Evenimentul este organizat în cadrul proiectului Protecție si educație pentru copiii afectați de migrația pentru muncă în străinătate, prin centre de zi, implementat de Salvaţi Copiii în parteneriat cu Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție, inspectorate școlare județene, direcții generale de asistență socială și protecția copilului și școli, cu sprijinul financiar al VELUX FOUNDATIONS. Proiectul urmărește reducerea impactului negativ al migrației economice a părinților asupra copiilor rămași acasă, atât prin oferirea de servicii de intervenție directă pentru copii și persoanele în grija cărora au rămas/părinții acestora, precum și prin oferirea de servicii de consiliere, prin intermediul unei linii telefonice Help-Line și unei platforme on-line pentru copii, reprezentanții acestora și specialiști.

În data de 28.03.2014, în jurul orei 01.30, poliţiştii de frontieră din cadrul Gărzii de Coastă au fost solicitaţi telefonic de un reprezentant al I.S.U. Tulcea, pentru a interveni pe Marea Neagră, în vederea recuperării a două persoane de sex masculin aflate într-o barcă pescărească, care anunţaseră prin S.N.U.A.U. 112 că, din cauza ceţii dense, nu se mai pot orienta pentru a reveni la mal.

Imediat, o ambarcaţiune rapidă model Shaldag din cadrul Grupului de Nave Sulina a pornit în misiunea de salvare, reuşind să identifice ambarcaţiunea la aproximativ 2 mile marine travers de canalul Sfântu Gheorghe.

Cei doi bărbaţi, cu vârste de 37 respectiv 56 ani, domiciliaţi în localitatea Sfântu Gheorghe, au fost preluaţi de ambarcaţiunea Gărzii de Coastă şi transportaţi în siguranţă în portul Sulina.

Cele două persoane nu au necesitat asistenţă medicală.

Acţiunea de salvare şi căutare pe mare a fost coordonată de poliţişti de frontieră din cadrul S.C.O.M.A.R.

Mercedes cu certificat de înmatriculare fals, condus de un tânăr fără permis

Poliţiştii de frontieră din cadrul Gărzii de Coastă au depistat în zona de competenţă a S.P.F.  Băneasa un cetăţean român care conducea un autoturism marca Mercedes C 200 fără a poseda permis de conducere şi care a prezentat la controlul specific un certificat de înmatriculare fals.

În data de 27.03.2014, în jurul orei 08.30, poliţiştii de frontieră din cadrul S.P.F. Băneasa au oprit pentru control, în zona de competenţă, un autoturism marca Mercedes C 200, înmatriculat în R. Bulgaria, condus de cetăţeanul român C.A., în vârstă de 24 ani.

În urma verificărilor a rezultat faptul că certificatul de înmatriculare al autoturismului prezintă indicii de falsificare, iar conducătorul auto nu posedă permis de conducere pentru nicio categorie de autovehicul.

Conducătorul auto a declarat că a achiziţionat autoturismul fără a cunoaşte că respectivul document este fals.

Poliţiştii de frontieră îl cercetează pe bărbatul domiciliat în municipiul Constanţa sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de „uz de fals” şi „conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană ce nu posedă permis de conducere”, fapte prevăzute şi sancţionate de art. 323, respectiv art. 335, alin. 1 din Codul Penal,

Salvaţi Copiii Romania a reuşit anul trecut să strângă suma de 1.090.000 de lei, prin generozitatea persoanelor fizice şi a companiilor, prin campania pentru reducerea mortalităţii infantile „Bun venit pe lume”.

Fondurile sunt direcţionate pentru a dota cu echipamente performante 15 maternităţi şi secţii de nou-născuţi din: Adjud, Piatra Neamţ, Bucureşti, Piteşti, Braşov, Cluj-Napoca, Constanţa, Craiova, Petroşani, Iaşi, Tg. Mureş, Suceava, Timişoara şi Vaslui şi pentru a dezvolta programe de educaţie parentală pentru 2024 de părinţi şi copiii acestora. 

Luni, 20 mai, la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa,  reprezentanţii Salvaţi Copiii România – Gabriela Alexandrescu, Preşedinte Executiv şi Amalia Năstase , ambasadorul campaniei – vor dona secţiei de neonatologie un incubator de terapie intensivă, achiziţionat prin campania ”Bun venit pe lume”.

 Filiala Constanta a prezentat astazi rezultatele centrului CRESTEM IMPREUNA din Mangalia . Centrul din Mangalia este unul din primele 8 centre infiintate de Salvati Copiii Romania in anul 2010 .

Centrul educaţional funcţionează în cadrul Şcolii Gimnaziale nr.1 din Mangalia , strada Matei Basarab nr.44 şi reprezintă unul din cele opt centre iniţiate de Salvaţi Copiii România în anul 2010 .

Programul “Creştem Împreună” susţine o nouă categorie de copiii în risc – copiii rămași singuri acasă din cauza migraţiei forţei de muncă spre Europa de Vest. Datele furnizate de Direcţia Protecţia Copilului în anul 2012 indică faptul că în România sunt 79.901 de copii ai căror părinţi muncesc în străinătate. Dintre aceştia, 22.993 de copii au ambii părinţi plecaţi, ei fiind lăsaţi în grija rudelor sau, în unele cazuri mai severe, chiar în grija asistenţilor maternali. Numai în Bucureşti, 468 de copiii au unul dintre părinţi plecat la muncă în străinătate, în timp ce 110 copii cresc fără părinţi, conform datelor oficiale. Cu toate acestea, numărul real al copiilor afectaţi poate fi mult mai mare, luând în considerare că nu toţi părinţii declară că muncesc în străinătate. Ruperea legăturii cu părinţii îi face pe copii vulnerabili, fiind expuşi riscului de abandon școlar şi delincvenţă.

„Copiii ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate dezvoltă probleme speciale, unele de ordin emoţional, altele cu repercusiuni în ceea ce priveşte adaptabilitatea şcolară şi chiar protecţia socială. Mulţi dintre ei devin nesiguri pe ei şi abandonează şcoala, pentru că nu fac faţă solicitărilor pedagogice sau pentru că nimeni nu se preocupă de educaţia lor. Salvaţi Copiii le acordă sprijin acestor copii atât în activitatea lor şcolară cât şi în viaţa lor socială şi emoţională prin consiliere şi dezvoltarea unor programe de timp liber”, a declarat Gabriela Alexandrescu, Preşedinte Executiv Salvaţi Copiii România.

“Sprijinul oferit oamenilor care îşi dedică efortul zi de zi pentru a ajuta comunităţile defavorizate să depăşească greutăţile este esenţa activităţilor Enel Cuore în domeniul asistenţei sociale. Aceste activităţi au fost derulate pe parcursul ultimilor 10 ani, cu precădere în beneficiul copiilor”, a declarat Novella Pellegrini, Secretarul General al Enel Cuore Onlus. „În România, am pornit pe această cale împreună cu Salvaţi Copiii. Astfel, le furnizam asistenţilor sociali şi voluntarilor instrumentele necesare pentru desfăşurarea unui program prin care copiii sunt ajutaţi să crească şi prin care ne asiguram că drepturile le sunt integral respectate, chiar şi atunci când părinţii se afla departe de ei.”

Organizaţia Salvaţi Copiii România derulează programul Creștem Împreună din anul 2010, cu suportul Enel Cuore Onlus. Porsche România , Intesa SanPaolo Bank şi MoneyGram Internaţional s-au alăturat susţinătorilor în 2012.

Început iniţial în 8 localităţi, în urma solicitărilor din alte orașe, programul s-a extins, ajungând în prezent la 16 centre: Pitești (jud. Argeș), București, Reșiţa (jud. Caraș-Severin), Mangalia (jud. Constanţa), Târgoviște (jud. Dâmboviţa) 2 centre, Craiova (jud. Dolj), Petrila (jud. Hunedoara), Brașov (jud. Brasov), Piatra-Neamţ (jud. Neamţ), Suceava (jud. Suceava), Iași (jud. Iași), Negrești (jud. Vaslui), Lupeni (jud. Hunedoara), Sighișoara (jud. Mureș), Timișoara (jud. Timiș).

În cei trei ani de implementare 2080 de copii au fost incluși în program, 1700 de părinţi și reprezentanţi ai copiilor au participat la întâlniri lunare de informare și la ședinţe de consiliere socială și psihologică, 1354 de copii au comunicat cu părinţii lor prin intermediul calculatoarelor puse la dispoziţie de Salvaţi Copiii România, 565 de voluntari au fost pregătiţi și s-au implicat activ în organizarea și desfășurarea activităţilor, 15 reţele interinstituţionale (formate din reprezentanţi ai DGASPC, ISJ, primăriilor și școlilor) au fost create în fiecare localitate, organizându-se 92 de întâlniri de lucru cu 667 de participanţi.

Din anul 2010, 150 de copii şi părinţii acestora au fost înscrişi în programul Creştem Împreună Mangalia , peste 35 de voluntari au participat activ la activităţile din centrul educaţional . Pe plan local , programul este realizat în parteneriat cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Constanţa , Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Constanţa , Primăria Municipiului Mangalia , Şcoala Gimnazială nr. 1 Mangalia .

Copiii sunt asistaţi pedagogic prin programul tip “Şcoala după Şcoală”, prin care li se asigură suport la realizarea sarcinilor şcolare, orientare educaţională şi consiliere

psihologică. În fiecare program sunt implicaţi un cadru didactic, un consilier şcolar/psiholog şi un asistent social. Personalul implicat în programe ţine permanent legătura cu persoanele în a căror îngrijire se află copiii şi asigură orientarea, pregătirea şi consilierea acestora prin întâlniri şi vizite la domiciliu.

Situaţia copiilor ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate

A. STATISTICI ŞI ESTIMĂRI

În prezent, nu se cunoaşte numărul exact al copiilor rămaşi acasă în urma plecării unuia sau ambilor părinţi în străinătate pentru perioade lungi de timp. Autorităţi ale administraţiei publice locale şi centrale depun eforturi în vederea determinării numărului acestor copii şi, cu toate acestea, dimensiunea reală a acestui fenomen rămâne necunoscută.

La nivel central, Direcţia Protecţia Copilului din cadrul Ministerului Munci, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice prezintă, trimestrial, o situaţie statistică elaborată pe baza datelor raportate de către serviciile publice de asistenţă socială (SPAS) de la nivelul fiecărei unităţi administrativ/teritoriale şi a direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului de la nivelul fiecărui judeţ/sector (DGASPC). Această situaţie statistică nu reflectă numărul total la copiilor cu părinţi plecaţi, ci doar al acelora ale căror situaţii sunt cunoscute şi înregistrate de SPAS/DGASPC.

Conform situaţiei prezentate de Direcţia Protecţia Copilului, la finele anului 2012, erau înregistraţi în evidenţele autorităţilor responsabile de asistenţa socială, un număr total de 79.901 copii cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate. Dintre aceştia, 41% erau complet lipsiţi de grija părintească: 22.993 aveau ambii părinţi plecaţi, iar 9.991 proveneau din familii în care părintele unic susţinător era plecat. Îngrijorător este şi numărul copiilor aflaţi singuri acasă care au ajuns în sistemul de protecţie specială: 3.346 (din care, 827 în centre de plasament şi 500 în grija asistenţilor maternali).

Judeţul cu cei mai mulţi copii rămaşi singuri înregistraţi la nivelul DGASPC era Suceava (8.538 copii), urmat de Bacău (7.281 copii) şi Neamţ (5.740 copii). La polul opus se aflau Ilfov şi Municipiul Bucureşti, care însumează 468 de copii în această situaţie. Privind aceste date, întrebarea firească este dacă ele nu reflectă mai degrabă capacitatea autorităţilor locale şi judeţene de a implementa cadrul legislativ actual şi de a face cunoscută, în rândul părinţilor sau a altor adulţi cărora le rămân în grijă copiii, necesitatea declarării rămânerii acasă a copiilor.

O serie de studii au arătat că datele oficiale prezintă doar o parte din dimensiunea reală a fenomenului. Astfel, în 2007, Fundaţia Soros indica, doar în rândul elevilor de gimnaziu, un număr de două ori mai mare decât numărul total de copii cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate prezentat de autorităţi. Studiul menţionat arăta existenţa a 170.000 elevi de clasele V-VIII care au cel puţin un părinte la muncă în străinătate („Efectele Migraţiei : Copiii rămaşi acasă”, a se vedea în secţiunea următoare).

În 2008, un alt studiu, de această dată al UNICEF, Alternative Sociale şi Gallup România, estima că, la momentul derulării cercetării, la scară naţională, erau 350.000 de copii ai căror părinţi erau plecaţi în străinătate, iar mai mult de o treime dintre aceştia, adică aproximativ 126.000 de copii, erau afectaţi de migraţia ambilor părinţi („Analiză la nivel naţional asupra fenomenului copiilor rămaşi acasă prin plecarea părinţilor la muncă în străinătate”, a se vedea în secţiunea următoare).

B. STUDII/CERCETĂRI

 Organizaţia Salvaţi Copiii, „Impactul migraţiei părinţilor asupra copiilor rămaşi acasă”, 2007.

Organizaţia Salvaţi Copiii şi-a propus ca prin cercetarea „Impactul migraţiei părinţilor asupra copiilor rămaşi acasă” să evidenţieze: impactul pe care plecarea părinţilor îl are asupra bunei dezvoltări a copiilor, nevoile pe care aceşti copii le au pe perioada lipsei părinţilor, iar pe baza nevoilor evidenţiate, să recomande şi să dezvolte cele mai potrivite tipuri de servicii pentru acest grup ţintă. De asemenea, studiul a analizat situaţia acestor copii din perspectiva respectării drepturilor garantate prin Convenţia ONU privind drepturile copilului. Fiind un demers cu caracter exploratoriu, s-a optat pentru o cercetare de tip calitativ, utilizându-se, ca metode de cercetare, focus-grupul şi interviul. La grupele mici de vârstă, au fost folosite mai multe tehnici proiective (tehnica desenului, a colajului de poze, poveştii despre o zi obişnuită din viaţa de copil) pentru a facilita comunicarea şi exprimarea opiniilor copiilor. În total, au participat 60-70 elevi cu vârste cuprinse între 8 şi 18 ani, 40 de persoane care au în întreţinere aceşti copii (unul din părinţi care a rămas în ţară, alte rude, vecini sau cunoştinţe), 40 de cadre didactice, 8 consilieri şcolari şi 6 reprezentanţi ai serviciilor de asistenţă socială din cadrul primăriilor sau al Direcţiilor Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, din Suceava, Iaşi şi Neamţ.

 Principalele concluzii ale studiului

Dreptul la familie şi protecţie:

 lipsa mamei este mai des şi mai intens resimţită de majoritatea grupului ţintă, atât pentru că aceasta este cea care se ocupă de majoritatea treburilor gospodăreşti care, în lipsa ei, revin în grija copiilor, cât şi pentru că mamele reuşesc în general să construiască o relaţie apropiată şi o comunicare deschisă cu copiii;

 apar probleme de comunicare în special între copii şi bunici, percepute a fi cauzate de diferenţa foarte mare între sistemul de valori adoptat de fiecare, de stilul de viaţă diferit şi de capacitatea redusă a celor în vârstă de a se adapta noilor valori sociale, a stilurilor de viaţă moderne, specifice tinerilor;

 problemele de comunicare apărute s-au evidenţiat a fi mai grave în cazul adolescenţi, categorie cu care bunicii nu reușesc în general să coopereze;

 adolescenţii resimt nevoia unei comunicări constante şi apropiate cu un părinte sau cu o rudă în care să găsească un sprijin în cazul în care trebuie să ia anumite decizii considerate a fi foarte importante pentru viaţa lor;

 adolescentele par a se adapta mai uşor în relaţionarea cu bunicii, însă și-ar dori o comunicare mai strânsă şi mai deschisă cu ei aşa cum o aveau cu mama;

 relaţia pe care părinţii plecaţi o stabilesc cu copiii rămaşi acasă a fost percepută atât de către copii cât şi de către cei care rămân cu aceştia ca având o importanţă deosebită în atitudinea şi comportamentul copiilor: o relaţie apropiată, constantă, bazată pe încredere şi sinceritate îi ajută pe copii să accepte mai uşor lipsa lor, să fie în continuare implicaţi în viaţa socială şi să aibă un comportament dezirabil social, pe când lipsa relaţiei cu părinţii s-a dovedit a avea efecte de izolare, scădere a încrederii în sine, scădere a rezultatelor şcolare, absenteism şi chiar abandon şcolar, lipsa implicării şi participării la acţiuni extra-şcolare, ajungând chiar la comportamente şi atitudini indezirabile social (infracţionalitate, violenţă etc).

Rezultatele studiului relevă faptul că există o categorie de copii care nu se află sub directa supraveghere a unui adult (părinte, rudă sau cunoştinţă); astfel, aceştia nu beneficiază de un mediu familial adecvat pentru dezvoltarea lor psiho-emoţională normală. Ei au în general peste 13-14 ani şi fiind consideraţi aproape maturi, sunt lăsaţi de părinţi singuri, fără bunici sau alte rude. S-a evidenţiat faptul că, pentru această categorie de copii, riscurile de abandon şcolar, infracţionalitate și consum de droguri sunt mai mari.

Dreptul la educaţie:

 Printre adolescenţii, mai ales printre băieţi, care au ambii părinţi plecaţi la muncă în străinătate, există tendinţa de a abandona şcoala;

 De asemenea tot printre adolescenţi, atât fete cât şi băieţi, se manifestă tendinţa de absenteism școlar;

 Atât la cei mici cât şi la cei mari se observă o scădere a interesului acordat şcolii şi temelor pentru acasă, pe fondul lipsei de preocupare a părinţilor faţă de educaţia lor;

 Cei mici şi uneori și adolescenţii întâmpină dificultăţi în realizarea temelor acasă şi a înţelegerii materiei predate la şcoală, resimţind nevoia unui ajutor din partea unui adult care să se poată implica în această activitate / care să le acorde sprijin în lipsa părinţilor;

 În familiile unde mama este cea plecată, fetele consumă o mare parte din timpul lor cu activităţile în gospodărie, uneori în detrimentul programului şcolar şi pregătirii temelor;

 La nivel de şcoală nu există încă un sistem clar de abordare a copiilor cu părinţi plecaţi care manifestă o scădere a motivaţiei pentru şcoală. Numai în caz de abandon şcolar, instituţia de învăţământ anunţă fie direcţia de protecţie a copilului, fie serviciile / departamentele de asistenţă socială din cadrul primăriilor.

Dreptul la opinie şi participare:

 Copilul resimte atât lipsa informării cât şi a participării la decizie într-un mod negativ, cu consecinţe asupra atitudinii şi comportamentului în absenţa părinţilor de acasă;

 Copilului, indiferent de vârstă, îi este acordat în mică măsură dreptul la participare la decizia părinţilor de a pleca să muncească în străinătate;

 Cei mici, copiii până în 12-13 ani, nu numai că nu sunt consultaţi în decizia părinţilor de a pleca de acasă pentru o anumită perioadă, dar de cele mai multe ori aceştia nu sunt nici măcar informaţi despre plecare, decât în momentul în care aceasta se întâmplă.

Dreptul la timp liber, joc şi activităţi culturale:

 Copiii care provin din familii unde mama este plecată au mai multe activităţi de îngrijire a gospodăriei, ceea ce le consumă din timpul lor liber;

 Posibilităţile de petrecere a timpului liber împreună cu bunicii sunt reduse din cauza lipsei disponibilităţii acestora, pe de o parte pentru activitatea de joc şi pe de altă parte, pentru activităţile ce presupun mişcare ca mersul la iarbă verde, în excursii etc.;

 Posibilităţile de petrecere a timpului liber au fost percepute de către copii ca fiind reduse în general atât în mediul urban, cât şi în mediul rural.

Dreptul la nediscriminare / incluziune socială:

 Nu se poate vorbi de discriminare negativă a copiilor cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate; mai mult, există tendinţa de a proteja această categorie de copii în societate;

 La nivel social şi în mass-media se pune mai degrabă accent pe suferinţa şi situaţia dezavantajată în care aceşti copii se află şi mai puţin pe modul în care sunt respectate drepturile acestor copii sau pe soluţiile la problemele lor, pe serviciile concrete pe care aceştia le pot accesa. În acest context, copiii se simt mai degrabă „victime”, accentuându-se efectele negative ale plecării părinţilor de acasă.

Cele mai importante recomandări:

 Dezvoltarea unei strategii de mobilizare şi intervenţie la nivel local;

 Campanii de informare şi conştientizare adresate părinţilor;

 Campanii de sensibilizare la nivelul comunităţilor de români din ţările de destinaţie;

 Dezvoltarea serviciilor de consiliere pentru persoanele care au în îngrijire copii cu ambii părinţi plecaţi;

 Extinderea reţelei de consilieri şcolari;

 Extinderea programelor de tip „Şcoala după şcoală”;

 Dezvoltarea mai multor cluburi destinate copiilor cu scopul de a oferi acestora modalităţi benefice de petrecere a timpului liber;

 Campanii media de promovare a soluţiilor şi oportunităţilor pentru aceşti copii, a exemplelor pozitive.

 Fundaţia Soros România, ”Efectele migraţiei: copiii rămaşi acasă”, 2007 şi „Efectele migraţiei: copiii rămaşi acasă. Riscuri şi soluţii”, 2008 (studii realizat în cadrul unui program de cercetare mai amplu – „Migraţie şi Dezvoltare”)

Derulat în două etape, demersul de cunoaştere a fenomenului copiilor rămaşi singuri acasă în urma migraţiei părinţilor a cuprins două cercetări: prima a fost de tip cantitativ şi s-a derulat în anul 2007, iar a doua a avut o abordare calitativă (plecând de la rezultatele anterioare), fiind realizată în 2008. Prin acest demers, Fundaţia Soros şi-a propus să determine care este impactul absenţei părinţilor plecaţi la muncă în străinătate asupra copiilor rămaşi în ţară şi să propună măsuri prin care efectele negative pot fi diminuate.

Cercetarea cantitativă din 2007 are la bază o anchetă de teren realizată pe un eşantion reprezentativ de 2.037 elevi din clasele V-VIII, ce include un subeşantion de 437 elevi care au unul sau ambii părinţi plecaţi la muncă în străinătate. Din studiul Soros reiese că numărul de copii ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate înregistrat de oficialităţi este mult subdimensionat. Estimările pe datele din acest sondaj relevă o cifră dublă faţă de statistica oficială, numai la nivelul populaţiei şcolare din clasele V-VIII estimându-se 170.000 de copii. Dintre aceştia, aproximativ 35.000 au ambii părinţi plecaţi, 55.000 au doar mama plecată, iar 80.000 au doar tatăl plecat în străinătate. Din punct de vedere al răspândirii geografice datele arată că regiunile cele mai afectate de fenomen sunt vestul ţării (Banat, Crişana şi Maramureş, unde procentul elevilor de gimnaziu care au părinţii plecaţi la muncă în străinătate este de 27% din numărul total de elevi) şi Moldova (unde procentul este de 25%). Studiul mai arată că migraţia pentru muncă a părinţilor are atât efecte pozitive cât şi efecte negative asupra copiilor rămaşi acasă.

Principalele efecte pozitive sunt legate de bunăstarea materială a copiilor (îmbunătăţirea condiţiilor de locuire, telefon mobil, computer etc.). Între efectele negative, s-a remarcat faptul că plecarea unuia dintre părinţi determină, în unele cazuri, o deteriorare a relaţiei copilului cu părintele rămas acasă. Alte efecte negative se întâlnesc la nivel psihologic; la copiii cu unul sau ambii părinţi plecaţi la muncă în străinătate frecvenţa simptomului de deprimare este mai mare.

Studiul prezintă o analiză aprofundată a datelor de sondaj din anul precedent şi completarea lor cu date explicative rezultate din interviuri la nivel local, derulate cu familii/rude care au grijă de copii ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate şi cu specialişti, în 8 localităţi cu incidenţă mare de migraţie.

 Asociaţia Alternative Sociale, „Singur Acasă”, 2007 (studiu realizat în cadrul proiectului „Home Alone”; coordonator cercetare Dr. Gabriela Irimiescu)

Cercetarea s-a derulat în zona Iaşi şi a avut o componentă cantitativă (anchetă sociologică pe bază de chestionar, pe un eşantion bistadial stratificat format din elevi cu vârsta cuprinsă între 10 şi 19 ani, atât din mediul urban – Municipiul Iaşi, cât şi din mediul rural – comuna Răducăneni) şi una calitativă (ancheta a fost completată cu două focus–grupuri cu specialişti din domeniul protecţiei copilului din cele două localităţi). Scopul studiului a fost acela de a creiona un profil al familiei de migranţi, de a identifica factorii favorizanţi plecării părinţilor la muncă în străinătate, modul în care copiii percep plecarea părinţilor la muncă în străinătate, efectele plecării părinţilor asupra copiilor şi identificarea celor mai potrivite căi pentru a proteja aceşti copii aflaţi în situaţie de risc.

În principal, rezultatele acestui studiu au evidenţiat faptul că:

 părinţii care se hotărăsc să plece la muncă în străinătate au între 25 şi 45 ani;

 principalul motiv al migraţiei este lipsa banilor;

 frecvenţa familiilor destrămate este mai mare în rândul familiilor de migranţi;

 plecarea părinţilor are efecte negative asupra copiilor: aceştia trăiesc sentimentul de abandon, nu le sunt asigurate o serie de nevoi;

 apar probleme legate de frecvenţa şi îndeplinirea activităţilor şcolare la copiii care au părinţii plecaţi la muncă în străinătate;

 în mediul rural se observă o creştere a responsabilităţilor ce le revin copiilor;

 efectele migraţiei asupra copiilor sunt vizibile: schimbarea aspectului fizic, absenteism şi abandon şcolar, probabilitate crescută de a comite infracţiuni etc.

 UNICEF, Gallup România, Asociaţia Alternative Sociale, „Analiză la nivel naţional asupra fenomenului copiilor rămaşi acasă prin plecarea părinţilor la muncă în străinătate”, 2008 (cercetarea face parte dintr-un proiect mai amplu derulat de Asociaţia Alternative Sociale, sprijinit de UNICEF).

Pentru a obţine o analiză la nivel naţional a situaţiei copiilor rămaşi singuri acasă, studiul combină cercetarea cantitativă (chestionar aplicat pe un eşantion naţional de 2.000 de gospodării şi pe sub-eşantioane), cercetarea calitativă (studii de caz, interviuri în profunzime cu reprezentanţi ai autorităţilor centrale şi locale) şi analiza documentaţiei.

Rezultatele cercetării arată că, la scară naţională, fenomenul este estimat a fi caracteristic pentru aproximativ 350.000 de copii (la momentul derulării cercetării), iar mai mult de o treime dintre aceştia, adică aproximativ 126.000 de copii, fiind afectaţi de migraţia ambilor părinţi. Jumătate dintre copiii cu ambii părinţi plecaţi au vârsta sub 10 ani; peste jumătate dintre aceştia au vârsta între 2 şi 6 ani, iar cealaltă jumătate au vârsta peste 7 ani. Chiar dacă în termeni de procentaje cifra nu e mare, estimările arată că 4% din copiii cu ambii părinţi migranţi au vârsta sub un an. Mai mult de atât, în termeni de timp petrecut fără părinţi, 16% din copiii cu ambii părinţi plecaţi au petrecut mai mult de un an fără aceştia, iar 3% chiar mai mult de patru ani. În termeni de mediu de reşedinţă şi distribuţie regională, 100.000 de copii, adică aproape o treime din total, trăiesc în Moldova.

 Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi, „Problemele copiilor cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate”, 2007 (studiu realizat de Catedra de Filozofie – Sociologie; Coordonatorul studiului As. Drd. Viorel Rotilă).

Studiul s-a bazat pe aplicarea unui chestionar pe 981 de elevi din judeţele Galaţi, Brăila, Iaşi şi Botoşani (77% din elevi fiind din zona Galaţi), urmărindu-se identificarea factorilor determinanţi ce intervin în luarea deciziei părinţilor de a pleca la muncă în străinătate, atitudinilor copiilor asupra plecării şi implicit, efectelor plecării părinţilor asupra copiilor. Totodată, cercetarea şi-a propus să identifice şi schimbările ce intervin în viaţa familiei (respectiv între copii şi părinţi şi între părinţi) în urma plecării unuia sau ambilor părinţi în străinătate. În plus, în acest studiu s-a urmărit determinarea schimbărilor de mentalitate care sunt antrenate de locuirea în străinătate la părinţii plecaţi şi influenţele exercitate asupra copiilor rămaşi acasă, precum şi identificarea modalităţilor în care copiii cu părinţi plecaţi îşi proiectează viaţa profesională.

Principalele concluzii ale studiului au fost (procentele se referă la eşantionul pentru acest studiu; eşantionul nu este reprezentativ la nivel naţional):

 Absenţa mamei din familie în procent aproape asemănător cu absenţa tatălui (38,8% dintre copii au mama plecată în străinătate şi 38 % au tatăl plecat) indică un risc accentuat pentru copii, luând în considerare modelul tradiţional al familiei în care mamele deţin rolul cel mai important în creşterea şi educarea copiilor; în acelaşi timp, acesta este unul dintre factorii importanţi care contribuie la schimbarea modelului familiei;

 8,4 % dintre copii declară că au fost lăsaţi singuri de către părinţii plecaţi la muncă în străinătate;

 24% dintre copii declară că vorbesc sporadic (13%) sau rar cu părinţii lor;

 44% dintre copii declară că au observat modificări în comportamentul celorlalţi faţă de ei; dintre modificările sesizate pe primul loc se situează faptul că ceilalţi se poartă mai frumos cu ei fie pentru a-i menaja, fie pentru a obţine daruri;

 45,67% dintre copii declară că le lipsesc foarte mult părinţii; se remarcă faptul că cei mai mulţi dintre aceştia au mamele plecate;

 15,29% dintre copii consideră că relaţiile dintre părinţii lor s-au deteriorat;

 27,42% dintre copii afirmă că părinţii lor plecaţi la muncă în străinătate nu intenţionează să se întoarcă definitiv în ţară; 42% nu ştiu dacă părinţii lor se vor întoarce;

 31% dintre copii doresc să plece în străinătate, din care 15% doresc să plece în străinătate pentru a munci.

C. CADRUL LEGISLATIV RELEVANT

 Ordinul ANPDC nr. 219/15.06.2006 privind activităţile de identificare, intervenţie şi monitorizare a copiilor care sunt lipsiţi de îngrijirea părinţilor pe perioada în care aceştia se află la muncă în străinătate

7

 Legea 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului

Ordinul 219 reglementează pentru cetăţenii români care au copii minori în îngrijire şi doresc obţinerea unui contract de muncă în străinătate obligaţia de a notifica Serviciului Public de Asistenţă Socială (SPAS) / primăriei de domiciliu intenţia de a pleca la muncă în străinătate, precum şi nominalizarea persoanei în întreţinerea şi îngrijirea căreia vor rămâne copiii. Părinţii solicitanţi de locuri de muncă în străinătate au obligaţia prezentării la agenţii de ocupare a forţei de muncă a unei dovezi emise de SPAS/primăria de domiciliu, care atestă îndeplinirea acestei obligaţii.

SPAS / Direcţia Generală de Asistenţă Socială și Protecţia Copilului (DGASPC) are obligaţia de a identifica permanent cazurile de copii ai căror părinţi se află la muncă în străinătate, de a lua măsuri în vederea prevenirii separării copilului de familia sa (va stabili modalităţile de menţinere a relaţiilor personale ale copilului cu părinţii, precum şi tipul de servicii de consiliere psihologică de care va beneficia copilul) și de a identifica serviciile de suport pe care comunitatea le poate oferi familiei/persoanei la care se află copilul în întreţinere şi îngrijire. Persoanele cu atribuţii de asistenţă socială au obligaţia reevaluării situaţiei acestora la fiecare 3 luni. Dacă există motive temeinice de natură să primejduiască dezvoltarea fizică, psihică, intelectuală sau morală a copilului, aceștia au obligaţia de a sesiza Direcţia Generală de Asistenţă Socială și Protecţia Copilului în vederea instituirii unei măsuri de protecţie specială (plasament în regim de urgenţă sau plasament).

În prezent, Legea 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului nu reglementează situaţia acestor copii.

Pentru a veni în sprijinul copiilor cu părinţii plecaţi la muncă în străinătate, Salvaţi Copiii România a înaintat propuneri de modificare a Legii 272/2004, solicitând introducerea unui capitol separat care să se refere strict la această categorie de copii. Dintre propunerile făcute de Organizaţia Salvaţi Copiii, menţionăm:  Obligaţia SPAS-urilor de a identifica periodic cazurile;  Obligaţia școlilor de a sesiza SPAS/DGASPC în legatură cu cazurile copiilor ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate;  Obligaţia SPAS-urilor de a face o evaluare iniţială a cazurilor și de a le monitoriza în funcţie de particularităţi;  Găsirea unor modalităţi de menţinere a relaţiilor personale ale copilului cu părinţii;  Obligaţia DGASPC/SPAS de a se asigura că persoana nominalizată de părinte se ocupă într-adevăr de copil;  Enunţarea în lege a criteriile pe care ar trebui să le îndeplinească persoana în grija căruia este lăsat copilul;  Obligaţia SPAS/ DGASPC de a oferi servicii sociale relevante care să răspundă nevoilor speciale ale acestor copii, precum şi ale persoanelor în a căror întreţinere şi îngrijire sunt rămaşi copiii;  Reglementarea unui mecanism eficient de schimb de informaţii între toate instituţiile care lucrează direct cu acești copii (atribuirea de responsabilităţi clare școlilor);  Includerea copiilor ai căror părinţi sunt plecaţi în străinătate, în afara cadrului legal, în specificaţiile Legii 272/2004.

În prezent, proiectul de modificare a Legii 272 se află în lucru la Senat.

Evenimentul va avea loc la Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională Constanţa , B-dul. Mamaia , nr. 197 și se va bucura de prezenţa partenerilor locali : Inspectoratul Şcolar Judeţean Constanţa , Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Constanţa , Primăria Municipiului Mangalia .

Salvaţi Copiii România a iniţiat programul Creștem Împreună încă din anul 2010, preocupându-se de asigurarea unor servicii de calitate pentru copiii rămași singuri acasă și de facilitarea comunicării dintre copii și părinţii lor plecaţi din ţară. Programul a fost realizat în parteneriat cu Fundaţia Enel Cuore și cu sprijinul Intesa SanPaolo Bank, Porsche România și MoneyGram International, iar activităţile se desfășoară în orașele: Pitești, Brașov, Bucureşti, Reşiţa, Mangalia, Târgovişte (2 centre), Craiova, Petrila, Lupeni, Iași, Sighișoara, Piatra Neamţ, Suceava, Timişoara și Negrești (jud. Vaslui).

Obiectivul programului Creștem Împreună este de a diminua impactul negativ al migraţiei economice a părinţilor în străinătate asupra copiilor din România, prin dezvoltarea de servicii complexe de suport, pentru a-i ajuta pe copii, dar și pe părinţii și reprezentanţii lor, să depășească situaţia de criză pe care o traversează.

Marți, 9 aprilie 2013 , ora 11 , Salvați Copiii România va inaugura în Bucureşti un nou centru Creştem Împreună . La eveniment vor participa reprezentanţi ai Ambasadei Italiei în România, ai Fundaţiei Enel Cuore – Italia, Ministerului Educaţiei Naţionale, Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale și Persoanelor Vârstnice, ai altor autorităţi publice cu responsabilităţi în domeniu și specialiști.

Organizaţia Salvați Copiii România – Filiala Constanţa, organizeaza vineri, 7 decembrie 2012, conferinţa de presă de lansare a campaniei “Bun venit pe lume!”, din cadrul proiectului “Fiecare copil contează!”, iniţiat şi derulat de Organizaţia Salvaţi Copiii şi susţinut de GlaxoSmithKline România (GSK) şi de Dettol – Reckitt Benckiser România.

Mesajul campaniei este “Ai putea să-i spui bun venit pe lume!”. Fondurile strânse în urma campaniei vor fi folosite pentru achiziţionarea de echipamente medicale performante pentru dotarea Secţiilor de Maternitate/ Neonatologie ale Spitalului Judeţean Constanţa.

Parte a campaniei mondiale Every One, care urmăreşte reducerea mortalităţii infantile şi a copiilor până la cinci ani, proiectul “Fiecare copil contează” îşi propune diminuarea cu 15% a mortalităţii infantile şi a mortalităţii copiilor sub cinci ani din România, în perioada 2010 – 2015.

În România mor în primele luni de viaţă de două ori mai mulţi copii faţă de media europeană. Anul trecut, la fiecare cinci ore, în România a murit un copil care nu împlinise încă un an. Una dintre cauze este prematuritatea – pentru că vin prea devreme, prematurii sunt fragili – chiar şi un fir de praf le poate fi fatal. Rata naşterilor premature, un factor de risc major al mortalităţii infantile, se ridică în România la 9,4% la 1000 de copii născuţi vii, dublu faţă de alte state europene, ceea ce face ca ţara noastră să înregistreze cele mai multe decese infantile din Uniunea Europeană, potrivit datelor date publicităţii în 2010 de către Asociaţia Română de Neonatologie. Prematuritatea şi complicaţiile pe care aceasta le induce reduc drastic speranţa de viaţă a celor aproximativ 20.000 de copii care se nasc anual înainte de termen.

“Bun venit pe lume” este o campanie care te face să te gândeşti ca moartea unui bebeluş nu este o statistică. Dorim să atragem atenţia societăţii din România asupra acestor tragedii şi să demonstrăm că donaţiile pot avea atât un rezultat direct, dar si unul pe termen lung, concretizat în numărul de vieţi de copii salvate. Campania “Bun venit pe

lume” are ca scop strângerea de fonduri pentru dotarea cu echipamente medicale performante a maternităților/ secţiilor de neonatologie din 15 orașe: Pitești, Constanța, București, Cluj-Napoca, Iași, Bacău, Craiova, Tg.Mureș, Timișoara, Suceava, Piatra Neamț, Vaslui, Hunedoara, Reșița, Brașov.

Ambasadorii campaniei: Andi Moisescu, producător tv, Andreea Esca, journalist și Amalia Năstase, susținător Salvați Copiii.

Intenţionăm să promovăm acest eveniment, aducându-l atât la cunoştinţa opiniei publice prin mijloacele care ne stau la dispoziţie (web-site www.salvaticopiii.ro, informarea instituţiilor şi organizaţiilor partenere, informarea mass-media, spot radio, spot video).

INVITAŢI:

 Dan Căpăţână, Manager al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa

 Carmen Faliboga, Preşedinte Filiala Constanţa a Organizaţiei Salvaţi Copiii

 Loredana Turiceanu, Manager Zonal al Organizaţiei Salvaţi Copiii

 Petre Dinică, Director General al Direcţiei de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Constanţa

 Prof. Dr. Răducu Popescu, Inspector Şcolar General al Inspectoratului Şcolar Judeţean Constanţa

 Dr. Livia Frăţiman, Şefa Secţiei Neonatologie a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa

 Carmen Vasile, reprezentant al Consiliului Judeţean Constanţa în Consiliul de Administraţie a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa.

Salvați Copiii este o organizaţie neguvernamentală, non-profit, de utilitate publică, care apără şi promovează drepturile copilului în România din 1990, în acord cu prevederile Convenţiei ONU cu privire la Drepturile Copilului.

Organizaţia Salvaţi Copiii, filiala Constanţa, vă adresează rugamintea de a susţine evenimentul de strângere de fonduri care se va desfăşura în incinta City Park Mall Constanţa, la parter, în zilele de sâmbătă şi duminică, 8 – 9 decembrie 2012, între orele 12.00 – 21.00,  în cadrul campaniei „Bun venit pe lume”, contribuind astfel la eforturile noastre de sensibilizare a populației cu privire la problematica mortalității infantile în România.

Evenimentul  pentru organizarea şi desfăşurarea căruia vă solicităm sprijinul  va consta într-o expoziţie de body-uri nou-născuți cu vânzare – vor fi amplasate aprox. 200  de body-uri nou-născuți (reprezentând o parte din numărul copiilor mai mici de un an care au murit în 2011 în România). Timp de 2 zile, 8 si 9 decembrie 2012, pentru o donație de 50 de lei realizată de unul sau mai mulţi donatori, un body va fi înlăturat de pe suport. Prin acest mecanism al campaniei ne dorim să arătăm rezultatul direct al donației si să demonstrăm că orice implicare ajută pentru salvarea vieții unui copil. Mesajul campaniei este “Ai putea să-i spui bun venit pe lume”. La sfârșitul campaniei body-urile vor fi curățate și donate Sectiei Neonatologie a Sitalului Judeţean Constanţa. Fondurile strânse în urma campaniei vor fi folosite pentru achiziţionarea de echipamente medicale pentru dotarea Sectiilor de Maternitate/Neonatologie ale Spitalului Judeţean Constanţa.

Pentru a face Campania cât mai vizibilă şi atractivă vor exista şi două ateliere, susţinute de voluntarii Salvaţi Copiii: unul de personalizare a body-urilor donate şi unul creativ pentru copii “Atelierul lui Moş Crăciun”.

Informaţii suplimentare despre contextul în care evenimentul urmează a fi organizat:

Campania “Bun venit pe lume” este  parte a programului de reducere a mortalității infantile “Fiecare copil contează”, demarat de Organizația Salvați Copiii împreună cu  compania GSK (GlaxoSmithKline). Parte a campaniei mondiale Every One, care urmăreşte reducerea mortalităţii infantile şi a copiilor până la cinci ani, proiectul “Fiecare copil contează”  îşi propune diminuarea cu 15% a mortalităţii infantile şi a mortalităţii copiilor sub cinci ani din România, în perioada  2010 – 2015.

În România mor în primele luni de viaţă de două ori mai mulţi copii faţă de media europeană. Anul trecut, la fiecare cinci ore, în România a murit un copil care nu împlinise încă un an. Una dintre cauze este prematuritatea – pentru că vin prea devreme, prematurii sunt fragili – chiar şi un fir de praf le poate fi fatal. Rata naşterilor premature, un factor de risc major al mortalităţii infantile, se ridică în România la 9%, dublu faţă de alte state europene, ceea ce face ca ţara noastră să înregistreze cele mai multe decese infantile din Uniunea Europeană, potrivit datelor date publicităţii în 2010 de către Asociaţia Română de Neonatologie. Prematuritatea şi complicaţiile pe care aceasta le induce reduc drastic speranţa de viaţă a celor aproximativ 20.000 de copii care se nasc anual înainte de termen.

“Bun venit pe lume” este o campanie care te face să te gândeşti ca moartea unui bebeluş nu este o statistică. Dorim să atragem atenţia societăţii din România asupra acestor tragedii şi să demonstrăm că donaţiile pot avea atât un rezultat direct, dar si unul pe termen lung, concretizat în numărul de vieţi de copii salvate. Astfel, ne puteţi ajuta să fim împreună mai mulţi şi mai buni. Puteţi ajuta un copil să trăiască contribuind cu donaţii fie prin SMS la numărul 8864, fie online pe web-site-ul Organizaţiei Salvaţi Copiii http://www.salvaticopiii.ro/bunvenitpelume pâna în data de 31 decembrie 2012, care marchează încheierea campaniei, fie în mod direct la locul desfăşurării campaniei “Bun venit pe lume”, respectiv în City Park Mall Constanţa, în zilele de 8 şi 9 decembrie 2012, între orele 12.00 si 21.00.

Campania “Bun venit pe lume” are ca scop strângerea de fonduri pentru dotarea cu echipamente medicale performante a maternităților/ secţiilor de neonatologie din 15 orașe: Pitești, Constanța, București, Cluj-Napoca, Iași, Bacău, Craiova, Tg.Mureș, Timișoara, Suceava, Piatra Neamț, Vaslui, Hunedoara, Reșița, Brașov.

Ambasadorii campaniei: Andi Moisescu, producător tv, Andreea Esca, journalist și Amalia Năstase, susținător Salvați Copiii.

Campania a fost lansată printr-un eveniment de deschidere, organizat în data de 6 octombrie 2012, ora 11, în Bucuresti Mall. Intenţionăm să promovăm acest eveniment, aducându-l atât la cunoştinţa opiniei

În data de 04.08.2012, în jurul orei 18.45, poliţiştii de frontieră din cadrul Grupului de Nave Constanţa au fost solicitaţi telefonic de Centrul Maritim de Coordonare Constanţa (MRCC) să intervină pentru salvarea a patru persoane aflate pe o ambarcaţiune în derivă pe Marea Neagră.

Poliţiştii de frontieră au executat misiunea de salvare cu două ambarcaţiuni tip RODMAN şi RIB care au intervenit la aproximativ 200 de metri travers de plaja „Modern” din municipiul Constanţa.

Ambarcaţiunea în cauză s-a dovedit a fi un yacht sub pavilion România care a rămas fără propulsie din cauza unei defecţiuni tehnice la motor.

Cele patru persoane aflate la bordul yachtului, trei persoane adulte şi un copil, au fost recuperate şi transportate în siguranţă la mal fără a solicita asistenţă medicală de specialitate.

O ambarcaţiune a Gărzii de Coastă a remorcat yachtul până în Portul Turistic Tomis.