Festivalul de Film de la Veneția aflat la a 83-a ediţie și-a desemnat câștigătorii. „Woman Unknown” a primit Leul de Aur pentru cel mai bun film. Pelicula a adus și premiul pentru cea mai bună actriță, în timp ce alte două drame au fost recompensate cu Leul de Argint. Un documentar despre războiul din Gaza a primit, de asemenea, premiul special al juriului, iar John Malkovich a câștigat trofeul pentru cel mai bun actor.

Lungmetrajul „Eu contez” (”I Matter”), scris şi regizat de Alina Şerban, a câştigat Premiul publicului ”Armani beauty”.

Filmul, vorbit în limbile română şi romani, este o coproducţie România-Germania-Belgia şi este debutul Alinei Şerban în regie. Totodată, Alina Şerban este prima regizoare romă din România care prezintă un lungmetraj în cadrul Festivalului de Film de la Veneţia.

Pelicula spune povestea Rebecăi, o tânără romă care se pregăteşte să părăsească centrul de plasament în care a crescut.

Ea îşi pune speranţele în eliberarea tatălui său din închisoare, convinsă că acesta îi va putea oferi stabilitatea şi sentimentul de familie pe care şi le doreşte. Trecerea la viaţa independentă se dovedeşte însă mai dificilă decât se aştepta.

George Clooney și Danny Boyle au dat startul festivalului. Starul din Ocean’s Eleven va primi premiul pentru întreaga carieră, iar regizorul britanic va avea premiera filmului „Ink” care descrie cum a cumpărat magnatul american Rupert Murdoch tabloidului britanic „The Sun”.

Anul acesta, România va fi reprezentată de filmul de debut al regizoarei Alina Șerban, „Eu contez”, o poveste despre umanitate, care va avea premiera mondială în secțiunea filmelor independente.

Din juriu fac parte regizoarea Maggie Gyllenhaal, regizoarea tunisiană Kaouther Ben Hania, compozitorul Daniel Blumberg, regizorul Xavier Giannoli, cineasta afgană Shahrbanoo Sadat și, din Hong Kong, Johnnie To.

Pe străduțele înguste și în piețele istorice, personaje inspirate din secolele trecute defilează printre turiști și localnici, în timp ce Piața San Marco a devenit inima sărbătorii. Măștile venețiene, simbol al libertății și al anonimatului, spun povești fără cuvinte, iar fiecare costum pare o operă de artă purtată cu grație. Ediția din acest an aduce o notă specială: o tematică olimpică, inspirată de faptul că Italia va găzdui Jocurile Olimpice de Iarnă Milano–Cortina. Sub titlul „Olympus: La originile jocului”, carnavalul, îmbină sportul, mitologia antică și spiritul ludic al Veneției, într-un an simbolic pentru întreaga țară.

Pentru cei care ajung aici, regulile sunt simple: porți mască, lași timpul deoparte și te lași purtat de magie.

”Am fost întotdeauna fascinați de Carnaval și am decis ca anul acesta să luăm parte la el, confecționându-ne singuri costumele într-o săptămână, scotocind prin lucruri vechi, chiar dacă nu știm să coasem. A fost însă distractiv, pentru că este o atracție frumoasă pentru Veneția”, a povestit un turist.

Carnavalul de la Veneția are o istorie de secole și s-a născut ca o perioadă de libertate și exces înainte de Postul Paștelui. Sub protecția măștilor, venețienii își puteau ascunde identitatea și regulile cotidiene păreau să dispară. În secolul al XVIII-lea, măștile au devenit chiar instrumente ale anonimatului politic, folosite de nobili la voturile din consilii, dar și soluții practice împotriva mirosurilor canalelor sau în timpul epidemiilor.

Carnavalul de la Veneția nu înseamnă doar parade și baluri fastuoase, ci și o întoarcere la spiritul orașului: misterios, romantic și ușor melancolic. Timp de câteva zile, până pe 17 februarie, Veneția uită de cotidian și invită lumea întreagă să joace un rol într-un spectacol vechi de sute de ani.

Filme selecționate la Cannes, Veneția, Toronto, Annecy, Valladolid, San Sebastián sau Berlin vor fi proiectate în cadrul Festivalului, la Centrul Multifuncțional Educativ pentru Tineret ”Jean Constantin„.

Program filme:

• Joi, 27 martie ora17:30

Competiția Lungmetraj

Titlu: Vingt Dieux (Sfinte Cașcaval!)

Regie: Louise Courvoisier

Durată: 1h30m

• Vineri, 28 martie 17:30

PANORAMA

Titlu: Le Dernier Des Juifs

Regie: Noé Debré

Durată:1h30m

• Vineri, 28 martie ora 19:30

PANORAMA

Titlu: Diamant Brut

Regie: Agathe Riedingher

Durată:1h30m

• Duminică, 30 martie ora17:30

PANORAMA

Titlu film: Making-Of

Cédric Kahn

Durată: 1h58m

În aşteptarea deschiderii oficiale a carnavalului, acest preludiu este oferit veneţienilor pe malurile Rio di Cannaregio, unul dinte canalele navigabile din Veneţia care se varsă în Grand Canal.
Din programul carnavalului fac parte Parada Dogilor, concursuri de costume şi de măşti, întreceri de ambarcaţiuni, expoziţii şi concerte, culminând în seara de 4 februarie cu ”Zborul îngerului”. Potrivit tradiţiei, câştigătoarea ediţiei de anul trecut a Sărbătorii Mariilor (aleasă dintre cele mai frumoase 12 fete din Veneţia) coboară, legată de un fir, de pe înaltul turlei Bazilicii San Marco, în mijlocul pieţei.
Carnavalul venetian s-a nascut undeva prin secolul XI, dupa ce Republica venetiana a obtinut o importanta victorie impotriva unui orasului roman, Aquileia. Pentru a comemora aceasta izbanda, a ramas ca obicei, in fiecare an, sa fie sacrificate mai multe animale si servite populatiei adunate in Piata San Marco. Primul document in care este mentionat carnavalul dateaza din 1268 iar cel oficial, care il reglementeaza ca sarbatoare publica, este emis de Senatul venetian in 1296. Din acel moment, evenimentul va capata din ce in ce mai multa notorietate, ajungand prin secolele XIV-XV important loc de pelerinaj pentru petrecaretii europeni.
In secolul XVIII, Venetia, aflata in scadere, avea sa fie inglobata in Austria iar traditia carnavalului a fost intrerupta. 1797 este, practic, ultimul an oficial al carnavalului ca sarbatoare publica, desi petrecerile aveau sa continue, dar numai in mediu restrans, prin palatele nobililor venetieni.
Carnavalul de la Venetia va renaste in 1979 si va incepe sa creasca, mai intai timid, doar pentru localnici, apoi in forta, odata cu turistii care vor incepe sa vina in valuri pe la inceputul anilor ’80. Astazi, numarul celor care ajung la carnaval este impresionant, facand din acesta cel mai cunoscut eveniment de acest tip, dupa cel brazilian de la Rio de Janeiro.

Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, Ministerul Afacerilor Externe, Institutul Cultural Român şi Uniunea Arhitecţilor din România lansează concursul pentru selectarea proiectelor care vor reprezenta România la cea de-a 13-a ediţie a Expoziţiei Internaţionale de Arhitectură – la Biennale di Venezia, care se va desfăşura în perioada 29 august – 25 noiembrie 2012.

Tema ediţiei din acest an – Common Ground  – pune accent pe lucrurile care sunt comune tuturor arhitecţilor, de la condiţiile în care este practicată arhitectura, la influenţele, istoriile şi afinităţile care le contextualizează profesia. Common Ground se referă, de asemenea, la suprafeţele dintre clădiri, la spaţiul urban şi la contribuţia pe care o poate aduce arhitectura în a defini terenul comun al oraşului, interogând în profunzime semnificaţia spaţiilor create de arhitectură: spaţiul politic, social şi public din care arhitectura face parte. Prin acest concept, curatorul acestei ediţii,  David Chipperfield, încurajează folosirea oricărui mijloc posibil pentru a vorbi despre fundamentele profesiei, subliniind importanţa viitorului acestei arte, din punctul de vedere al relaţiei dintre marii arhitecţi şi generaţiile tinere care se raportează la aceştia.

România dispune de două spaţii expoziţionale în cadrul Bienalei: Pavilionul României din Giardini della Biennale şi Noua Galerie a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia. Comisarul participării României la Bienală este Monica Morariu, din partea Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional, iar vicecomisari sunt Alexandru Damian, din partea Ministerului Afacerilor Externe şi a Institutului Cultural Român, şi Bogdan Tofan, din partea Uniunii Arhitecţilor din România.

Concursul pentru selectarea proiectelor care vor reprezenta România la Bienală, este un concurs public de creaţie, deschis participării autorilor individuali sau reuniţi în grupuri ori organizaţii neguvernamentale de profil.

Comisia de selecţie a Concursului este formată din doi specialişti din străinătate propuşi de Ministerul Afacerilor Externe şi Institutul Cultural Român, doi specialişti români propuşi de Uniunea Arhitecţilor din România, comisarul şi cei doi vicecomisari ai României la Bienală.

Comisia va desemna câştigătorii având în vedere următoarele criterii: conceptul inovator al proiectului şi sustenabilitatea acestuia; capacitatea prezumtivă a autorului/ilor de a realiza şi promova un proiect de o asemenea anvergură; înscrierea în cadrul temei şi a direcţiilor generale trasate de organizatori; fezabilitatea proiectului: posibilitatea de realizare practică şi încadrarea în bugetul estimat.

Lista propunerilor prezentate, punctajele obţinute şi proiectele declarate câştigătoare, cu motivarea alegerii acestora, vor fi făcute publice, la finalul procedurii de selectare, pe paginile de internet ale Uniunii Arhitecţilor din România (www.uniuneaarhitectilor.ro), Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional (www.cultura.ro), Ministerului Afacerilor Externe (www.mae.ro) şi Institutului Cultural Român (www.icr.ro).

Înscrierea la concurs se va realiza fără taxă, prin depunerea documentaţiilor la sediul Uniunii Arhitecţilor din România, pana la 23 aprilie 2012.

Pentru mai multe informaţii referitoare la organizarea concursului va rugam să consultaţi regulamentul de organizare a concursului: http://www.mae.ro/node/12304