120 de lei pentru fiecare copil, dar maximum 480 de lei pentru familiile cu patru sau mai mulţi copii.

Pentru familiile cu venituri cuprinse între 260 şi 600 de lei, ajutorul va fi de 85 de lei pentru fiecare copil (maximum 340 de lei pentru familiile cu patru sau mai mulţi copii), iar în cazul familiilor biparentale, şi câte 100 de lei pentru fiecare copil (maximum 400 de lei pentru familiile cu patru sau mai mulţi copii) în cazul familiilor monoparentale.

Suplimentul pentru locuire se acordă diferenţiat, în funcţie de tipul de combustibil utilitzat şi vor primi acest ajutor familiile care au venit net ajustat de până la 600 de lei pe lună.

Principala modificare adusă legislaţiei vizează eliminarea plafonului maxim de 3400 lei/lună al indemnizaţiei pentru creşterea copilului, precum şi acordarea indemnizaţiei pe perioada până când copilul împlineşte vârsta de doi ani. Persoanele care timp de doi ani au realizat minim 12 luni venituri supuse impozitului vor beneficia de concediu pentru creşterea copilului timp de 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copilului cu handicap.

Calculul indemnizaţiei se stabileşte în cuantum de 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni din ultimii doi ani şi nu poate fi mai mică de 85% din cuantumul salariului minim brut pe ţară garantat în plată. De asemenea, în situaţia în care decide să se întoarcă în câmpul muncii, părintele va primi un stimulent de inserţie în cuantum lunar de 50% din indemnizaţia minimă stabilită – indemnizaţia minimă este de 85% din salariul minim brut pe ţară garantat în plată.

Nivelul indemnizaţiei lunare se majorează cu 85% din cuantumul salariului minim brut pe ţară garantat în plată, pentru fiecare copil născut dintr-o sarcină gemelară, de tripleţi sau multipleţi, începând cu al doilea copil provenit dintr-o astfel de naştere.

Proiectul Ordonanței de urgență reglementează condițiile privind modul de declarare și de plată a contribuției de asigurări sociale de sănătate de către persoanele care nu realizează venituri, pentru a putea beneficia de serviciile oferite de sistemul de asigurări sociale de sănătate.

Persoanele fizice, indiferent de cetăţenie, care au domiciliul ori reşedinţa într-un stat cu care România nu are încheiate acorduri privind sistemele de securitate socială sau care nu intră sub incidenţa legislaţiei europene aplicabile în domeniul securităţii sociale, şi care nu se află în România pentru o perioadă mai mare de 90 de zile consecutive, nu au calitatea de contribuabili la sistemul de asigurări sociale de sănătate.

În cazul veniturilor din investiții și/sau din alte surse, realizate în anul 2016, ale căror baze lunare de calcul se situează sub nivelul valorii salariului de bază minim brut pe țară, nu se datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate.

Persoanele fizice care nu realizează venituri şi nu se încadrează în categoriile de persoane exceptate de la plata contribuţiei sau în categoriile de persoane pentru care plata contribuţiei se suportă din alte surse datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate putând opta între plata lunară sau sau la data la care accesează serviciile acordate de sistemul public de asigurări sociale de sănătate potrivit legii. Aceeași regulă se aplică și în cazul persoanelor care realizează venituri lunare exclusiv din investiții și/sau din alte surse sub nivelul valorii salariului de bază minim brut pe țară.

Măsurile de relaxare fiscală care au influențat nivelul colectării sunt scăderea CAS cu 5 p.p., neimpozitarea profitului reinvestit, diminuarea taxei „pe stâlp”de la 1,5% la 1%, scăderea TVA la alimente de la 24% la 9% și creșterea vărsămintelor la Pilonul II de pensii

În primele 11 luni din 2015, la bugetul de stat s-au încasat 127,134 miliarde, cu 12,555 miliarde lei mai mult față de aceeași perioadă din 2014 (114,579 miliarde lei). La impozitul pe profit s-au încasat 13,489 miliarde lei, cu 1,439 miliarde lei (12% indice nominal) mai mult decât în 2014 (12,049 miliarde lei).

Încasările din taxa pe valoarea adăugată au fost, în perioada ianuarie-noiembrie 2015, de 52,754 miliarde lei, cu 5,148 miliarde lei (11% indice nominal) mai mari decât încasările din perioada similară a anului 2014 (47,605 miliarde lei), în condițiile recentelor modificări ale Codului Fiscal (reducerea cotei de TVA pentru alimente și băuturi non-alcoolice, animale și păsări din specii domestice, semințe și ingrediente alimentare, servicii de restaurant și catering, de la 24% la 9%).

În domeniul accizelor (inclusiv taxa pe viciu), față de încasările din perioada analizată a anului precedent (22,045 miliarde lei), accizele au fost mai mari cu 8% (în termeni nominali), veniturile colectate în 2015 fiind de 23,826 miliarde lei (plus 1,780 miliarde lei).