Meteorologii anunță o răcire accentuată a vremii începând de marți, după ce luni temperaturile maxime au atins 20-25 de grade în unele zone din țară. Răcirea accentuată a vremii are loc ca urmare a unei mase de aer polar care intră în nord nord-estul ţării şi se va extinde asupra întregului teritoriu şi durează toată săptămâa.

Potrivit ANM, între 6 şi 9 aprilie, în jumătatea nordică a ţării vor fi intensificări ale vântului, vreme rece şi precipitaţii mixte, iar la munte va ninge viscolit şi se va depune strat de zăpadă. Temporar, vor fi intensificări ale vântului în cea mai mare parte a ţării, cu viteze, în general de 45…60 km/h, iar la munte vor fi rafale de peste 80…90 km/h.

În prima parte a săptămânii nu vor fi ploi însemnate cantitativ, ci doar până în 5 l/mp, însă în zonele mntane mai înalte stratul de zăpadă nou depus va fi de 10-15 centimetri până spre sfârşitul săptămânii. De asemenea, toată săptămâna va fi vânt de peste 100 km/h la munte”, a precizat sursa citată.

Spre final, va începe să pătrundă un aer ceva mai cald dinspre Mediterană, aşa încât sâmbătă şi duminică va creşte probabilitatea ca precipitaţiile să fie lichide. În această săptămână temperaturile vor fi sub normalul perioadei

Foto: Lidia Stratulat, Prundurel Pavel

Citește și

FOTO Turismul ține pasul cu stilul de viața urban. Paralela45 ajunge în Băneasa Shopping City

Sfântul Andrei Criteanul, autorul canonului care-i poartă numele, s-a născut la Damasc în jurul anului 660, într-o familie creştină, de la care a primit o educaţie aleasă. Mai târziu a devenit monah în ordinul „Frăţia Sf. Mormânt” de la Ierusalim, fapt pentru care a fost supranumit şi „Ierusalimiteanul”. Este considerat cel dintâi autor de canoane liturgice, renumit fiind Canonul cel Mare, una din slujbele importante din perioada Postului Sfintelor Paşti; este un canon de pocăinţă, un lung imn liturgic (250 de tropare) alcătuit din cântări prin care cerem milostivirea și iertarea lui Dumnezeu. Sfântul Andrei Criteanul a murit în anul 740, când se întorcea de la Constantinopol spre Creta. Mormântul său se află în localitatea Eresos din insula Mitilina (Lesbos).

Miercuri, 16 martie, și vineri, 18 martie, IPS Teodosie va oficia Sfânta Liturghie a Darurilor mai înainte sfinţite la Catedrala „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel”, de la ora 8.00.

Liturghia darurilor mai înainte sfinţite, redactată de către Sfântul Grigorie Dialogul (540-604 d.Hr.), este oficiată doar în perioada Postului Mare, de luni până vineri (în afara zilelor notate în calendar drept aliturgice).

Această Liturghie este o Vecernie combinată cu rugăciuni de pregătire a Darurilor și primirea Sfintei Împărtășanii de către credincioși. Poartă acest nume deoarece Sfântul Agneț (Sfântul Trup) este sfințit în duminica anterioară oficierii Liturghiei. În timpul acestei slujbe nu se face pomenirea morților, de aceea rugăciunile pentru cei răposați sunt făcute sâmbăta.

Postul Mare a fost rânduit de Biserică atât pentru pregătirea celor ce primeau Botezul creştin de Paşti, cât și ca mijloc de sporire duhovnicească a credincioşilor pentru întâmpinarea Patimilor şi a Învierii Domnului. Totodată, aminteşte de postul de patruzeci de zile ţinut de Mântuitorul înainte de începerea activităţii Sale mesianice, de unde denumirea de Păresimi (de la latinescul quadragesima = patruzeci) sau Patruzecime.

Postul Mare este cel mai lung şi important dintre posturile Bisericii Ortodoxe. Sfinţii Părinţi consideră că are origine apostolică; de la sfârşitul secolului al III-lea postul a fost împărţit în două perioade distincte: cel al Păresimilor sau prepascal (până la Duminica Floriilor) şi Postul Paştilor sau pascal (din Duminica Floriilor până la Înviere – Săptămâna Patimilor). Din acest motiv, durata totală de postire este de 48 de zile.

În Postul Mare, Biserica Ortodoxă dezleagă la peşte de Buna Vestire (25 martie) şi de Intrarea Domnului în Ierusalim  (Floriile – 24 aprilie).