Un nou atac rusesc a avut loc noaptea trecută lângă granița României: A fost emis mesaj Ro-Alert și armata a mobilizat două avioane F-18 și un elicopter  PUMA SOCAT pentru monitorizarea situației.

Sistemul de supraveghere radar al Ministerului Apărării Naționale a detectat, în seara zilei de luni, 31 august, la ora 23.30, doua ținte aeriene la 24 km Nord-Est de Vâlcove, Ucraina, în proximitatea frontierei cu România.

Două aeronave F-18 ale Forțelor Aeriene și Spațiale Spaniole, aflate în serviciul de Poliție Aeriană Întărită la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, au decolat pentru monitorizarea situației, la ora 23.43. De asemenea, un elicopter IAR-330 PUMA SOCAT al Forțelor Aeriene Române a fost ridicat de la sol, la ora 00.05.  Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a transmis un mesaj RO-Alert, valabil pentru nordul-estul județului Tulcea, la ora 23.56.

Piloții au raportat explozii pe teritoriul ucrainean. Nu au fost raportate pătrunderi în spațiul aerian național.

Alerta aeriană a încetat la 01.15.

Citește și

Ioan Ovidiu Sabău după meciul cu Botoșani. „Sunt nemulțumit de cum arată unii jucători”

Potrivit Ministerului Apărării Naționale, sistemele radar au identificat grupul de ținte în jurul orei 01:27, în apropierea frontierei fluviale cu România. La doar câteva minute, populația din zona de nord a județului Tulcea a fost avertizată prin RO-Alert să ia măsuri de protecție.

Momentele cele mai sensibile au venit după ce una dintre ținte a pătruns în spațiul aerian românesc, în apropiere de localitatea Pardina. Drona a zburat aproximativ zece minute de-a lungul brațului Chilia, după care a revenit pe teritoriul ucrainean. La scurt timp după ieșirea din spațiul aerian al României, în zonă au fost raportate explozii.

În paralel, două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române au fost ridicate de la sol pentru supravegherea situației și pentru monitorizarea permanentă a spațiului aerian din regiune.

Alerta aeriană a fost ridicată la ora 02:42, însă incidentul confirmă din nou cât de aproape ajung efectele războiului din Ucraina de frontiera României. MApN a transmis că monitorizează permanent situația și informează în timp real structurile aliate despre evoluțiile din zonă.

Citește și

Alertă pe litoral. Dronă în mare la Costinești

Avertizarea vine în prima zi a summitului NATO de la Ankara.

Sistemul de supraveghere radar al MApN a detectat marți, la ora 9.52, un grup de ținte aeriene la o distanță de aproximativ 20 km Est de Insula Șerpilor.

Ministerul Apărării Naționale anunță că două aeronave de luptă Eurofighter Typhoon ale Forţelor Aeriene Italiene din Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, aflate în Serviciul de Luptă Poliție Aeriană, au decolat la ora 10.25, pentru monitorizarea situației.

Nu au fost raportate pătrunderi neautorizate în spațiul național sau cazuri de impact cu solul al vreunui vehicul aerian.

Alerta aeriană a încetat la ora 11.05.

Citește și

S-au afișat notele la BACALAUREAT. Vezi notele pe fiecare județ în parte

Primele explozii au fost auzite în jurul orei 1 și 40 de minute. Alte valuri de atac au urmat câteva ore mai târziu. Potrivit Forțelor Aeriene ucrainene, Rusia a lansat în timpul nopții 68 de rachete și 351 de drone asupra Ucrainei. A fost unul dintre cele mai ample atacuri din ultimele săptămâni. Sistemele de apărare aeriană au doborât sau neutralizat 37 de rachete și 326 de drone.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a îndemnat NATO să ia ”decizii ferme” în cadrul summitului din această săptămână de la Ankara, după noul atac al Rusiei asupra Kievului.

Ministerul Apărării Naționale a fost anunțat luni, 29 iunie, că în zona localității Rachelu, comuna Luncavița, județul Tulcea, a fost semnalată, prin apel la Serviciul 112 de către un localnic, existența unor fragmente de dronă.

   La fața locului și au intervenit rchipe specializate ale MApN și ale altor instituții din domeniul securității și apărării naționale.

Încărcătura a fost detonată controlat, la fața locului, în dimineața zilei de 30 iunie, într-un loc special amenajat, de o echipă de specialiști ai Ministerului Apărării Naționale.

„Datele preliminare rezultate în urma evaluărilor efectuate de specialiști indică faptul că fragmentele provin de la o dronă utilizată în atacurile executate de Federația Rusă asupra infrastructurii portuare ucrainene în luna aprilie 2026, anterior măsurilor de consolidare și adaptare a apararii aeriene adoptate dupa incidentele grave de la Galati,”anunță MApN.

Cazul este preluat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța.

   „De la începutul războiului de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei, au fost înregistrate peste 100 de atacuri asupra unor obiective aflate în proximitatea frontierei cu România. În acest context, au fost semnalate 29 de pătrunderi neautorizate ale unor drone rusești în spațiul aerian național și au fost identificate, în aproximativ 50 de situații, drone sau fragmente de drone pe teritoriul României. Numai în anul 2026 au fost înregistrate 33 de atacuri în apropierea frontierei, iar, ca măsură de protecție și monitorizare a spațiului aerian, aeronavele aflate în serviciul de poliție aeriană au fost ridicate în 26 de situații. Tot în acest an au fost înregistrate 15 pătrunderi neautorizate ale unor drone în spațiul aerian național și au fost identificate, în 14 situații, drone sau fragmente de drone pe teritoriul României,” transmite MApN.

Citiți și

Vacanță all inclusive pe Riviera Românească. Peste 15.000 de spații de cazare. Tarife de sezon

Este alertă în Galați după ce o dronă rusească s-a prăbușit în noaptea de joi spre vineri, în jurul orei 02:00, pe un bloc de locuințe din oraș. Impactul a fost urmat de o explozie și de izbucnirea unui incendiu într-un apartament situat la etajul 10. Aproximativ 70 de persoane au fost evacuate ori s-au autoevacuat din bloc. Două persoane care au fost rănite și au fost transportate la Spitalul Județean Galați.

Două aeronave F-16 aflate în serviciul de luptă Poliţie Aeriană au decolat la ora 01:19 a.m., vineri dimineața, din Baza 86 Aeriană de la Feteşti, fiind sprijinite de un elicopter IAR 330 SOCAT al Forţelor Aeriene Române.

Potrivit unui comunicat al MApN, din primele informaţii rezultă că toată încărcătura dronei de tip Geran 2, de provenienţă rusească, a explodat la momentul impactului.

Oana Țoiu, ministrul de externe, a anunțat vineri că l-a convocat la minister pe ambasadorul rus.„L-am convocat pe Ambasadorul Federației Ruse la sediul Ministerului Afacerilor Externe. Siguranța României este prioritatea noastră absolută”.

România a informat aliaţii şi pe secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice despre incidentul cu dronă de la Galaţi şi a solicitat măsuri pentru accelerarea transferului de capabilităţi anti-dronă în ţara noastră.

Ucraina a desfășurat pe 1 iunie o operațiune fără precedent, numită „Pânza de Păianjen”, vizând cinci baze aeriene rusești situate adânc în teritoriul rus. Prin utilizarea a 117 drone FPV ascunse în camioane modificate,  a reușit să distrugă sau să avarieze peste 40 de aeronave militare rusești, inclusiv bombardiere strategice Tu-95 și Tu-22M3.

Operațiunea „Pânza de Păianjen” a fost planificată timp de 18 luni de către Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU), sub supravegherea directă a președintelui Volodimir Zelenski. Dronele au fost transportate în Rusia ascunse în camioane cu acoperișuri modificate, permițând lansarea lor în apropierea bazelor vizate. Țintele au inclus bazele aeriene Belaya, Dyagilevo, Ivanovo Severny, Olenya și Voskresensk.

„Atacați, asediați, obosiți și depășiți numeric, ucrainenii au distrus sau avariat, cu costuri minime, în secret complet și pe distanțe vaste, zeci, poate chiar mai multe, dintre bombardierele strategice ale Rusiei”, notează Edward Lucas, cercetător și consilier senior la Centrul de Analiză a Politicii Europene (CEPA).

„Ucraina a efectuat un atac ingenios, bine planificat și executat cu precizie asupra flotei de bombardiere rusești. Aceleași bombardiere strategice rusești au lovit ținte ucrainene – civile și militare, fără a se preocupa de victimele civile – timp de aproape trei ani, atât de mult încât l-au determinat pe președintele Trump să spună pe bună dreptate: «Vladimir, OPREȘTE-TE!». Din păcate, Trump a ezitat să exercite o presiune maximă asupra agresorului din acest război, Rusia, și în schimb a presat doar victima, Ucraina. Drept urmare, Putin nu a luat nicio măsură pentru a pune capăt agresiunii”, a declarat Mark Montgomery, cercetător senior și director al Centrului pentru Cibernetică și Tehnologie al FDD.

„Zilele Porților Deschise“, au loc la Banca Națională a României, în contextul aniversării a 145 de ani de la înființare. Evenimentul se desfășoară în zilele de joi, 29 mai, și vineri, 30 mai 2025, cu vizite pentru public în cadrul unor tururi ghidate.

Vizitatorii pot descoperi  o secțiune expozițională dedicată istoriei tezaurului BNR evacuat la Moscova în timpul Primului Război Mondial și vieții și activității lui Eugeniu Carada, fondatorul instituției, precum și informații referitoare la începuturile monedei naționale și istoria bancnotelor românești.

” La Constanța, avem expoziția permanentă de bancnote și monede. din perioada 1881 – 2003, și special pentru acest eveniment, cu sprijinul Muzeului Băncii Centrale am putut să oferim câteva date foarte interesante legate de Tezaurul României de la Moscova. Avem expuse aici câteva documente foarte importante: documentul din decembrie 1916 prin care prima parte a Tezaurului a fost transferată către Moscova, protocolul semnat de partea rusă și ministrul Finanțelor din România de la acea vreme; documentul din 1917, când, din păcate, și a doua tranșă a plecat către Moscova,” a declarat Mircea Mureșan, director adjunct al Sucursalei Regionale Constanța a BNR.

„Avem expuse bancnote de la prima bancnotă emisă de BNR anul 1881, realizată într-o singură culoare un albastru cobalt.  Ca element de siguranță, pentru că falsificatori existau din toate timpurile,  albastru reflecta lumina și când voiai să o fotografiezi ieșea doar o poza albă .Putem observa parcursul de la bancnote de dimensiuni generoase, la bancnote care au o iconografie specială cum ar fi cea cu intrarea lui Mihai Viteazul în Aba Iulia, sau cele cu semnătura lui Nicolae Grigorescu,” menționează Nicoleta Istrate  Scrădeanu, șef birou Educație Financiară, Muzeu și Comunicare.

Adunarea Generală a ONU a adoptat luni o rezoluţie prin care condamnă invazia Rusiei în Ucraina şi solicită retragerea trupelor ruse de pe teritoriul ucrainean, exprimându-şi totodată sprijinul pentru această ţară şi integritatea ei teritorială, dar de data aceasta cu opoziţia SUA şi cu mult mai puţin sprijin decât în anii precedenţi, relatează AFP. Washingtonul a votat alături de Moscova sau Belarus, exact la trei ani de la invadarea Ucrainei.

Rezoluţia, prezentată de Ucraina, cu susţinerea aproape a tuturor ţărilor din Uniunea Europeană, a fost aprobată cu 93 de voturi, 18 voturi împotrivă, între care şi din partea SUA, în timp ce 65 de state s-au abţinut. România s-a numărat printre cele 93 de țări care au votat pentru.

SUA au prezentat propria rezoluție a Adunării Generale, în care Rusia nu este nominalizată drept agresor în război și care nu recunoaște integritatea teritorială a Ucrainei. Varianta americană de rezoluție, cerea „o încheiere rapidă” a ostilităților armate și îndemna la „o pace durabilă între Ucraina și Rusia”, deplângând, totodată, „pierderile tragice de vieți omenești” de-a lungul conflictului.

Această variantă a fost modificată prin adoptarea mai multor amendamente din partea țărilor europene, care au introdus o referire la integritatea teritorială a Ucrainei şi au cerut o „pace justă”. Textul modificat a fost supus votului, avînd 93 de voturi în favoarea sa, 8 împotrivă şi 73 de abțineri, inclusiv  abținere din partea Statelor Unite.