„VIN la mare” îmbină tradiția vinului dobrogean cu arta ospitalității și inovația în turism. Este o platformă de conectare, dialog și dezvoltare, care reunește manageri din turism, lideri HORECA, crame de renume, specialiști în digitalizare și inteligență artificială, investitori, consultanți și reprezentanți media.

Evenimentul este structurat pe două secțiuni:

• Business & Ospitalitate: cu paneluri despre tehnologie, inteligență artificială, gestionarea eficientă a afacerilor HORECA și strategii de creștere în turismul de litoral.
• Experiențe pentru iubitorii de vin și gastronomie: degustări de vinuri locale, gastronomie regională și prezentări ale cramelor din Dobrogea.

Evenimentul va avea loc joi, 12 iunie 2025, la Hotel Malibu, din Mamaia, începând cu ora 14:30. Printre speakeri se numără nume importante din domeniu: Elena Luiza Oprea (Marketplace experiențe și tururi locale în Dobrogea), Sebastian Puznava (vicepreședinte OMD Mamaia Constanța și Director Complex Victoria), Tudor Galoș (Consultant Data Protection și Inteligență Artificială), Diana Slav (ghid local și somelier), Thomas Bangert (Ruuts Travel) și alții. De asemenea, va fi prezent și Petruț Gheorghiță (manager destinație în cadrul OMD Județul Constanța), care va discuta despre rolul OMD-urilor în dezvoltarea turismului local.

„VIN la mare” aduce laolaltă manageri și proprietari din HORECA, crame renumite din Dobrogea, consultanți, bloggeri și lideri din industria turismului, într-un spațiu de networking, învățare și colaborare. Participanții vor explora teme relevante precum: digitalizarea afacerilor HORECA, extinderea sezonului estival prin turismul de experiență, leadership, sustenabilitate și integrarea vinului în identitatea turistică regională.

„Destinația Turistică Integrată Mamaia-Constanța este onorată să fie partener strategic al acestui eveniment emblematic pentru litoral. Ne dorim ca VIN la mare” să devină o tradiție care să contribuie la diversificarea ofertei turistice, la prelungirea sezonului estival și la poziționarea Dobrogei pe harta turismului viticol național și internațional. Credem în parteneriatele care aduc plusvaloare destinației și sprijinim activ inițiativele care promovează calitatea, sustenabilitatea și experiențele autentice.”,  a declarat George Măndilă, președintele OMD Mamaia-Constanța.

Încăperile fastuoase de la Casa Albă au fost pregătite pentru sărbători.

Luni 10 iunie, 2019, ora 18.00 la hotel Nyota din Mamaia, pe terasa de la etajul 7,  cu vedere la Lacul Siutghiol, se va desfășura evenimentul ”Cină cu Eroi Pătați”, eveniment ce face parte din proiectul Experiențe Dobrogene.

Așa cum deja se știe, Experiențe Dobrogene nu este un simplu proiect turistic ci prezintă într-o formă interactivă și atractivă istoria socială și evoluția dezvoltării celor mai reprezentative comunități conlocuitoare, turci, tătari, armâni, lipoveni, cazaci,găgăuzi,bulgari etc și atracții, prin cele cinci dimensiuni unice si definitorii ale Dobrogei continentale: istoria, multiculturalitatea etnică, gastronomia dobrogeană, enologia și realitățile cultural-sociale ale Deltei Dunării.

Prin evenimente, se aduce, intr-o formă originală, în atenția publicului român de pretutindeni, locuitorilor Dobrogei și vizitatorilor străini, moștenirea culturală și istorică dobrogeană, ca “bastion” relavant pentru diversitatea culturală românească.

”Cină cu Eroi Pătați” prezintă literatura, arta plastică, istoria, gastronomia și tradițiile armânilor într-o experiență interactivă ce se desfășoară în jurul lansării romanului istoric ”Eroi Pătați” al autoarei Cornelia Golna, care are origini armâne dar  a crescut și a studiat în Statele Unite, unde a obținut un masterat în limbile clasice.

Romanul ”Tainted Heroes” (2017) a fost tradus în limba română de Mircea Bucurescu ca ”Eroi pătați” și a apărut în luna mai 2019. Traducerea în limba armână, realizată de Maria Bara, va fi finalizată în toamna anului 2019, urmând a fi publicat și  în format de audiobook.

”Eroi pătați” este mai mult decât un roman despre război și vărsare de sânge, reprezintă amintirea unui popor și a unei lumi care nu mai este, evocând viața dintr-un sat de munte, o societate arhaică care a supraviețuit în regiunile izolate ale Macedoniei. Cartea examinează moralitatea în spatele unor concepte cum ar fi loialitatea, ideologia, prietenia, eroism, și explorează mințile celor care au fost implicați într-o luptă care amenință nu mai puțin decât existența acestei lumi. Situat în anii zbuciumați, 1903-1908, ”Eroi pătați” descrie dezintegrarea unei lumi multietnice râvnită de vecinii săi și viziunile lor de orânduire nouă, naționalistă. Multe dintre personajele acestui roman se bazează pe participanți reali în conflict, și multe dintre acțiunile și atrocitățile descrise sunt, de asemenea, bazate pe evenimente adevărate.

Agathon Galan, personajul principal, inspirat de bunicul Corneliei Golna, este un armân din provincia otomană Macedonia, iar romanul ”Eroi pătați ”spune povestea acestui om, care încearcă să rămână fidel sieși și valorilor sale omenești. Este un om al lumii sale, al lumii vechi otomane multietnice, poliglote, un om care nu poate uita vechile legături și prietenii, un om prins între două tabere. ”Eroi pătați” povesteşte despre oameni prinși în strânsoarea istoriei, despre identitate ca sursă de conflict, unde asumarea sau abandonarea unei anumite identități ar putea determina soarta unui om.

”Cină cu Eroi Pătați” prezintă publicului muzică și dansuri tradiționale armânești prezentate de Ansamblul de Dansuri Tradiționale Armânești Iholu, un grup de tineri pasionați și motivați să ducă mai departe tradiția moștenită de la părinți și bunici.

Ansamblul de Dansuri Tradiționale Armânești Iholu este coordonat de peste 15 ani de Mirela Goga, care afirmă că ”O identitate nu se pierde atât timp cat le va curge prin vene sange de armân,atât timp cât se vor simți parte integrantă a unui grup. Dansul armânesc se dansează în semicerc și cel  mai grandios moment este acela când hora (corlu) are trei „dipli“, trei cercuri deschise, concentrice, când toţi participanţii intră în horă. Momentul în care toţi membrii ansamblului îşi dau mâna reprezintă simbolul înfrăţirii. Conducătorul realizează mişcări virtuoase, învârteli, răsuciri şi îşi prezintă aptitudinile de conducător. Coada – terminaţia horei este activă, dinamică, realizează mişcări de învârtire în mijlocul semicercului şi ultima persoană răsuceşte „nâpârtica“ – un şarpe făcut din mărgele mici, colorate viu. În vremurile de demult chiar se păstra o anumită ordine a celor care erau parte integrantă a acestui dans: primii erau bărbaţii, de la cel mai în vârstă până la cel mai tânăr”.

Expoziția de pictură ”Marea albastră” a artistei Zoița -Nicoleta Panciu va da o notă de culoare contemporană  evenimentului. Zoița -Nicoleta Panciu este doctorand al Universității Naționale de Artă ,, George Enescu”, Facultatea de Arte Vizuale și Design, Iași. cu o activitate de cercetare artistică și un debut profesional impresionant.

La ”Cina cu Eroi pătați” se vor degusta bucate alese, cu tradiție și istorie ale Țăranilor Dobrogeni, armâni din Dobrogea, cu stane de oi și capre, activi în proiectul inițiat de Inomar Cluster, Experiențe Dobrogene. Pasionații de gastronomie etnică se pot bucura de branza de capră a Picurarlui din Stejaru, de pastramă și piperchi făcute în gospodăria acestuia și de brânza de oaie, iaurtul și pastrama provenite de la stâna de oi din Cogealac a Mădalinei Cocheș.

La evenimentul ”Cina cu Eroi pătați” va fi prezentă și Crama Delta Dunării, cu vinuri alese dobrogene și dulceața, siropul și limonada de trandafiri făcute de Mihaela Dumbravă-Cazan din plantația de trandafiri de la Cobadin.

Această experiență dobrogeană dedicată literaturii, artei, istoriei, tradițiilor și gastronomiei armânești este realizată de Inomar Cluster, în parteneriat cu Asociația Identitate Culturală Contemporană, Asociația Țăranii Dobrogeni, Asociația Culturală Wild Art, Comunitatea Armână din Romania, Filiala Constanța și Hotel Nyota, Mamaia.

Vineri, 12 aprilie 2019, de la ora 13.00, în sala de evenimente Sky View, etaj 14, hotel Parc, Mamaia se va desfășura un eveniment inedit, o experiență dobrogeană autentică, “venirea satului la oraș” sau lansarea unui produs atestat traditional, brânza de capre de la Stejaru. Brânza de capră va fi însoțită de pâinea de casa plămădită de Otilia Dragomir în mica ei brutărie de la „Poftă de pâine”, dulceață de trandafiri făcută de familia Gigi și Mihaela Dumbravă, țărani dobrogeni care dețin întinsa cultură de trandafiri de la Cobadin și vinurile alese dobrogene din Crama Hamangia, prezentate de Alex Petrescu. La eveniment va fi prezent și Ansamblul de Dansuri Tradiționale Armânești   „Vanghilizmo” de la Mihail Kogălniceanu.

                Așa cum deseori povestește, Picurarlu Nicolae din satul Stejaru, numit cândva Eschibaba, este cioban din tată în fiu,iar  înaintașii săi, aromâni bijduveni, cu turme de oi și mulți cai, au trecut prin  Cadrilater ajungând  apoi pe aceste meleaguri. Picurarlu, pe numele său Nicolae Migit spune că: “De ani buni mă ocup de păstoritul caprelor, munceșc din zori până-n noapte, iar ceea ce mă ține sănătos este laptele de capră proaspăt  băut seara și zerul pe care îl beau de dimineață, adevărate medicamente”.

Mirabela Burrichter Migit afirmă că: „A fi țăran nu e o rușine, din contră, concentrează omenie, sârguință, naturalețe și multe valori de care „orașul” a uitat. Noi suntem o  familie de români dar de origine aromână și îmbinăm cu mândrie tradițiile. În gospodăria noastră producem bunătăți nenumărate, de la caprele noastre, lapte, iaurt și felurite brânzeturi, Suntem mândri că am reușit să atestam brânza ca produs traditional, făcută de parinții mei în mica noastră gospodărie. În felul nostru aducem un regal Dobrogei și mulțumiri tuturor acelora care au fost și sunt în continuare alături de noi.”

Laura Stroe, președinte Asociația Culturală Wild Art și unul dintre inițiatorii proiectului “Experiențe Dobrogene” crede cu tărie că: “Dobrogea este, fără îndoială, un ţinut captivant al diversităţii, plin de poveşti, tradiţii şi experienţe inedite și pitoreşti. O poveste de succes o oferă şi Picurarlu din Stejaru, pe numele său Nicolae Migit, alături de soția sa, Elena Migit și fiica lor, Mirabela Burrichter Migit.

Prin proiectul “ Experiențe Dobrogene”, susținem acest demers de atestare ca produs traditional, a unui fel de brânză de capre unică în felul său, de valorificare a tradițiilor și produselor locale, promovând oameni și locuri, povești și bucate. Armâna, fata cu capre, Mirabela,fiica Picurarlui din Stejaru promovează cu mândrie tradiţiile armâneşti şi româneşti, acestea reflectându-se şi în produsele pe care ea şi părinţii săi le pregătesc în gospodăria lor”.

Stănică Enache, președinte Inomar Cluster, unul dintre inițiatorii proiectului “Experiențe Dobrogene” conchide : “Nu am gasit in istoria Dobrogei o perioada mai favorabilă aducerii în atenția publicului larg dar totodată și în memoria comunității locale, valorile atât de specifice și unice Dobrogei. Insistăm noi la “Experiențe Dobrogene” să nu „divizăm” Dobrogea. Segregarea geografică poate conduce direct spre idei radicale și uneori, Doamne ferește, spre extremism. Ori noi dobrogenii respiram de 100 de ani aerul mereu proaspăt al confluenței și armoniei celor 15 etnii, fiecare cu mentalul ei cultural, cu trăsăturile ei gastronomice definitorii, cu preocuparile ei de reafirmare a identitații și mândriei de a un altfel de român! De a fi Dobrogean!

Un produs unic prin gust, prin compozitie, prin istoria familiei care-l prepară, prin simplitatea și bunul simț al Picurarlui de la Stejaru (Tulcea) care distribuie produse proaspete și gustoase de mai bine de trei ani pe piața constanțeană cu ajutorul comunității Țăranilor Dobrogeni și care cu sprijinul Asociației Inomar Cluster a reușit ceea ce mulți încă visează… Să obțină atestatul de produs tradițional certificat, pentru Brânza de Capră de la Stejaru. Mai mult decât atât, confirmând convingerea noastră că Dobrogea înseamnă „Nord” și „Sud” impreuna, brânza de capră de la Stejaru este deja ingredient în pâinea cu brânză de la “Pofta de Pâine”, o brutărie care face pâine tradițională, una din poveștile de succes de la “Experiențe Dobrogene”, de care ați auzit deja și despre care sigur vom mai vorbi.

Va fi  prezentată  în premieră, dulceața  de trandafiri din pepiniera familiei Dumbravă de la Cobadin și vinuri asortate aduse de Alex Petrescu de la Crama Hamangia de lângă Baia.

Primăria Municipiului Mangalia organizează, în perioada 3 – 7 octombrie, o nouă ediție a târgului de produse agroalimentare, intitulat „Zilele Toamnei”.

Locul de expunere şi vânzare a produselor de sezon este Portul Turistic din localitate, unde comercianţii îşi desfăşoară activitatea individual, în baza avizelor şi autorizaţiilor emise de municipalitate. Ca și la edițiile precedente, la standurile de vânzare sunt prezenți zeci de comercianți din mai multe zone ale țării. Toți cei care vizitează târgul pot cumpăra preparate tradiţionale din carne, lapte, brânzeturi, fructe, legume, dar şi dulciuri tradiţionale, precum şi produse naturiste. De asemenea, sunt amenajate câteva standuri cu produse viticole, unde locuitorii oraşului au ocazia să deguste un pahar cu must, specific sezonului de toamnă, dar să şi cumpere struguri din soiurile preferate.

Targul reuneste gospodari și producători dobrogeni, iubitori ai tradițiilor românești care vor aduce spre degustare si comercializare produse alimentare tradiționale, gustoase și sănătoase, provenite direct din gospodăriile Țăranilor Dobrogeni.

La ,,Târgul Floriilor’’  se pot achiziționa pentru masa de sărbători, Florii și Paște, carne și preparate din carne, miere de albine și alte produse apicole, dulcețuri, gemuri, compoturi, siropuri, zacuști, lapte, brânză de toate felurile, iaurt, țuică, vin, prăjituri, obiecte meșteșugărești, ii brodate manual etc.

Sunteti invitati sa regăsiti frumuseţea patrimoniului ţărănesc dobrogean, la regăsirea traiului sănătos  și gustul inconfundabil al bucatelor de la țară şi la mărturia gestului firesc de reîntoarcere la simplitate, curățenie  și normalitate.

Dragobetele, este si ziua în care Biserica Ortodoxă sărbătorește Întâia și a doua aflare a capului Sf. Proroc Ioan Botezătorul.

In traditia vechilor daci, era perceput ca un zeu pețitor și ca un naș ce oficia, la începutul primăverii, nunta tuturor animalelor. In credința populară românească, Dragobetele, este considerat fiul Babei Dochia. Năvalnic și nestatornic, este închipuit ca un flăcău voinic, chipeș și iubăreț, ce sălășluiește mai mult prin păduri. De-a lungul timpului românii au transformat Dragobetele, ajungând să fie considerat ca zeitate ce îi ocrotește și le poartă noroc îndrăgostiților.

Dragobete este și un zeu al bunei dispoziții, de ziua lui organizându-se petreceri și prilejuind, astfel, înfiriparea unor noi iubiri, logodne și chiar căsnicii. De Dragobete, satele românești răsunau de veselia tinerilor și peste tot se putea auzi zicala: ”Dragobetele sărută fetele!”.

Până în secolul al XIV-lea nu se mai păstrează informații despre Sfintele cruci de la Dervent. Adem Paşa, pe moşia căruia se aflau Sfintele Cruci, a amenajat mai multe adăposturi pentru bolnavii creștini și musulmani care-și găseau tămăduire aici.

În perioada stăpânirii otomane Ahmet Bey (șeful unei raiale turcești de pe malul Dunării), aflând că aceste cruci aduc binecuvântare, a cumpărat moșia. Aceasta a fost ferită de foamete și de ciumă, iar mulți creștini veneau aici la muncă, doar ca să se atingă de Sfintele Cruci. În preajma războiului pentru independenţa României, s-a călcat tradiţia ocrotirii crucilor. Unul din descendenţi lui Ahmet a mers la câmp la vremea secerişului şi a observat că aceste Sfinte Cruci sunt foarte cinstite de către slujitori. El a lovit cu sabia în Crucea cea mare şi i-a rupt braţele, iar pe două din cele trei mici le-a scos din pământ.

După Războiul de Independență, un cioban surdo-mut din Coslugea și-a găsit vindecare la crucile de leac de la Dervent. Pe când își înapoia oile din marginea islazului l-a cuprins moleșeala, s-a întins și și-a așezat capul pe brațele curcii tăiate. Aici a dormit până după-amiază. Când s-a trezit a auzit tunetele și picăturile de ploaie. După ce și-a strâns turma care se împrăștiase a realizat minunea. Vestea minunii s-a răspândit și mulți oameni și-au găsit alinare la Crucile de leac de la Dervent, așa cum au fost numite.

(sursa: www.dervent.ro)

Stefan Banica continua traditia concertelor extraordinare de Craciun, pentru al doisprezecelea an consecutiv, o performanta unica a unui artist roman! 

Pe 13, 14 si 15 decembrie 2013, de la ora 19:30, Stefan Banica isi asteapta publicul la Sala Palatului cu o atmosfera de poveste, pentru a petrece impreuna seri de neuitat, pline emotie, bucurie si energie.

De peste un deceniu, concertele de Craciun Stefan Banica reprezinta un mod traditional de intrare in perioada sarbatorilor de iarna, in atmosfera magica a Craciunului. Stefan Banica a stabilit adevarate recorduri pentru Romania prin aceste spectacole: sapte concerte de amploare, sustinute consecutiv la Sala Palatului. 

Concertul extraordinar de Craciun Stefan Banica 2013, „Alerg printre stele”, va fi un show impresionant: muzica live, lumini, ecrane, efecte grafice, invitati-surpriza, dans si interpretari de exceptie. 

Biletele se gasesc la Sala Palatului, Teatrul National, Opera Romana, Librariile Adevarul, Mihai Eminescu, Humanitas, Carturesti, Statia de metrou Unirii 1, Magazinele Unirea (parter), Orange, Vodafone, Domo, Germanos, Flanco, Diverta, oficiile Postei Romane semnalizate bilete.ro si online pe www.vandbilete.ro, www.bilete.ro, www.myticket.ro, www.biletoo.ro, www.blt.ro, www.bilet.ro, www.eventim.ro 

Cu mii de concerte in intreaga tara, peste 240.000 spectatori doar la show-rile sale de Craciun, 48 de concerte de Craciun «sold out» la Sala Palatului, Stefan Banica este unul dintre cei mai respectati si iubiti artisti din Romania, cu o cariera impresionanta de peste 25 de ani in muzica, teatru, film si televiziune.