Ziua Limbii Române, pe care o celebrăm astăzi, reprezintă o oportunitate de a marca, în ţară şi în străinătate, un element fundamental al profilului nostru identitar, precum şi de a reflecta asupra istoriei şi culturii române şi asupra contribuţiei importante a limbii române la patrimoniul cultural european şi universal.

De asemenea, marcarea Zilei Limbii Române este un bun prilej pentru a sublinia caracterul unitar al limbii, culturii şi civilizaţiei româneşti, statutul limbii române ca limbă oficială a Uniunii Europene şi răspândirea utilizării limbii române în Europa şi în întreaga lume, unde trăiesc importante comunităţi etnice româneşti sau cetăţeni români.
Pentru comunităţile româneşti din străinătate, limba română reprezintă principalul element identitar, un factor esenţial de vitalitate culturală şi spirituală. Personalitatea acestor comunităţi de români din toată lumea se configurează în mod natural prin intermediul limbii române care, vorbită aşa cum o vorbim acasă, contribuie la legitimarea profilului identitar românesc, original şi, în acelaşi timp, compatibil cu marile culturi ale lumii.

Limba română reprezintă elementul de coeziune al tuturor românilor, indiferent de ţara în care trăiesc, care îi uneşte pe toţi conaţionalii noştri, constituind pretutindeni un liant cu care ne mândrim şi în jurul căruia ne structurăm destinul naţional.

Unitatea limbii române stă mărturie pentru patrimoniul imaterial constituit în descendenţa răsăriteană a latinităţii şi romanităţii poporului nostru. Nu trebuie să pierdem nicio clipă din vedere faptul că apartenenţa limbii române la latinitate reprezintă dovada că întreaga noastră cultură este parte a patrimoniului european şi un element al identităţii noastre europene.

Am convingerea că eforturile şi demersurile constante ale Ministerului Afacerilor Externe de a încuraja studierea limbii române în comunităţile româneşti şi în mediile academice de peste hotare, precum şi derularea unor proiecte educaţionale în parteneriat cu unele state, contribuie astăzi la promovarea imaginii României în lume şi la creşterea prestigiului nostru la nivel internaţional.

Cu ocazia Zilei Limbii Române, celebrată la 31 august, vă invit să omagiem împreună limba noastră cea română, ca element viu al unităţii noastre spirituale, culturale şi istorice. Îndemn toţi românii să-şi cunoască şi să-şi promoveze cu mândrie limba, istoria şi tradiţiile, care reprezintă expresia solidarităţii de destin prin care noi, ca popor, ne afirmăm propria noastră identitate în lume.”

Informaţii suplimentare:

Data de 31 august a fost declarată în România, prin adoptarea de către Parlament a Legii nr. 53/2013, Ziua Limbii Române. Legea prevede că Ziua Limbii Române urmează să fie sărbătorită de autorităţile publice din România şi de reprezentanţele diplomatice din străinătate, inclusiv de Institutele Culturale ale României sau alte instituţii româneşti din străinătate, „prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative şi artistice cu caracter evocator sau ştiinţific consacrate istoriei limbii române”.

Ziua de 31 august este celebrată, din 1990, în Republica Moldova, sub numele de „Limba noastră cea română” sau „Ziua limbii române”. Printr-o decizie a Curţii Constituţionale de la Chişinău, dată în 5.12.2013, care a conferit statut de normă constituţională Declaraţiei de Independenţă din 27.08.1991, limba română a fost recunoscută ca limbă oficială a Republicii Moldova.

Miniştrii europeni au avut o dezbatere amplă pe marginea situaţiei din Ucraina, cu accent pe ultimele evoluţii din peninsula Crimeea şi au analizat modalităţile prin care UE poate acţiona în direcţia soluţionării actualei crize. Au fost adoptate Concluzii ale Consiliului.

Statele membre UE au condamnat în unanimitate încălcarea clară a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei de către forţele armate ale Federaţiei Ruse, precum şi decizia Consiliului Federaţiei, luată la 1 martie 2014, de autorizare a utilizării acestor forţe pe teritoriul ucrainean. Au subliniat că aceste acţiuni încalcă prevederile Cartei ONU şi ale Actului Final de la Helsinki, precum şi angajamentele asumate de Federaţia Rusă, prin Memorandum-ul de la Budapesta (1994) şi Tratatul bilateral de Prietenie, Cooperare şi Parteneriat (1997). Miniştrii europeni au solicitat retragerea forţelor armate ale Federaţiei Ruse în zonele delimitate de Acordul privind Statutul şi Condiţiile staţionării Flotei Mării Negre pe teritoriul Ucrainei (1997). De asemenea, miniştrii europeni au solicitat desfăşurarea de consultări, atât în plan bilateral, cu Ucraina, cât şi între statele semnatare ale Memorandum-ului din 1994, conform obligaţiilor asumate de Federaţia Rusă prin tratatele la care este parte. Au reiterat necesitatea soluţionării paşnice a actualei crize, conform principiilor dreptului internaţional, precum şi continuarea angajamentului UE, alături de OSCE şi alţi parteneri internaţionali, în acest sens.

Consiliul UE a apreciat reţinerea manifestată până în prezent de noul guvern de la Kiev şi a reafirmat importanţa asigurării reprezentării adecvate a tuturor regiunilor şi minorităţilor naţionale, încurajând Ucraina să utilizeze expertiza Consiliului Europei în acest domeniu.

Consiliul UE a reiterat deschiderea Uniunii către o relaţie cu Federaţia Rusă bazată pe interes comun şi respect reciproc, însă a subliniat că aceste obiective sunt periclitate în contextul actual. În aceste condiţii, în lipsa unor paşi ai Federaţiei Ruse în sensul de-escaladării situaţiei, UE va decide în privinţa consecinţelor asupra relaţiilor bilaterale, precum suspendarea dialogului pentru liberalizarea vizelor cu Federaţia Rusă, suspendarea negocierilor privind Noul Acord UE-Rusia şi va examina şi alte măsuri ţintite. Consiliul va menţine constant subiectul în atenţie, în lumina evoluţiilor din teren.

Şefii diplomaţiilor europene au indicat angajamentul UE, alături de FMI şi alte instituţii financiare internaţionale, de a sprijini Ucraina în plan economic, pe baza unui angajament clar al acesteia faţă de adoptarea reformelor necesare. Totodată, au reconfirmat oferta UE privind semnarea Acordului de Asociere şi a Acordului Aprofundat şi Cuprinzător de Liber Schimb cu Ucraina.

În cadrul discuţiilor, ministrul român de externe, Titus Corlăţean, a arătat că, în calitate de stat membru al UE şi NATO, vecin al Ucrainei, şi aflat în imediata apropiere a Peninsulei Crimeea, România urmăreşte cu profundă preocupare evoluţia evenimentelor. A condamnat încălcarea de către Federaţia Rusă, prin acţiuni militare, a legislaţiei internaţionale şi a subliniat necesitatea ca aceasta să respecte prevederile Cartei ONU şi principiile OSCE, care constituie fundamentul păcii şi stabilităţii în Europa. A făcut apel la oprirea imediată a agresiunii militare şi la detensionarea situaţiei.

Ministrul Titus Corlăţean a reiterat imperativul asigurării securităţii, suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei, cu respectarea deplină a drepturilor tuturor cetăţenilor săi, fără discriminare şi indiferent de origine etnică. A evidenţiat necesitatea asigurării, de către toate părţile implicate, a unui climat adecvat pentru desfăşurarea alegerilor programate pentru 25 mai 2014. A argumentat că numai un exerciţiu electoral democratic, desfăşurat în condiţii de deplină transparenţă şi în absenţa oricăror presiuni, va fi de natură să indice opţiunile legitime ale tuturor cetăţenilor Ucrainei, cu privire la viitor.

Şeful diplomaţiei române a subliniat că este absolut necesară refacerea, cât mai grabnică şi, în orice caz, până la momentul scrutinului din 25 mai, de către autorităţile de la Kiev, a cadrului juridic privind drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, inclusiv utilizarea limbilor minoritare, în consultare cu reprezentanţii acestora şi în conformitate cu normele internaţionale în materie şi cu avizul Comisiei de la Veneţia şi ICMN OSCE. A arătat că acesta reprezintă un gest esenţial de sporire a încrederii – atât în plan intern, cât şi pentru comunitatea internaţională – şi un element cheie în asigurarea unui climat propice bunei desfăşurări a exerciţiului electoral.

Ministrul român de externe a argumentat în favoarea unei implicări active, consistente şi unitare a UE în Ucraina, atât pe termen scurt, în detensionarea situaţiei actuale, asigurarea stabilităţii interne şi redresarea situaţiei economice, cât şi pe termen mediu şi lung, prin menţinerea unui parcurs european deschis pentru Ucraina. A salutat deschiderea noului Guvern de la Kiev de a semna Acordul de Asociere şi Acordul Aprofundat şi Cuprinzător de Liber Schimb cu Ucraina şi a reiterat angajamentul României, ca stat membru UE, de a contribui la acest proces.

România a fost gazda unor evenimente internaţionale, ceea ce a făcut ca ţara noastră să fie în centrul atenţiei lumii întregi. Amintesc aici doar câteva: Forumul Anual al Strategiei Dunării, Summit-ul China – Europa Centrală şi de Est, şi Forumul economic desfăşurat în marja acestui summit la nivel înalt.

Începerea lucrărilor la baza de la Deveselu, în cadrul programului destinat scutului antirachetă, a demonstrat consolidarea Parteneriatului Strategic dintre România şi Statele Unite, şi întărirea rolului ţării noastre de membru NATO, în asigurarea securităţii membrilor alianţei.

Am continuat să ne aducem contribuţia la misiuni internaţionale, mai vechi sau mai noi: cea din Afganistan, cea din Mali, sau cea civilă a Uniunii Europene de monitorizare în Georgia.

România a sprijinit constant parcursul european al Republicii Moldova, care a înregistrat, şi datorită contribuţiei noastre, un succes prin parafarea Acordurilor de asociere şi de liber schimb cu Uniunea Europeană, la summit-ul Parteneriatului Estic de la Vilnius. Sperăm ca în 2014 să putem contribui la liberalizarea regimului de vize pentru cetăţenii Republicii Moldova care doresc să călătorească în statele Uniunii Europene.

De la jumătatea acestui an şi până la jumătatea anului viitor, România deţine Preşedinţia în exerciţiu a Procesului de Cooperare în Europa de Sud Est. Ne-am sincronizat acţiunile cu procesele de integrare în NATO şi UE ale statelor din regiune. În 2014, România va găzdui prima sesiune a Adunării Parlamentare a SEECP.

O menţiune specială şi desigur mulţumiri celor din celula de criză a MAE, pentru eforturile făcute în sprijinul concetăţenilor noştri aflaţi în situaţii dramatice în străinătate.

În prag de an nou, vreau să mulţumesc întregului corp diplomatic şi consular românesc pentru tot ce a făcut de-a lungul acestui an. Ca să ne bucurăm cu toţii de o lume mai bună şi mai sigură, e nevoie să ne continuăm eforturile şi în 2014!

Vă doresc vouă şi familiilor voastre sărbători fericite şi La mulţi ani!

Cu acest prilej, şeful diplomaţiei române a fost prezent, în calitate de vorbitor principal, la sesiunea intitulată „10 years of European Security Strategy – does it still serve this purpose?”. 

În cadrul intervenţiei, înaltul demnitar român a subliniat că UE reprezintă un actor care tinde să îşi asume un rol din ce în ce mai important în domeniul securităţii, accentuând că noua structură instituţională, precum şi apariţia unor provocări noi în mediul de securitate justifică necesitatea revizuirii Strategiei Europene de Securitate (SES). „O Strategie Europeană de Securitate revizuită este în măsură să proiecteze o nouă viziune strategică privind interesele de securitate ale UE, viziune la care România este pregătită să contribuie substanţial”, a arătat demnitarul român. 

De asemenea, ministrul Titus Corlăţean a precizat că pe parcursul ultimei decade climatul de securitate internaţional a traversat o perioadă de schimbări profunde, determinând necesitatea ca teme precum securitatea energetică şi cibernetică să fie luate în considerare mai mult în procesul de revizuire a Strategiei Europene de Securitate. 

Şeful diplomaţiei române a subliniat că cele mai multe provocări la adresa securităţii europene continuă să provină din vecinătatea imediată a UE, impunându-se astfel necesitatea acordării unei atenţii sporite acestor regiuni în contextul revederii SES. A arătat că regiunea Mării Negre continuă să reprezinte o zonă de interes pentru UE şi NATO, generatoare de provocări, dar şi de oportunităţi.   

Ministrul Titus Corlăţean a mai subliniat că procesul de revizuire a Strategiei este în măsură să conducă la consolidarea relaţiei transatlantice şi, implicit, a parteneriatului UE-NATO.   

Sărbătorile de iarnă îmi oferă prilejul să le urez tuturor românilor, deopotrivă celor care trăiesc în ţară, ca şi celor de peste hotare, sănătate, fericire, belşug şi viaţă îndelungată!

În ciuda greutăţilor prin care am trecut, am convingerea, privind cu încredere spre ziua de mâine, că împreună, putem depăşi dificultăţile crizei din ultima vreme.

Sunt convins că avem, ca naţiune, înţelepciunea de a fi uniţi în jurul unui proiect de interes naţional: o Românie puternică, demnă, de care să fim mândri în lume şi care să fie pentru aliaţii noştri europeni şi euro-atlantici, un partener de încredere.

Fie ca spiritul sărbătorilor ce se apropie să vă lumineze gândul şi să vă găsească încrezători în pragul Noului An!

Crăciun Fericit şi La mulţi ani!

Titus Corlăţean