Despre Cuvioasă se știe că s-a născut la sfârșitul secolului al X-lea în Epivat, pe malul Mării Marmara, într-o familie foarte înstărită, renunțând însă la bunurile lumești pentru a lua drumul pustiei.

În tradiția populară, Sfânta Paraschiva este asociată Sfintei Vineri, cunoscut personaj din mitologia populară românească, protectoare a fetelor necăsătorite, dar și a femeilor căsătorite care se pregăteau să nască.

Oamenii nu ar trebui să muncească în această zi. Potrivit superstiției, cei care desfășoară activități gospodărești riscă să aibă probleme la serviciu sau în familie. Sărbătoarea este considerată un moment potrivit pentru rugăciune, liniște și reflecție.

În folclorul românesc există credința că bărbații care lucrează în această zi își pot atrage nenorociri asupra casei, inclusiv furtuni sau grindină.

De asemenea nu este bine să refuzi ajutorul cerut de o persoană nevoiașă. Cei care nu oferă bani sau alimente atunci când au posibilitatea ar putea avea parte de pierderi materiale,

Moaștele Sfintei au fost păstrate inițial în localitatea Epivata, după care au fost mutate, de-a lungul secolelor, în mai multe centre importante ale ortodoxei. În timpul domniei lui Vasile Lupu, pe 13 iunie 1641, moaștele au fost așezate în Biserica Mănăstirii Sfinții Trei Ierarhi din Iași. Au rămas acolo până în 1888, când un incendiu a afectat locul în care erau păstrate. Moaștele au fost salvate din incendiu, eveniment considerat de credincioși o minune. Ulterior, au fost mutate în Catedrala Mitropolitană din Iași, unde se află și astăzi.