Dat fiind faptul ca rolul diaconului in biserica de odata era mult mai important decat cel din zilele noastre, Stefan a starnit atentia fariseilor. Acestia erau nemultumiti de faptul ca el incearca sa aduca oamenii de partea sa si sa ii converteasca la crestinism prin predicile despre invataturile lui Hristos. La putin timp dupa ce a devenit diacon, Stefan a fost dus inaintea Sinedriului, sub acuzatia de blasfemie la adresa lui Moise si a lui Dumnezeu. Interogat de catre Caiafa, cel care il judecase si pe Mantuitorul nostru Iisus Hristos, Stefan ii acuza pe cei care doreau ca el sa piara.

Gasit vinovat de blasfemie, Sfantul Stefan este condamnat la moarte prin lapidare. Odata ce afla sentinta, sfantul a avut o teofanie si le-a spus iudeilor: „Iata vad cerurile deschise si pe Fiul Omului stand de-a dreapta lui Dumnezeu”. A fost scos inafara cetatii si a fost ucis prin lapidare, devenind si primul martir care a fost ucis pentru ca a marturisit in fata tuturor credinta pe care o avea in Iisus. Inainte sa isi dea duhul si sa mearga la ceruri cere iertare pentru cei ce il omoara.

Locul unde era ingropat Sfantul Stefan a fost descoperit in anul 415, iar din anul 560 moastele sale se afla in cripta bisericii „San Lorenzo fuori le Mura” din Roma impreuna cu moastele arhidiaconului roman Laurentius.

Potrivit unei traditii stravechi, de Sfantul Stefan este bine sa aducem in casa icoana Sfantului, ajutandu-i astfel pe crestinii care sufera probleme de sanatate si pe cei care se judeca de foarte mult timp cu persoanele orgolioase.

In unele locuri din Muntenia gospodinele pregatesc asa-numitele Painici ale lui Stefan, facute in forme rotunde, dintr-un aluat foarte asemanator cu cel de cozonac. Se obisnuieste ca aceste painici sa se unga cu miere. De asemenea, painicile amintesc crestinilor de pietrele cu care a fost ucis Sfantul Stefan. Odata ce sunt sfintite de preot la biserica, painicile se impart copiilor sarmani.

Tot in aceasta zi este bine sa daruim icoana Sfantului nostru Stefan sau o candela noua aprinsa pentru sanatatea rudelor bolnave dar si pentru sporul casei. Tot ca un semn al iubirii, pretuirii si respectului pe care i-l purtam Sfantului martir Stefan este bine ca in aceasta zi persoanele certate sa se impace.

Constanţa
– Faleza din faţa Comandamentului Flotei – ora 09.00

Brăila
– Piaţa Independenţei – ora 11.00

Tulcea
– Piaţa Tricolorului – ora 10.00

Bucureşti
– Piaţa Tricolorului – ora 09.00

Programul manifestărilor va cuprinde scurte alocuţiuni, un concert de fanfară susţinut de Muzica Militară a Forţelor Navale, la Constanţa şi defilarea Gărzilor de Onoare.
La aceste activităţi au fost invitaţi reprezentanţi ai autorităţilor publice locale, ai organizaţiilor neguvernamentale, militari din garnizoanele Forţelor Navale, veterani de război, cadre militare în rezervă şi în retragere, grupuri de copii etc.

La data de 20 iulie, Biserica Ortodoxă Română sărbătoreşte ridicarea la cer a Sfântului Mare Proroc Ilie, Tesviteanul. Unul dintre cei mai importanţi prooroci din Vechiul Testament, Sf. Ilie este celebrat ca un mare făcător de minuni şi aducător de ploi în vreme de secetă. Sfântul si marele Proroc Ilie, înger întrupat în carne ce a primit de la Dumnezeu puterea de a deschide şi închide cerurile, era de origine din Tesvi în Galaad. 

Legenda Sf. Ilie este cu totul atipică: un muritor care s-ar fi făcut vinovat de păcate foarte mari, printre care cel de a îşi fi omorât părinţii după ce a fost ispitit de diavol, s-a căit şi a primit iertarea lui Dumnezeu. A fost ridicat la Ceruri şi de atunci cutreieră norii cu o căruţă cu roţi de foc, trasă de cai înaripaţi (doi sau patru) şi trăsneşte dracii cu un bici de foc. ŞTIRI PE ACEEAŞI TEMĂ Tradiţii pentru spor şi sănătate de Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel Mii de turişti aşteptaţi la Târgul de Fete de pe Muntele Găina, sărbăt… Monstrul din Loch Ness, rezultatul activităţii unei falii tectonice?….. Este cel care, în goana lui împotriva forţelor răului, provoacă tunete, trăsnete, ploi torenţiale, grindină. Dracii fug din calea lui şi vin pe pământ, unde se ascund sub copaci sau chiar în trupurile unor animale. Aşa se face că una dintre superstiţiile legate de Sf. Ilie este aceea că dacă tună şi fulgeră oamenii trebuie să îşi facă semnul crucii, pentru că Dumnezeu i-a dat voie Sf. Ilie să lovească orice pentru a doborî dracii, mai puţin crucea.

Când morţii se veselesc 

Copiii din cartier erau chemaţi, în ziua de 20 iulie, sub câte un măr, pe care adulţii îl scuturau, iar merele căzute erau date drept pomană. Acesta era momentul în care morţii se veseleau. 

Lupta împotriva bolilor 

 Pe 20 iulie, dimineaţă, se culeg „plantele de leac“. Este vorba, în special, despre busuioc, pus la uscat sau ars după ce a fost sfinţit în biserică. Cenuşa sau busuiocul uscat ajută la problemele de sănătate ale copiilor.

Superstiţii pentru fetele de măritat

 În seara zilei de 19 iulie, fetele se duceau noaptea pe ogoarele cu cânepă şi se tăvăvaleau prin cultură, apoi se duceau acasă. Dacă visau cânepă verde, se măritau cu băieţi tineri, dacă visau cânepă uscată se măritau cu bărbaţi mai în vârstă (sau văduvi).

Ce se face, ce nu se face astăzi 

Astăzi nu se lucrează  se teama trăsnetelor, ploii, grindinei. Se retează stupii, se duc faguri şi mere la biserică şi se împart de pomană. Se culeg în zori plante de leac stropite cu sânge de cocoş tăiat deasupra lor. Dacă tuna vor fi merele şi alunele viermanoase; dacă ploua, va ploua 20 de zile. Atunci când tuna , oamenii trebuie să îşi facă cruce. Dacă se apropie furtuna. Trebuie să aprinzi tămâie sau candelă (în cazul în care ai un drac în casă, să nu poată fi trăsnit de Sf. Ilie).  

La Multi Ani tuturor celor care poarta numele Ilie!