Începutul unui nou an aduce cu sine așteptări mari și presiunea de a ne fixa obiective ambițioase. Această perioadă poate declanșa stres, sentimente copleșitoare și chiar anxietate.
“Economisește mai mulți bani, fă mai mult sport, urmează un nou plan de viață, lasă-te de fumat, gândește-te la o schimbare în carieră” și lista poate continua. Există o tentație de a petrece luna ianuarie copleșindu-ne cu gânduri legate de schimbare, reguli, reglementări și, de asemenea, o tendință evidentă spre restricții și limitări.
Pentru cei care se luptă deja cu anxietatea, aceste așteptări sporite pot fi și mai tulburătoare. Mai ales pentru că cercetările sugerează că mulți dintre noi nu ne îndeplinim rezoluțiile de Anul Nou.
Acest fenomen anual nu este doar în imaginația ta. Studiile arată că 42% dintre oameni se confruntă cu stres și anxietate crescute în această perioadă. Motivele sunt multiple:

• Presiunea socială: societatea ne bombardează cu așteptări legate de rezoluții, realizări și obiective noi. Teama de a nu rămâne în urmă poate fi copleșitoare.
• Tensiune financiară: cheltuielile de sărbători duc adesea la anxietăți financiare legate de îndeplinirea obiectivelor și menținerea stabilității.
• Autoreflecție: Evaluarea anului trecut poate declanșa emoții negative cum ar fi regretul sau dezamăgirea unor oportunități ratate.
• Incertitudine: tabla goală de Anul Nou poate fi descurajantă, plină de necunoscute și teamă de viitor.

“Mulți oameni simt presiunea să facă din anul care tocmai a început „cel mai bun an din istorie”, ceea ce poate duce la o anxietate paralizantă. Adăugați presiunea stabilirii rezoluțiilor de început de an, incertitudinea unui nou început, speranța că vor depăși dezamăgirile anului trecut și veți avea ingredientele perfecte pentru anxietate” explică hipnoterapeutul Eugen Popa, președintele Asociației Române de Hipnoză.
Iată câteva strategii eficiente de gestionare a stresului din această perioadă:

• Setează-ți așteptări potrivite: concentrează-te pe stabilirea unor obiective realiste și realizabile care să se alinieze cu valorile și aspirațiile tale. Nu-ți fie teamă să faci mici schimbări treptate în locul unora radicale.
• Concentrează-te pe progres, nu pe perfecțiune: orice schimbarea necesită timp, iar eșecurile sunt inevitabile. Învață din greșeli și continuă să mergi mai departe indiferent de obstacole.
• Relaxează-te: fă-ți timp pentru tine, dar folosește-l pentru a face ceva care îți place. Nu vrei să fii prea rigid, dar să ai un plan cu ceea ce faci în fiecare zi te va ajuta să rămâi concentrat pe prezent
• Concentrează-te asupra momentului prezent: nu te lăsa prins în caruselul cu regrete legate de trecut sau de anxietăți legate de viitor.
• Înfruntă-ți temerile: cercetările sugerează că o confruntare directă cu lucrurile care ne fac anxioși poate ajuta la spargerea unui tipar de frică și evitare.

“Rezistă impulsului de a-ți face rezoluții, deoarece acestea sunt o modalitate extrem de ineficientă de a face schimbări în viața ta. În schimb, stabilește-ți  unul, maxim două obiective specifice și realiste pentru anul următor și – iată cheia – faci un plan specific și detaliat despre modul în care vei atinge acel obiectiv.”  recomandă Eugen Popa.

La nivel mondial, tinerii cu vârste între 10-18 ani se culcă nu mai devreme de ora 23. Ei ajungând să nu simtă nevoia de somn până la ora 22.45. În regimul vieții sociale actuale, oamenii de știință afirmă că tinerii au nevoie între 8 și 10 ore de somn pe noapte pentru că resursele lor interioare să capete puteri pentru a două zi.

În opinia psihologului Alexandru Pleşea,  funcționarea și tot procesul de dezvoltare a unui tânăr se întâmplă la un orar de somn staționar, iar școlile care au încă un program foarte matinal au rezultate mai slabe decât școlile care au pus începutul programului mai târziu.

“Tehnologia, distragerile, stimulii exteriori, factori excesivi de divertisment, sunt cele mai întâlnite instrumente care folosesc energia unui adolescent. Tinerii, în timpul orarului școlar, observă lipsa de odihnă mentală prin lipsa de atenție pe care o acordă profesorilor. Ei ajungând uneori să căște, să li se facă somn sau să se preocupe de alte lucruri în timpul predării. Atenția și concentrarea devin deficitare prin lipsa de energie. Trezitul dimineața odihnit este o situație de biologie, nu atitudine. Cel puțin teoretic, tinerii pot ajunge să funcționeze bine biologic dacă ar avea un ritual de somn, de folosire a tehnologiei și al distracției. Ei nu sunt capabili tot timpul de o trezire naturală și astfel, apelând tot timpul la ceas sau telefon pentru alarmă, riscă în viitor să întâmpine probleme destul de serioase cu dormitul și alte disfuncții mentale”, explică psihologul.

Libertatea implică ordine

Specialistul afirmă că până modul în care adolescenții au înțeles conceptul de libertate poate afecta buna lor dezvoltare și perturba echilibrul psihologic de care au nevoie. “Libertatea nu înseamnă să faci ce ceea ce vrei, ci înseamnă în primul rând ordinea firească a lucrurilor, înseamnă autodisciplină. Tânărul nu poate trăi doar prin ceea ce îi place, deoarece acest stil de viața îi poate genera un dezechilibru major în dezvoltarea lui. Adesea părinții gândesc că libertatea e o formă de manifestare individuală pentru ca adolescentul să acumuleze experiențe tot mai diverse și mai vaste, dar în același timp îi asistă în așa-zisa “libertate controlată”. Acumularea de experiențe implică totuși ca tânărul să nu aibă întotdeauna parte de ajutor din partea adulților, ci să fie expus unei direcții clare, iar îndeplinirea task-urilor să conducă la completarea discernământului individual”, declară psihologul Alexandru Pleșea.

Acumulatorii interni ai adolescenților sunt supraturați

Mai mult decât atât, psihologul afirmă că acumulatorii interni de energie ai tinerilor care stochează și generează resurse în corpul și mintea unui tânăr sunt folosiți în zilele noastre la randament maxim. “O bună funcționare a acestor acumulatori trebuie direcționată din partea adulților, care la rândul lor trebuie să fie exemple personale pentru tineri. Adolescenții, care se vor odihni fizic, emoțional și mental, și vor avea un program constant cu activitățile zilnice, au șanse mai mari să genereze noi resurse interioare în viitor. Odihna fizică se face prin relaxare musculară, cea emoțională prin acceptare și determinare, iar cea mentală prin natură”. Acumularea și păstrarea energiei în corp, pentru a fi capabil adolescentul de memorie bună, realizarea oricărui scop, cât și dezvoltarea unor noi abilități dorite, reprezintă un efort care are nevoie de ghidajul părinților sau al celor care conduc tinerii prin viață˝, conchide psihologul Alexandru Pleșea, cunoscut opiniei publice drept Antrenorul Minții.

Când experimentăm un asemenea eveniment, trauma este resimțită atât la nivel psihologic, cât și fiziologic. Organismul nostru declanşează instantaneu un mecanism de “luptă sau fugi”, iar acesta este apoi retrăit la aceeași intensitate sau una asemănătoare, chiar și ani de zile după incident. Datorită acestui mecanism de auto-protecţie, multe persoane reuşesc să îşi revină în mod natural după acel eveniment traumatizant. În cazul în care şocul este mult prea mare, iar persoanele în cauză resimt stresul şi sunt în continuare speriaţi chiar dacă pericolul a trecut, atunci suferă de stres post-traumatic.

Patru simptome prin care ne dăm seama că suferim de stres post-traumatic

Atunci când experimentăm stresul post-traumatic, există o serie de 4 simptome care ne indică acest lucru, după cum urmează:

Retrăirea. “Persoanele care trec prin stres post-traumatic vor retrăi în mod repetat calvarul prin care au trecut, prin intermediul gândurilor şi amintirilor care nu le mai dau pace. Acestea pot include flashback-uri, halucinaţii şi coşmaruri”, consideră hipnoterapeutul Eugen Popa.

Evitarea. “Atunci când trec prin această fază, persoanele în cauză au tendinţa de a evita oameni, locuri, gânduri sau situaţii care ar putea să le reamintească de evenimentul traumatic. Acest lucru poate conduce la sentimente de detaşare şi izolare faţă de familie şi prieteni, precum şi o pierdere a interesului pentru activităţi de care se bucurau înainte”, afirmă specialistul.

Excitare crescută. “Un alt simptom poate fi constituit din emoţii excesive, nevoie sporită de afecţiune, insomnie, iritabilitate, accese de furie, dificultăţi de concentrare. Persoanele pot suferi şi de afecţiuni fizice, cum ar fi creşterea tensiunii arteriale şi a ritmului cardiac, respiraţie rapidă, tensiune musculară sau greaţă”.

Cogniţie negativă. Persoana care trece prin stres post-traumatic experimentează sentimente de vinovăţie, depersonalizare şi amintiri chinuitoare ale evenimentului traumatic.

Metode pentru a trece cu bine peste stresul post-traumatic

Atunci când conştientizăm că nu am reuşit să depăşim psihic evenimentul traumatizant, hipnoterapeutul Eugen Popa ne recomandă să trecem la pasul următorul şi să confruntăm stresul post-traumatic prin câteva tehnici simple.

Mişcă-te! “Eliberarea de endorfine şi concentrarea pe corpul nostru ne va face să ne simţim mai bine, exercitiile fizice ajutând sistemul nervos să se relaxeze. În loc să ne concentrăm pe gândurile noastre, mai bine ne-am concentra pe corpul nostru”, consideră Eugen Popa.

Reglează-ţi sistemul nervos! “Meditaţia sau respiraţia conştientă este o modalitate rapidă de a ne calma. Pur şi simplu, trebuie să luăm o pauză şi ne concentrăm atenţia pe 60 de respiraţii de fiecare dată când simţim că ne sufocăm şi nu facem faţă unui moment”, declară specialistul.

Nu te izola! “Conexiunea cu oamenii care ne face să ne simţi bine şi în siguranţă, este una dintre cele eficiente modalităţi de a ne relaxa sistemul nervos. Suportul familiei şi al prietenilor este vital în recuperarea echilibrului”, continuă specialistul.

Fă câteva schimbări în viaţa ta! “Atunci când ne luptăm cu emoţii copleşitoare şi amintiri traumatice este foarte posibil să nu mai urmăm cursul firesc al vieţii noastre. Somnul, apetitul, energia vor fi afectate. Este un moment în care trebuie să mărim efortul pentru o viaţă sănătoasă: începem o dietă sănătoasă, ne apucăm de un sport nou, ne relaxăm înainte de somn”, declară hipnoterapeutul Eugen Popa.

Stresul de sărbători este cauzat, în mare parte, de uitarea lucrurilor simple, de ignorarea miracolelor care se întâmplă în jurul nostru şi de axarea tot mai mare pe aspectul material / comercial al sărbătorii. “Tot aud vorbindu-se de tradiţiile de Sărbători, însă mulţi omit că o tradiţie poate fi schimbată în timp, prin repetiţie, cu o altă tradiţie. Ceea ce era tradiţie acum 15-20 de ani – aşezarea la masă cu cei dragi, jocurile de iarnă, omul de zăpadă, pomul de Crăciun, îmbrăţisările, scrisorile – acum este înlocuită cu alte tradiţii, precum cadourile cât mai scumpe şi mai opulente, goana nebună după mâncare de Crăciun şi de Revelion şi de nevoia obsesiv-compulsivă pentru comunicarea la distanţă şi pentru socializarea virtuală.

Specialistul Dana Ţupa recomandă ca în această perioadă să facem o pauză de la grijile cotidiene, să învăţăm să ne relaxăm şi să ne bucurăm mai mult de prezenţa celor dragi. Pentru a reuşi să readucem un echilibru în viaţa noastră, să adoptăm cinci paşi simpli:

Mulţi dintre noi am devenit foarte pesimişti, iar această stare ne impedică să vedem lucrurile grandioase din viaţa noastră. Uităm că suntem sănătoşi, că putem merge, asculta, vedea şi că avem un acoperiş deasupra capului. Legea Rezonanţei acţionează inexorabil, fie că ştim asta sau nu; de aceea se şi spune că această practică a recunoştinţei, poate face să atragem ca un magnet sănătatea şi prosperitatea, mulţumind pentru ceea ce avem. Treizeci de zile de recunoştinţă practicate imediat după ce ne-am trezit, ne pot îmbunătăţi substanţial viaţa şi percepţia asupra mediului înconjurător. Până la urmă, orice fiinţă are impregnată în subconştient dorinţa de a fi fericită şi recunoştinţa contribuie din plin la această stare.

Putem consuma alimente dulci! În opinia specialistului, consumul de alimente dulci, pe cât posibil naturale (stafide, curmale, smochine etc) este indicat întrucât, acest gust aduce o stare de plăcere şi de relaxare.

Putem practica meditaţia pentru a scădea nivelul cortizolului – hormonul stresului. Una dintre cele mai simple meditaţii este aceea în care ne putem concentra întreaga atenţie asupra felului în care decurge respiraţia, permiţând astfel observarea gândurilor atunci când apar în minte şi abandonarea luptei de a le controla.  Fie că sunt gânduri pozitive sau negative, ele sunt tranzitorii şi impermanente, iar observarea lor, se face fără a judeca. Studiile ştiințifice au demonstrat că meditaţia şi observarea respiraţiei, îmbunătăţesc memoria, cresc creativitatea, scad starea de iritabilitate, anxietate şi depresie.

Fii darnic cu cei mai puţin norocoşi ca tine! Este de notorietate faptul că sentimentele de singurătate, depresie și anxietate, se topesc odată cu senzația de utilitate personală. Oricine suferă de depresie, spre exemplu, are tendința de a se concentra în mod egoist, doar asupra propriei persoane, ori a dărui sau a face bine celor din jur, înseamnă din start să te concentrezi asupra altora. Zâmbetul unui copil sau al unui bătrân căruia îi faci o bucurie, daruindu-i din suflet un cadou, îți poate schimba radical starea în bine.

Ca să ne păstrăm starea mentală şi fizică la parametri buni, profesorul internaţional de yoga Dana Ţupa, recomandă că trebuie să ne întoarcem la vechea tradiţie de a ne pune la somn începând cu ora 22, altfel vom dezvolta în timp aşa-zisa oboseală cronică, stare care ne poate scădea radical performanţele în tot ceea ce facem, în general din cauza epuizării glandelor suprarenale. “Chiar dacă pare imposibil să adormim la ora 22, ţinând cont de actualele circumstanţe, câteva exerciţii simple de relaxare pe care le putem efectua timp de 10 minute înainte de culcare, ne pot ajuta să uităm de toate grijile şi să putem dormi liniştiţi, fără pauze, timp de aproximativ 8 ore pe zi. Dacă vom păstra acest program de somn, starea noastră de sănătate se va îmbunătăţi vizibil, vom deveni mult mai energici, ne vom recăpăta puterea de concentrare şi vom reuşi mult mai uşor ceea ce ne-am propus”, afirmă Dana Ţupa.

Patru paşi simpli pentru un somn bun:

Bea un ceai cald de tei, îndulcit cu miere de tei, cu aproximativ 30 minute înainte de a merge la culcare. Efectul calmant al acestuia este dat de proprietăţile neurosedative şi antispastice ale florilor de tei, datorită uleiului esenţial de farnesol.

Fă-ţi un ritual personal şi nu sări din problemele de la birou sau ale familiei, direct în pat, sperând în mod absurd că vei adormi rapid. Dacă ai copil, ştii că înainte de a merge la culcare, acesta este îmbăiat, masat, dat cu ulei etc. Tot astfel, o baie caldă înainte de somn, în care să fie picurat ulei de lavandă, poate face minuni, întrucât muşchii se relaxează, apa caldă face corpul să fie într-o zonă de confort, iar uleiul de lavandă, aduce în plus, efectele terapeutice ale relaxării nervoase şi stării de calm.

Aşează-te pe pat, cu picioarele încrucişate (turceşte) şi pentru câteva minute, fă o meditaţie simplă, în care să îţi urmăreşti respiraţia. Elimină pe cât posibil gândurile şi uneşte atenţia ta doar cu respiraţia. Deşi are valoare imensă în purificarea minţii, acest tip de meditaţie buddhistă, este considerată uscată, plictisitoare şi aducătoare de somn pentru mintea umană, obişnuită să sară in permanenţă de la un gând la altul.

Întinde-te pe pat şi practică următorul exerciţiu de relaxare: încordează toţi muşchii, de la creştet până la degetele picioarelor. Menţine contracţia pentru 5-6 secunde şi apoi relaxează-te brusc. Repetă de 3 ori acest exerciţiu şi apoi concentrează-te din nou, în poziţie culcat, pe respiraţie.

Motivele sunt diverse, însă cele mai des întâlnite sunt stresul, supranumit şi “boala secolului”, dependenţa tot mai mare de tehnologie şi confuziile tot mai dese pe care le are creierul nostru atunci când trebuie să distingă ziua de noapte.

De puţine ori afecţiunile sunt de natură medicală, de cele mai multe ori nu reuşim să dormim din cauza factorilor psihologici. Specialiștii avertizează că, înainte să luăm somnifere fără prescripţie, trebuie să identificăm dacă insomnia s-a instalat din cauze medicale sau psihologice. Dacă nu putem dormi din cauză stresului, atunci există câteva metode rapide prin care ne putem relaxa şi vom putea dormi liniştiţi chiar şi 8-10 ore.

Specialiştii de la Asociaţia Română de Hipnoză folosesc, de câţiva ani, autohipnoza ca metodă foarte eficientă şi rapidă prin care putem scăpa de insomnii. Autohipnoza este extrem de simplă și de eficientă în același timp, permițându-ne atât să ne relaxăm profund cât și să realizăm transformări mentale și emoționale. O tehnică foarte simplă, care ajută la un somn profund, este următoarea:

Cu minim 30 minute înainte de somn, nu mai utiliza telefonul, tableta, computerul sau televizorul;

Citește o carte la o lumină difuză, cum ar fi lumina veiozei;

Când vrei să dormi, închide ochii și menține atenția asupra respirației;

Pune vârful limbii pe gingia de sus, chiar deasupra dinților și ține acolo tot timpul exercițiului;

Expiră complet pe gură și scoate un ușor sunet când faci asta;

Închide gura și inspiră ușor pe nas numărând până la patru;

Menține respirație numărând până la șapte;

Expiră complet pe gură numărând până la 8 scoțând același sunet ca la prima expirație;

Repetă acest proces de patru ori;

În tot acest timp, trebuie să menținem mintea și atenția relaxate, ca și cum cu fiecare inspirație, aducem o senzație de moleșeală fizică și mentală în trup și minte, relaxându-te tot mai mult.

Autohipnoza este folosită, de asemenea, şi pentru modificarea greutăţii corporale, pentru a ne lăsa de fumat, pentru a creşte stima şi încrederea în sine, pentru a scăpa de atacuri de panică, anxietate, fobii sau stres, pentru a gestiona sau a controla durerile, pentru a ne îmbunătăţi viaţa sexuală sau sentimentală etc.

Examenul se desfășoară în 15 centre de examen și începe la ora 9.00, iar pentru elaborarea lucrării scrise absolvenţii de liceu au la dispoziţie trei ore. Accesul candidaţilor în săli este permis pe baza actului de identitate, cel mai târziu cu 30 de minute înainte de începerea probei.

Potrivit calendarului examenului de bacalaureat, marți, 5 iulie a.c.,  2 absolvenţi de liceu susțin  proba la Limba și literatura maternă, urmând ca miercuri, 6 iulie a.c., 4.554  de candidați  înscriși să susținută proba obligatorie a profilului, Matematică (3418)/Istorie (1136). Examenul de bacalaureat se încheie vineri, 8 iulie a.c., cu proba la alegere a profilului şi specializării pentru care s-au înscris 4.727 candidați (ex. 1221 Geografie, 1115 Anatomie și fiziologie umană, genetică și ecologie umană, 935 Biologie vegetală și animală, 603 Logică, argumentare și comunicare etc.). Afişarea rezultatelor va avea loc marți, 12 iulie.