Rata anuală a inflaţiei în Uniunea Europeană a urcat în noiembrie până la 2,5%, de la un nivel de 2,3% în octombrie, iar România este, pentru a noua lună la rând, ţara cu cea mai ridicată inflaţie din blocul comunitar, cu un avans anual al preţurilor de 5,4%, arată datele publicate miercuri de Oficiul european pentru Statistică (Eurostat).

Luna trecută, cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei din UE s-au înregistrat în Irlanda (0,5%%), Lituania şi Luxemburg (ambele cu 1,1%), iar cele mai ridicate au fost în România (5,4%), Belgia (4,8%) şi Croaţia (4%).

În România rata anuală a inflaţiei a urcat, în noiembrie 2024, la 5,11%, de la 4,67% în octombrie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 5,11%, cele nealimentare cu 5,15%, iar serviciile cu 7,56%, potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS)

“Indicele preţurilor de consum în luna noiembrie 2024 comparativ cu luna octombrie 2024 a fost 100,41%. Rata inflaţiei de la începutul anului (noiembrie 2024 comparativ cu decembrie 2023) a fost 4,8%. Rata anuală a inflaţiei în luna noiembrie 2024 comparativ cu luna noiembrie 2023 a fost 5,1%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (decembrie 2023 – noiembrie 2024) faţă de precedentele 12 luni (decembrie 2022 – noiembrie 2023) a fost 5,7%”, se arată în comunicatul INS.

Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în creştere, la 4,9%, de la 4% anterior, prognoza de inflaţie pentru finalul anului 2024 şi anticipează că aceasta va ajunge la 3,5% la sfârşitul lui 2025, potrivit datelor prezentate în luna noiembrie de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

Liberalizarea vizelor pentru cetățenii georgieni care călătoresc în spațiul Schengen constituie un element esențial în facilitarea contactele interumane și consolidarea relațiilor de afaceri, sociale și culturale între Georgia și UE.

Această evoluție, cu un real impact pentru cetățenii georgieni, intervine la o dată aniversară de referință pentru relațiile bilaterale dintre România și Georgia, la 25 iunie 2017 împlinindu-se 25 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice între cele două țări.

„Aniversăm astăzi, 1 ianuarie 2017, 10 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, moment de istorică însemnătate, care a marcat revenirea deplină în lumea democratică şi debutul participării României, ca stat membru UE, la procesul decizional european.

Acest deceniu a reprezentat pentru România o perioadă fastă de modernizare și de dezvoltare socio-economică, de îmbunătățire a calității vieții cetățenilor români, de valorificare a integrării în Piața Unică Europeană. Experienţa de până acum relevă, totodată, existenţa, în continuare, de premise pentru o valorificare si mai eficientă a beneficiilor apartenenţei la UE.

În toată această perioadă, România s-a situat printre promotorii cei mai activi ai continuării și consolidării procesului de integrare europeană. Angajarea fermă și contribuția la eforturile vizând identificarea de soluții la provocările cu care UE se confruntă sunt recunoscute ca atare de partenerii noștri și reprezintă confirmări ale rolului pe care România îl are astăzi în familia europeană.

Consolidarea pe mai departe a integrării europene rămâne pentru România un obiectiv strategic. România va pleda pentru întărirea coerenței acțiunii UE, pentru o abordare solidară și incluzivă la nivel european, bazată pe definirea și urmărirea unor obiective concrete, în consonanță cu interesele cetățenilor europeni.

România dispune de voința și capacitatea necesare pentru a contribui la efortul de revigorare a UE. Este cu atât mai mult în interesul României ca aniversarea în acest an și a împlinirii a 60 de ani de la semnarea Tratatului de la Roma să confirme o Uniune mai puternică, mai unită și mai coezivă, apărătoare a valorilor și principiilor care au asigurat, peste timp, fundamentul durabil al construcției europene.”

In trimestrul doi din 2016 comparativ cu perioada similară din 2015, România a înregistrat cea mai mare creștere economică din UE, de 5,9%, urmată de Slovacia (3,7%) și Spania (3,2%). Singurul declin a fost raportat în Grecia (minus 0,7%).  Produsul Intern Brut a crescut cu 4,3% in primul trimestru al acestui an față de primele trei luni ale anului trecut și cu 1,6% față de trimestrul anterior.

În previziunile economice de primăvară publicate la începutul lunii mai de Comisia Europeană, Executivul comunitar estimează că economia românească va înregistra o creștere de 4,2% în 2016, susținută de o cerere internă robustă, urmând ca în 2017 ritmul de creștere să încetinească la 3,7%.

Decizia privind devansarea cu șase luni a tuturor președințiilor a fost adoptată la 26 iulie de Consiliu și stabilește ordinea preluării președinției Consiliului UE până în 2030.

In locul Marii Britanii, care urma să asigure președinția UE în a doua jumătate a anului 2017, președinția UE va fi asigurată de Estonia.În primul semestru al anului 2017, președinția UE va fi asigurată de Malta. În 2018, Bulgaria va asigura președinția UE în prima jumătate a anului, iar Austria în cea de-a doua. Practic, România va prelua președinția UE de la Austria, la 1 ianuarie 2019, și o va preda Finlandei, care o va exercita de la 1 iulie 2019.

Consiliul UE a decis să adauge Croația, care nu era încă membră a UE în momentul fixării calendarului președințiilor, care ar urma să asigure președinția prin rotație în prima jumătate a anului 2020.

În prezent, în România sunt 766.152 de persoane cu dizabilități, dintre care 52% în mediul urban. Proiectul pilot va fi aplicat în România, Estonia, Cipru, Malta, Slovenia, Croația, Belgia și Italia.

Obiectivul proiectului este facilitarea mobilității transnaționale prin intermediul emiterii Cardului European pentru Dizabilitate. Proiectul se adresează unui grup țintă de 50.000 de persoane cu dizabilități din România. Tot câte 50.000 de astfel de carduri vor fi emise în alte șapte țări din UE, astfel că printr-un pachet comun pus la punct persoanele cu dizabilități vor avea o serie de gratuități pentru intrările la muzee, teatre, competiții sportive.

Serbia este cea mai mare dintre țările apărute după destrămarea Iugoslaviei. Două dintre fostele republici iugoslave, Slovenia și Croația, sunt deja membre ale UE.

Negocierile de aderare a Serbiei la UE, împărțite în 35 de capitole pe diferite domenii, o să dureze ani de zile. Ultimul capitol, cu privire la relațiile cu Kosovo, este unic în cazul Serbiei din cauza relațiilor sale cu fosta provincie pe care Belgradul refuză să o recunoască. De asemenea, cinci dintre cele 28 de state membre ale UE — Spania, Grecia, Cipru, România și Slovacia — nu recunosc independența Kosovo.