Astfel, pentru Anul European pentru Dezvoltare – 2015, Ministerul Afacerilor Externe își propune să desfăşoare, alături de partenerii săi, activități de informare a cetățenilor români privind cooperarea internațională pentru dezvoltarea globală şi importanţa acesteia. Totodată, este avută în vedere promovarea contribuțiilor României în cadrul Uniunii Europene pentru dezvoltarea mondială și stimularea interesului și implicării active a cetățenilor români în acţiuni dedicate diminuării gradului de sărăcie la nivel global.

Ministerul Afacerilor Externe va continua să promoveze și pe parcursul Anului European pentru Dezvoltare experiența de tranziţie a României democrație în domenii precum: buna guvernanță, întărirea democrației și a statului de drept, dezvoltare economică, educație, sănătate și protecția mediului.

Ministerul Afacerilor Externe susține solidaritatea faţă de statele în curs de dezvoltare printr-o politică externă responsabilă şi axată pe rezultate şi o abordare integrată şi coordonată a asistenţei pentru dezvoltare la nivel global.

Acesta este primul An European dedicat unei arii relevante de politică externa a Uniunii Europene şi rolului acesteia în context mondial.

Anul 2015 a fost desemnat Anul European pentru Dezvoltare, printr-o decizie a Parlamentului European şi Consiliului, Uniunea Europeană fiind cel mai mare donator de asistenţă pentru dezvoltare din lume şi oferind mai mult de jumătate din asistenţa acordată la nivel mondial.

În contextul aderării la Uniunea Europeană, România s-a angajat să promoveze o politică naţională în domeniul cooperării pentru dezvoltare, care implică sprijinirea eforturilor întreprinse la nivel european şi internaţional pentru eradicarea sărăciei.

Bugetul național al României alocat asistenței oficiale pentru dezvoltare (AOD), raportat de România în 2013, a fost de 444.446.487 RON (echivalentul a 100.87 milioane de Euro), reprezentând 0,075% din Venitul Național Brut. Contribuțiile multilaterale continuă să concentreze cea mai mare parte a fondurilor AOD acordate de România, reprezentând aproximativ 85% din fondurile acordate de România la nivel național. Contribuțiile constau, în principal, în burse și cheltuieli de studii asociate burselor, fapt ce evidențiază că domeniul educației și cercetării continuă să prevaleze între domeniile prioritare pentru asistența acordată de România. La nivel bilateral, statul către care România furnizează ce mai mare parte a contribuţiei sale este Republica Moldova.

Informații adiționale privind contribuția României la dezvoltarea globală pot fi găsite pe site-ul www.aod.ro.

Cu acest prilej, Ministerul Afacerilor Externe reiterează importanţa pe care o au drepturile omului şi libertăţile fundamentale, subliniind că libertatea presei este garanţia oricărei democraţii funcţionale. 

Ministerul Afacerilor Externe aduce un omagiu jurnaliştilor din întreaga lume care, în pofida cenzurii, represiunilor şi manipulărilor, pe timp de pace sau de război, şi-au asumat riscuri şi, uneori chiar au plătit cu viaţa, în încercarea de a-şi face meseria şi de a informa opinia publică despre ceea ce se întâmplă cu adevărat pe glob, şi se alătură apelului adresat de Uniunea Europeană tuturor guvernelor, în sensul respectării normelor internaţionale şi  protejării jurnaliştilor.

De asemenea, Ministerul Afacerilor Externe acordă importanţă promovării problematicii protecţiei libertăţii de expresie şi aspectelor legate de protecţia activiştilor din spaţiul cibernetic, precum şi accesului la internet, în special în contextul în care statele membre UE acordă importanţă sporită acestui dosar. Cu precădere în ultimii ani, există o concentrare asupra acestui subiect, ceea ce a dus la conturarea unui set de linii directoare ale UE, menite să atragă atenţia asupra restricţiilor nejustificate privind libertatea de expresie şi să promoveze libertatea mass-media.

Informaţii suplimentare:

La 23 decembrie 1993, Adunarea Generală a ONU declara ziua de 3 mai drept Ziua Mondială a Libertăţii Presei. Inţiativa a fost lansată la Conferinţa Generală UNESCO care, printr-o rezoluţie din 1991 asupra promovării libertăţii presei în lume, a recunoscut că o presă liberă, pluralistă şi independentă este o componentă esenţială a unei societăţi democratice.

Ministerul Afacerilor Externe al României salută consolidarea procesului democratic din Georgia prin scrutinul parlamentar desfăşurat la 1 octombrie.

MAE sprijină evaluarea misiunii internaţionale OSCE/ODIHR de observare a alegerilor şi încurajează autorităţile din Georgia să asigure implementarea recomandărilor.

MAE speră că noul Guvern care va fi format şi forţele politice care vor accede în Parlament vor coopera pentru asigurarea continuităţii în îndeplinirea obiectivelor pe care Georgia şi le-a asumat în consolidarea sa democratică, respectiv obiectivele integrării europene şi euro-atlantice.

România rămâne angajată în continuare în sprijinirea demersurilor Georgiei pentru îndeplinirea aspiraţiilor sale legitime europene şi euro-atlantice.

Ministerul Afacerilor Externe salută decizia Guvernului francez de a relaxa condiţiile de acces pe piaţa muncii pentru cetăţenii români şi bulgari.

De asemenea, MAE salută maniera de care guvernul francez dă dovadă în abordarea constructivă a integrării populaţiei de etnie roma. Accesul pe piaţa muncii reprezintă una dintre condiţiile esenţiale pentru facilitarea incluziunii sociale a romilor, aspect reliefat şi de Cadrul european pentru strategiile naţionale în acest domeniu, asumat la cel mai înalt nivel politic în Uniunea Europeană. Pe acest fond, Ministerul Afacerilor Externe reafirmă disponibilitatea deplină a autorităţilor române pentru identificarea şi implementarea, inclusiv împreună cu partenerii francezi, a proiectelor vizând inserţia socială a romilor. Soluţiile acestui proces trebuie găsite pe plan naţional, dar, în egală măsură, înscrise în context şi cu sprijin european.

MAE salută, de asemenea, intenţia autorităţilor franceze de a analiza posibilitatea renunţării anticipate la toate restricţiile privind accesul lucrătorilor români şi bulgari pe piaţa muncii din Franţa. Decizia Guvernului de la Paris reflectă viabilitatea şi oportunitatea aplicării principiilor europene privind libertatea de circulaţie a cetăţenilor şi realizarea deplină a mobilităţii lucrătorilor pe Piaţa Unică.

Ministerul Afacerilor Externe reiterează obiectivul de a depune toate eforturile la nivel diplomatic, atât bilateral şi la nivelul UE, în sensul ridicării cât mai rapide a restricţiilor privind accesul lucrătorilor români pe pieţele muncii din toate statele membre UE.

Informatii suplimentare:

Accesul cetăţenilor români pe piaţa franceză a forţei de muncă este reglementat prin Decretul din 18 ianuarie 2008 denumit: „Arrêté du 18 janvier 2008 relatif à la délivrance, sans opposition de la situation de l’emploi, des autorisations de travail aux ressortissants des Etats de l’Union européenne soumis à des dispositions transitoires”, care conţine lista celor 150 de meserii accesibile pentru lucrătorii din România. Textul integral poate fi consultat la adresa http://www.legifrance.gouv.fr/affichTexte.do;jsessionid=173615695D3847878D66770E1F89B0A2.tpdjo03v_2?cidTexte=LEGITEXT000017986892&dateTexte=20120823.

In prezent, 8 state UE au decis să menţină restricţiile privind accesul lucrătorilor români pe piaţa forţei de muncă : Austria, Belgia, Franţa, Germania, Luxemburg,  Malta, Marea Britanie, Olanda. La rândul său, Spania beneficiază de o clauză de salvgardare valabilă până la sfârşitul anului 2012.

Italia a anunţat ridicarea integrală a restricţiilor vizând accesul pe piaţa italiană a muncii pentru lucrătorii români, începând cu 1 ianuarie 2012. De asemenea, Irlanda a ridicat restricţiile pe piaţa muncii pentru lucrătorii români, în luna iulie 2012.

Ministerul Afacerilor Externe salută aniversarea, la 1 iulie 2012, a zece ani de la intrarea în vigoare a Statutului de la Roma al Curţii Penale Internaţionale, adoptat la 17 iulie 1998.

Curtea Penală Internaţională este prima instanţă penală internaţională permanentă, competenţa acesteia vizând crimele cele mai grave care preocupă ansamblul comunităţii internaţionale. În prezent, 121 de state sunt părţi la Statutul CPI.

În aceşti zece ani, Curtea Penală Internaţională a devenit o instituţie pe deplin funcţională. La momentul actual, 15 cauze sunt pe rolul Curţii, iar, în cursul anului 2012, instanţa a pronunţat primul verdict de condamnare.

România a semnat Statutul de la Roma al Curţii Penale Internaţionale la data de 7 iulie 1999 şi l-a ratificat prin Legea nr. 111 din 28 martie 2002, fiind printre primele 60 de state care au întreprins acest demers, făcând astfel posibilă intrarea în vigoare a Statutului.

România sprijină Curtea Penală Internaţională şi consideră că activitatea acesteia are o importanţă deosebită pentru prevenirea celor mai grave crime internaţionale şi pentru evitarea impunităţii.

În context este de amintit faptul că anul acesta se împlinesc 115 ani de la naşterea şi 60 de ani de la moartea ilustrului diplomat şi jurist român Vespasian Pella, unul dintre principalii fondatori ai dreptului internaţional penal şi, în egală măsură, promotor al înfiinţării unei Curţi Penale Internaţionale având un caracter permanent.

Ministerul Afacerilor Externe salută decizia Comisiei Afaceri Sociale, Sănătate şi Dezvoltare Durabilă a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) de acordare a Premiului Europa pentru  oraşul Sighişoara din România.

Ministerul Afacerilor Externe felicită Sighişoara pentru obţinerea acestei distincţii, prima de acest gen acordată unei municipalităţi din România, ca recunoaştere a eforturilor pentru promovarea unităţii europene.

Lista oraşelor nominalizate a fost aprobată, în unanimitate, la reuniunea Comisiei Afaceri Sociale, Sănătate şi Dezvoltare Durabilă a APCE din 25 aprilie 2012.

Ceremonia de decernare a Premiului oraşului Sighişoara va avea loc în timpul Festivalului medieval (20-29 iulie 2012).

De asemenea, un alt oraş din ţara noastră, Mioveni, se află printre câştigătorii de anul acesta ai Diplomei de onoare – o altă distincţie acordată de Comisia Afaceri Sociale, Sănătate şi Dezvoltare Durabilă a APCE – , alături de oraşe din alte şase state europene (Franţa, Germania, Italia, Polonia, Portugalia şi Turcia).

Informaţii suplimentare:

Premiul Europa recompensează eforturile pentru promovarea unităţii europene ale municipalităţilor din cele 47 de state membre ale Consiliului Europei (CoE). Premiul a fost instituit în 1955, prin decizia Comitetului Miniştrilor, organul decizional al CoE. Membrii APCE aleg anual oraşele care primesc această distincţie şi cele care sunt eligibile pentru Placa de onoare, Steagurile de onoare şi Diplomele europene.

Anul trecut, Sighişoara s-a clasat pe locul doi în competiţia pentru Premiul Europei, fiind de asemenea singurul oraş din România selectat în concurs. Atunci Sighişoara a pierdut în faţa oraşelor Landerneau  din Franţa şi Hunfeld  din Germania.

Oraşul Sighişoara a fost premiat în 1995 cu „Diploma de Onoare”, în 1998 cu „Drapelul de onoare” şi în 2003 cu „Placheta de Onoare”.

Ministerul Afacerilor Externe al României salută rezultatul alegerilor prezidenţiale din Republica Moldova. Reuşita alegerii preşedintelui Republicii Moldova este un moment important în evoluţia instituţională şi în confirmarea vocaţiei europene şi democratice a acestei ţări.

Alegerea, în funcţia de şef al statului, a candidatului Alianţei pentru Integrare Europeană, domnul Nicolae Timofti, reprezintă o garanţie a continuării proceselor interne de reformă şi a angajamentelor asumate în relaţia cu Uniunea Europeană.

România reiterează susţinerea pentru parcursul european al Republicii Moldova şi îşi exprimă speranţa că eforturile clasei politice de la Chişinău vor conduce la finalizarea  reformelor necesare atingerii obiectivelor europene în folosul tuturor cetăţenilor acestui stat.

Ministerul Afacerilor Externe salută adoptarea cu o largă majoritate, în cadrul şedinţei plenare de astăzi a Parlamentului European, a rezoluţiei privind site-uri de internet discriminatorii şi reacţia guvernamentală la acestea.

Rezoluţia reprezintă o reacţie promptă de condamnare, din partea Parlamentului European, faţă de iniţiativa PVV („Partidul libertăţii” din Olanda) de creare a unui astfel de site, prin intermediul căruia cetăţenii olandezi sunt încurajaţi la o atitudine discriminatorie în raport cu cetăţenii europeni provenind din state din Europa centrală şi de est.

Textul rezoluţiei condamnă în termenii cei mai clari site-ul lansat de PVV, care contravine în mod flagrant valorilor fundamentale europene consacrate prin Tratatele Uniunii, bazate pe respectul pentru drepturile şi libertăţile fundamentale, statul de drept, egalitate, toleranţă şi solidaritate, precum şi legislaţiei comunitare cu privire la libera circulaţie.

În acelaşi timp, rezoluţia solicită ferm Guvernului olandez să condamne şi să se delimiteze de această iniţiativă, subliniind că este obligaţia tuturor guvernelor din Uniunea Europeană să garanteze drepturile cetăţenilor europeni la nediscriminare şi liberă circulaţie.

În plus, rezoluţia Parlamentului European reiterează contribuţia pozitivă semnificativă a lucrătorilor din ţările care au aderat la Uniunea Europeană în 2004 şi 2007 la dezvoltarea economiilor celorlalte state membre şi la creşterea economică a Uniunii.

Totodată, Parlamentul European adresează Consiliului European solicitarea de a condamna formal site-ul PVV, care subminează setul european de drepturi, valori şi principii.  Parlamentul European solicită, în egală măsură, Comisiei Europene şi Consiliului UE să depună toate eforturile pentru stoparea propagării la nivelul Uniunii a atitudinilor xenofobe precum cele reprezentate de acest site şi să asigure implementarea efectivă a deciziei cadru privind rasismul şi xenofobia.

Rezoluţia a fost adoptată după ce, la 13 martie 2012, plenul Parlamentului European a avut o dezbatere dedicată acestei tematici, în cadrul căreia reprezentanţii tuturor grupurilor politice au condamnat clar acest site şi au cerut Guvernului olandez să adopte o atitudine clară împotriva acestei iniţiative.

Ministerul Afacerilor Externe a acţionat constant pentru promovarea poziţiei României de condamnare fermă a oricăror manifestări cu caracter discriminatoriu, xenofob şi antieuropean, care incită la ură şi intoleranţă faţă de cetăţenii europeni, inclusiv faţă de cetăţenii români.

Ministerul Afacerilor Externe va continua demersurile în plan european pentru respectarea valorilor europene consacrate şi pentru susţinerea continuării procesului de integrare europeană, pe baza respectării depline a regulilor şi principiilor comunitare, inclusiv din perspectiva realizării obiectivelor aderării României la spaţiul Schengen şi al asigurării liberei circulaţii a persoanelor .

Ministerul Afacerilor Externe salută reacţia Comisarului european pentru Justiţie, Drepturi fundamentale şi Cetăţenie, Viviane Reding, conform căreia Comisia Europeană condamnă acest site, considerându-l contrar principiilor europene privind libera circulaţie.

“Cerem tuturor cetăţenilor Olandei să nu urmeze această iniţiativă intolerantă, ci să declare în mod hotărât pe site-ul PVV că Europa este un spaţiu al libertăţii“, a declarat comisarul european, Viviane Reding.

Poziţia oficialului european vine ca urmare a  demersurilor pe care, România, prin Ambasada de la Haga şi prin Reprezentanţa Permanentă de la Bruxelles le-a întreprins, alături de  Bulgaria şi Polonia, pentru adoptarea unor măsuri în consecinţă, având în vedere caracterul vădit discriminatoriu al acestui site, care încalcă normele europene în vigoare.

]]> https://www.infopress.tv/mae-salut-reacia-comisiei-europene-fa-de-site-ul-discriminatoriu-la-adresa-lucrtorilor-din-euro/feed/ 0 4269