Sunt asteptate toate cadrele didactice din specialitate.

Astăzi, 10 septembrie 2013, în cadrul  „Black Sea Conference”, Valeriu Nicolae Ionescu – director general al  Companiei Naţionale „Administraţia Porturilor Maritime” SA Constanţa şi reprezentanţii autorităţilor regionale, municipale şi portuare din România, Austria, Bulgaria şi Ucraina au avut discuţii în urma cărora s-a convenit forma finală a „Memorandumului de Înţelegere pentru stabilirea unei cooperări în cadrul Comunităţii de Lucru a Regiunilor Dunării, Regiunilor Mării Negre de Vest şi porturile acestora”, formă acceptată de Ministerul Afacerilor Externe. În perioada următoare se vor realiza procedurile interne ale fiecărei părţi, după care se va trece la semnarea documentului.

După această etapă, partea austriacă va finanţa  împreună cu UE un prim proiect de evaluare, ce se va finaliza cu recomandări privind direcţiile de dezvoltare. În funcţie de aceste direcţii părţile semnatare urmează să iniţieze proiecte cu finanţare europeană, în perspectiva exerciţiului financiar 2014-2020. 

În cadrul aceleiaşi reuniuni s-au pus bazele Proiectului de Cooperare Poarta Multi – Port Regiunea de Vest a Mării Negre, având ca model de succes Asociaţia Porturilor Mării Adriatice de Nord (NAPA), ce cuprinde porturile Veneţia, Trieste (Italia), Rijeka (Croaţia), Koper (Slovenia).

În anul 2012, în contextul preluării de către landul austriac Austria Inferioară a preşedinţiei rotative a Comunităţii de lucru a Statelor Dunărene (ARGE), a evoluţiei în cadrul Strategiei UE pentru Regiunea Dunării (EUSDR) şi a eforturilor Uniunii Europene de revizuire a TEN-T (extindere în afara UE), experţi austrieci au demarat o iniţiativă pentru încheierea acestui Memorandum de Înţelegere, fapt ce corespunde şi intereselor de promovare a Portului Constanţa.

Acest demers vine ca o recunoaştere a importanţei Regiunii Mării Negre de Vest pentru rutele de transport Euro-Asiatice, având în vedere posibilităţile oferite de Strategia UE pentru Regiunile Dunării (EUSDR), cu scopul facilitării comerţului internaţional între participanţii la proiect, prin asigurarea unor servicii de transport combinat, eficiente în regiunea Mării Negre şi a Dunării.  

Scopul Memorandumului de Înţelegere constă în:

– impulsionarea cooperării şi coordonării între părţile semnatare pentru o dezvoltare economică susţinută; 

– recunoaşterea şi definirea premiselor şi condiţiilor pentru eficientizarea fondurilor şi know-how-lui provenite din surse private şi publice;

– definirea unor proiecte comune cu co-finanţare europeană;

– distribuirea între părţi a oricăror fonduri şi resurse ca urmare a unui acord separat.

Proiectul de Cooperare “Poarta Multi – Port Regiunea de Vest a Mării Negre” prevede începerea negocierilor pentru formarea unei organizaţii după exemplul NAPA şi îşi  propune:

– obiective strategice comune în competiţia internaţională; 

– dezvoltarea unor standarde tehnice comune; 

– finanţarea activităţilor comune EUSDR;  

– extinderea punctelor tari specifice fiecărui partener; 

– organizarea comună a legăturilor de transport terestre şi fluviale (conexiunile cu hinterlandul);

– un parteneriat puternic pentru zonele din vecinătate.

Ministrul afacerilor externe,Titus Corlăţean, va participa, în perioada 10-11 ianuarie 2013, la reuniunea informală „Snow Meeting”, care se desfăşoară în luna ianuarie a fiecărui an, la Trakai (Lituania), organizată de către Ministerul Afacerilor Externe al Lituaniei.  

Ediţia din acest an are loc în contextul preluării Preşedinţiei Consiliului UE de către Lituania în a doua parte a anului 2013 şi cu ocazia marcării a 10 ani de la adoptarea Strategiei Europene de Securitate şi va pune accent pe aspectele ce ţin de securitatea europeană, precum şi pe evoluţiile din vecinătatea estică.

În contextul participării la reuniunea de la Trakai, şeful diplomaţiei române susţine o alocuţiune în cadrul sesiunii intitulate „10 years of European Security Strategy – does it still serve this purpose?”. 

La reuniunea informală „Snow Meeting”, vor participa miniştrii de externe din ţările nordice, baltice, central şi vest-europene, precum şi reprezentanţi ai think-tank-urilor şi formatorilor de opinie din Europa şi SUA.

În marja participării la acest eveniment, ministrul afacerilor externe, Titus Corlăţean, va avea o întrevedere bilaterală cu omologul lituanian. Cei doi miniştri vor aborda teme de interes comun ale relaţiei bilaterale, cu accent pe cooperarea economică, deţinerea de către Lituania a Preşedinţiei Consiliului UE, Politica Europeană de Vecinătate, Securitatea energetică a UE şi extinderea NATO.

Ministrul afacerilor externe, Titus Corlăţean, va participa, în perioada 4-5 decembrie 2012, la reuniunea miniştrilor de externe ai Alianţei Nord-Atlantice, prima reuniune Aliată de acest nivel după Summit-ul NATO de la Chicago (20-21 mai 2012).

Cu acest prilej, vor fi abordate teme de actualitate de pe agenda NATO care privesc în principal evaluarea progreselor înregistrate în implementarea deciziilor adoptate la Chicago, precum şi alte teme de interes cum ar fi dezvoltarea politicii de parteneriate a NATO, evoluţiile recente în Africa de Nord şi Orientul Mijlociu, calendarul Aliat de retragere din Afganistan şi etapa post-2014.

Programul reuniunii ministeriale va include şi un dejun de lucru la nivel de ministru de externe al Consiliului NATO-Rusia, precum şi o reuniune la acelaşi nivel a Comisiei NATO-Georgia, ambele urmând a aborda stadiul şi perspectivele de cooperare dintre NATO şi Federaţia Rusă, respectiv Georgia.

Totodată, miniştrii de externe Aliaţi vor participa la o reuniune cu statele contributoare la Forţa Internaţională pentru Asistenţă din Afganistan (ISAF).

În marja reuniunii ministeriale, ministrul afacerilor externe Titus Corlăţean va avea o întrevedere bilaterală cu noul ministru al afacerilor externe al Georgiei, Maia Panjikidze.

Ministrul afacerilor externe, Titus Corlăţean, a deschis astăzi, 3 septembrie 2012, Reuniunea Anuală a Diplomaţiei Române, în prezenţa primului ministru Victor Ponta, a preşedintelui Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, şi a vicepreşedintelui Senatului, Petru Filip. Ediţia din acest an – desfăşurată sub tematica „Diplomaţia Română după 150 de ani – viziune şi perspective 2020” – are o semnificaţie deosebită datorită aniversării a 150 de ani de la înfiinţarea Ministerului Afacerilor Externe.

Primul ministru Victor Ponta a subliniat importanţa constanţei în relaţiile internaţionale şi a accentuat coordonatele pe care diplomaţia română trebuie să se concentreze: integrare euroatlantică, promovarea poziţiilor naţionale în cadrul UE, apartenenţa la NATO, parteneriatul strategic cu SUA, relaţiile tradiţionale, promovarea interesului legitim pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, dezvoltarea parteneriatelor strategice sau economice.

„Vreau să reafirm faptul că politica externă a României va rămâne axată pe decizii strategice şi coordonate credibile, predictibile, stabilite de mult timp. Aceste coordonate trebuie continuate indiferent de schimbările politice interne, schimbări care, de altfel, au loc în orice democraţie”, a subliniat primul-ministru Victor Ponta.

Premierul României a mulţumit corpului diplomatic român pentru activitatea desfăşurată în vederea promovării intereselor naţionale în ţările de reşedinţă, accentuând importanţa diplomaţiei economice şi încurajând corpul diplomatic român să susţină în mod activ interesele economice ale României. Primul ministru a asigurat, în acelaşi timp, de sprijinul oferit de Executiv, „astfel încât România să fie corect şi demn reprezentată la nivel internaţional”.

„Am încredere în echipa de la Ministerul Afacerilor Externe şi în dumneavoastră şi, pe cât posibil, în viitor vom încerca din ţară să vă ajutăm mai mult în eforturile pe care le faceţi de a reprezenta interesele noastre naţionale”, a conchis premierul Victor Ponta.

În discursul său, ministrul Titus Corlăţean a realizat o radiografie a priorităţilor de politică externă a României, cu accent pe dimensiunea europeană, de securitate, parteneriatele strategice, relaţia transatlantică, cooperarea regională şi multilaterală, precum şi cu partenerii din Orientul Mijlociu şi Africa, Asia-Pacific şi America Latină.

„Securitatea şi prosperitatea naţională rămân strâns legate de vitalitatea structurilor din care România face parte, în primul rând UE şi NATO, dar şi OSCE şi Consiliul Europei. Am devenit în mod voluntar parte la aceste structuri, adăugând  principiile şi valorile lor în modul intern de funcţionare, iar acesta va rămâne în continuare un “acquis” fundamental al societăţii româneşti”, a declarat şeful diplomaţiei române, în cadrul sesiunii de deschidere.

În ceea ce priveşte impactul crizei economice globale asupra structurilor internaţionale din care România face parte, ministrul Titus Corlăţean a evidenţiat necesitatea unei abordări echilibrate şi cu viziune. „Pesimiştii văd, în astfel de situaţii dificile, partea goală a paharului. Optimiştii, probabil pe cea plină. Cred că este mai înţelept, şi aici diplomaţia îşi poate aduce contribuţia ei, să considerăm criza prin care trecem ca un catalizator pentru adaptare, o oportunitate pentru redesenarea unor proiecte comune de viitor, mai ales în ce priveşte UE.”

Şeful diplomaţiei române i-a încurajat pe ambasadori să intensifice activităţile de diplomaţie economică şi să vizeze consolidarea şi extinderea activităţilor economice ale firmelor româneşti în exterior.

„Lansez un apel public, ca şef al diplomaţiei româneşti, către toate forţele politice din România, indiferent de apartenenţa la o familie politică sau alta din Uniunea Europeană, de a contribui la modul sincer, onest şi concret, în perioada următoare, pentru promovarea unui obiectiv care este al României, nu al unui Guvern sau al altuia – mă refer la aderarea la spaţiul Schengen. Va fi extrem de important un mesaj comun, solidar, din acest punct de vedere, transmis de partidele politice româneşti, către familiile politice europene din care fac parte”, a evidenţiat, în cadrul conferinţei de presă, ministrul Titus Corlăţean.

În cadrul RADR, şeful diplomaţiei române a prezentat noua strategie a MAE pentru stimularea participării comunităţilor româneşti din străinătate la proiectul „o singură Românie”, în cadrul căruia românii din străinătate reprezintă un vector important al acţiunii de remodelare a societăţii româneşti. Strategia MAE privind comunităţile româneşti din străinătate se subsumează, prin natura sa, Strategiei naţionale privind comunităţile româneşti din afara graniţelor ţării şi este axată pe componenta de diplomaţie publică a MAE.

În acest context, ministrul Titus Corlăţean a avansat ideea constituirii unui Consiliu consultativ interinstituţional, care să permită coroborarea politicilor din domeniu, reunind într-un format deschis atât Comisiile parlamentare de profil, cat si instituţiile guvernamentale (Ministerul Afacerilor Externe, Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, Ministerul Administraţiei şi Internelor etc.), cât şi diversele medii profesionale (TVRi, Radio România Internaţional, ICR, Patriarhia Română etc.) ce pot contribui la stimularea dezvoltării reţelelor profesionale, în cadrul cărora vizibilitatea elitelor şi a românilor de succes se poate proiecta într-un regim firesc.

Vicepreşedintele  Senatului, Petru Filip, şi preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, au pus accentul, în intervenţiile din cadrul RADR 2012, pe importanţa diplomaţiei parlamentare, ca instrument esenţial complementar pentru diplomaţia guvernamentală. Oficialii parlamentari au asigurat corpul diplomatic român de întreaga susţinere a Legislativului  în desfăşurarea activităţii pe plan extern, arătând că Senatul şi Camera Deputaţilor au avut întotdeauna o colaborare operativă şi eficientă cu Ministerul Afacerilor Externe. Totodată, aceştia au îndemnat corpul diplomatic  să acţioneze energic pe palierul diplomaţiei economice pentru atragerea investiţiilor străine în România şi pentru promovarea companiilor româneşti în exterior.

Reuniunea a continuat în cursul zilei de astăzi cu o sesiune plenară dedicată invitaţilor speciali străini prezenţi la eveniment, Grigol Vashadze, ministrul afacerilor externe al Georgiei, şi Oleg Efrim, ministrul justiţiei din Republica Moldova,. Totodată, istoricul Neagu Djuvara a susţinut o expunere specială dedicată aniversării a 150 de ani de diplomaţie română  „O perspectivă istorică a diplomaţiei româneşti”.

La reuniunea anuală a diplomaţiei române participă Viorel Isticioaia-Budura, director general în Serviciul European de Acţiune Externă, care a transmis mesajul Înaltului Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate, Catherine Ashton, precum şi reprezentanţi ai Guvernului şi ai Parlamentului României, corpul diplomatic român şi corpul diplomatic străin acreditat la Bucureşti.

Ministerul Afacerilor Externe organizează, în perioada 3-6 septembrie 2012, la Palatul Parlamentului, Sala C.A. Rosetti, şi la sediul MAE, Reuniunea Anuală a Diplomaţiei Române (RADR).

La ediţia din acest an vor participa trei invitaţi speciali: Lamberto Zannier, secretarul general OSCE, Grigol Vashadze, ministrul Afacerilor Externe al Georgiei, şi Oleg Efrim, ministrul justiţiei din Republica Moldova.

Desfăşurată sub tematica „Diplomaţia Română după 150 de ani – viziune şi perspective 2020”, reuniunea  oferă cadrul realizării unui bilanţ al activităţii Ministerului Afacerilor Externe, analizării provocărilor cărora România trebuie să le facă faţă în viitor, precum şi stabilirii principalelor direcţii de acţiune în activitatea diplomatică pe termen scurt şi mediu.

„Reuniunea Anuală a Diplomaţiei Române este un eveniment cu tradiţie al MAE, iar anul acesta are o însemnătate deosebită datorită marcării a 150 de ani de la înfiinţarea ministerului. Aniversarea punerii bazelor diplomaţiei moderne reprezintă un bun prilej  de reflecţie asupra virtuţilor unirii forţelor pentru a servi interesul naţional şi pentru a promova o imagine credibilă şi coerentă a României faţă de partenerii externi.”, a declarat Titus Corlăţean, şeful diplomaţiei române.

Pe perioada celor două zile ale RADR, diplomaţii români vor participa şi la o serie de sesiuni de lucru pe teme de actualitate, precum diplomaţia economică  – fiind organizată inclusiv o întâlnire de lucru cu oamenii de afaceri -, priorităţile strategice europene, vecinătatea estică, mize şi proiecţii de securitate, relaţiile cu statele din Asia-Pacific, America Latină, Africa şi Orientul Mijlociu, comunicarea şi diplomaţia publică sau asistenţa pentru românii din străinătate şi servicii consulare.

În marja RADR 2012 va avea loc, la Ateneul Român, şi un concert de gală dedicat aniversării a 150 de ani de diplomaţie românească, susţinut de orchestra Filarmonicii George Enescu, dirijor Horia Andreescu, cu participarea corului Madrigal, dirijor Voicu Popescu.

Ministrul afacerilor externe Andrei Marga va conduce marţi, 3 iulie 2012, la Bucureşti, alături de ministrul afacerilor europene Leonard Orban şi de viceprim-ministrul, ministrul afacerilor externe şi integrării europene din Republica Moldova, Iurie Leancă, prima reuniune a Comisiei Interguvernamentale România – Republica Moldova pentru Integrare Europeană.

Comisia este un mecanism menit să sprijine Republica Moldova în parcursul său european prin proiecte concrete, care să contribuie de apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană.

Prima reuniune a Comisiei îşi propune să sprijine priorităţile imediate ale Chişinăului în relaţia cu Uniunea Europeană, respectiv: negocierea Acordului de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător UE – Republica Moldova (DCFTA) şi liberalizarea regimului de vize.

Domeniile principale avute în vedere în cadrul reuniunii privesc următoarele tematici de interes pentru parcursul european al Republicii Moldova: siguranţa alimentelor; armonizare legislativă; justiţie şi combaterea discriminării; afaceri interne.

Informaţii suplimentare

În cadrul primei şedinţe comune a Guvernelor României şi Republicii Moldova (Iaşi, 3 martie 2012), a fost semnat Planul de Acţiune pentru aplicarea Declaraţiei Comune privind Instituirea unui Parteneriat Strategic între România şi Republica Moldova pentru Integrarea Europeană a Republicii Moldova. Unul dintre obiectivele asumate prin semnarea acestui document îl reprezintă crearea Comisiei Interguvernamentale România – Republica Moldova pentru Integrare Europeană.

La 28 iunie 2012, la sediul Ministerului Afacerilor Externe, a avut loc a doua reuniune a grupului inter-ministerial privind situaţia din Siria. Reuniunea a fost prezidată de secretarul de stat Dan Petre şi coordonată de către secretarul general al MAE Robert Marius Cazanciuc.

În cadrul reuniunii, reprezentanţii MAE au realizat o scurtă prezentare asupra ultimelor evoluţii politice şi de securitate din Siria şi au evidenţiat măsurile întreprinse, până în prezent, pentru sprijinirea cetăţenilor români din această ţară.

Obiectivele principale ale acestor reuniuni periodice sunt asigurarea unei coordonări inter-instituţionale adecvate, informarea unitară cu privire la acţiunile întreprinse pe linie de asistenţă consulară şi identificarea, de o manieră coordonată, a celor mai eficiente şi corespunzătoare modalităţi de sprijin a cetăţenilor români din Siria.

Informaţii suplimentare

Reamintim că la nivelul MAE a fost creată o celulă de criză, a cărei activitate constă în gestionarea aspectelor care decurg din evoluţia situaţiei din Siria, inclusiv în ceea ce priveşte situaţia cetăţenilor români, coordonarea mecanismului de consultare inter-instituţională, precum şi cu partenerii externi.

La nivelul Departamentului Consular funcţionează o linie telefonică dedicată – +40.21.319.21.37 – la care cetăţenii români afectaţi de actuala situaţie din Siria pot suna 24/24, pentru solicitări de sprijin şi informaţii consulare.

MAE reiterează recomandarea adresată cetăţenilor români de a evita călătoriile în această ţară, iar celor care se află deja pe teritoriul sirian, să-l părăsească cât mai curând posibil prin mijloacele comerciale de transport încă operaţionale (aeriene, navale şi terestre).

Ministrul afacerilor externe Andrei Marga a condus delegaţia României la reuniunea specială a Consiliului miniştrilor afacerilor externe al Organizaţiei pentru Cooperare Economică la Marea Neagră (OCEMN), eveniment prilejuit de aniversarea  a douăzeci de ani de la înfiinţarea acestui for regional de cooperare, care a avut loc la Istanbul, la 26 iunie 2012. Reuniunea a precedat lucrările Summit-ului aniversar al OCEMN, ale cărui documente le-a pregătit şi avizat.

Consiliul miniştrilor de externe a evaluat progresele realizate de organizaţie de la înfiinţare până în prezent şi a permis un schimb de opinii asupra viitorului cooperării din regiunea Mării Negre.

În intervenţia sa, ministrul român a reafirmat  angajamentul României faţă de OCEMN, structură care a contribuit la consolidarea cooperării regionale, a înţelegerii reciproce şi dialogului în vederea conturării unei regiuni a păcii, securităţii, stabilităţii, dezvoltării durabile şi prosperităţii.

“Este o realitate că Marea Neagră este astăzi parte din UE. Acest lucru deschide noi oportunităţi atât pentru Uniune, cât şi pentru statele din regiune. Acesta este motivul pentru care România promovează constant interacţiunea UE-OCEMN şi consideră că a sosit momentul să se vadă primele rezultate concrete ale acestei interacţiuni. În acest context, considerăm că a sosit momentul oportun ca toţi partenerii noştri din OCEMN să aibă o implicare proactivă în cooperarea cu UE privind necesităţile regionale, în formatul Sinergiei Mării Negre.”, a declarat ministrul Andrei Marga.

Demnitarul român a subliniat intenţia României de a promova, în viitor, principiile ce vor conduce la dezvoltarea OCEMN: cultura parteneriatului, a  antreprenoriatului şi a capacităţii organizaţiei ca platformă pentru dialog.

În marja reuniunii ministeriale, ministrul Andrei Marga a avut o întrevedere cu Maria Damanaki, comisar european pentru politici maritime şi pescuit, în cadrul căreia au fost abordate modalităţile prin care România poate contribui la implementarea Politicii Maritime Integrate (PMI).

Ministrul afacerilor externe Andrei Marga a prezidat astăzi, 25 iunie 2012, la Luxemburg, în marja Consiliului Afaceri Externe, cea de-a şasea reuniune a Grupului pentru Acţiunea Europeană a Republicii Moldova, o iniţiativă consacrată a României, susţinută de Franţa şi dedicată sprijinirii aspiraţiilor europene ale Chişinăului.

La eveniment au participat miniştri din statele membre UE şi Croaţia, Comisarul european pentru extindere şi politică de vecinătate, Štefan Füle, precum şi Helga Schmid, Secretar general adjunct al Serviciul European de Acţiune Externă. Republica Moldova a fost reprezentată de vice-prim-ministrul, ministrul afacerilor externe şi integrării europene al R. Moldova, Iurie Leancă, care a expus elementele de actualitate privind atât cooperarea UE – R. Moldova, cât şi dosarul transnistrean.

În cadrul reuniunii au fost transmise mesaje de susţinere pentru realizarea de noi progrese în cadrul dialogului UE – Republica Moldova, inclusiv cu prilejul Consiliului de Cooperare din 27 iunie 2012, precum şi mesaje de încurajare pentru continuarea reformelor angajate. Mesajele au vizat în principal negocierile pentru Acordul de Asociere, Acordul de comerţ liber, aprofundat şi cuprinzător (DCFTA) şi dialogul privind liberalizarea regimului de vize.

Totodată, au fost evaluate dezvoltările recente din dosarul transnistrean, inclusiv perspectiva organizării unei noi reuniuni formale în cadrul formatului de negociere „5+2”, la Viena, în cursul lunii iulie 2012, şi s-a subliniat sprijinul pentru obţinerea unor rezultate pe substanţă în procesul de reglementare.

Ministrul român al afacerilor externe a reiterat sprijinul ferm al României pentru parcursul european al R. Moldova, pentru obiectivele asumate de Chişinău în vederea menţinerii tendinţei ascendente a dialogului acestui stat cu UE. Totodată, ministrul Andrei Marga a exprimat speranţa unor progrese de substanţă în reglementarea conflictului transnistrean, în condiţiile respectării suveranităţii şi integrităţii teritoriale a R. Moldova în frontierele sale internaţional recunoscute.

Ministrul Iurie Leancă a prezentat măsurile de reformă adoptate de Guvernul de la Chişinău în direcţia îndeplinirii angajamentelor asumate în relaţia cu UE, subliniind obiectivele prioritare ale R. Moldova pentru următorul an, respectiv încheierea negocierilor privind  Acordul de Asociere, inclusiv DCFTA, şi obţinerea regimului de circulaţie fără vize în UE.

Informaţii suplimentare

Grupul pentru Acţiunea Europeană a R. Moldova este un mecanism ministerial, cu caracter informal, lansat în ianuarie 2010, la iniţiativa României, sprijinită de Franţa. Grupul este o platformă de dialog şi schimb de idei cu privire la avansarea relaţiilor dintre UE şi R. Moldova, deschis participării tuturor statelor membre interesate.

Iniţiativa are drept obiectiv sprijinirea, de o manieră pragmatică şi constantă, a realizării paşilor necesari intensificării dialogului privind perspectiva europeană a R. Moldova.

De la lansarea sa, Grupul pentru Acţiunea Europeană a R. Moldova s-a reunit de şase ori.

Formatul de negociere „5+2” cuprinde, pe lângă reprezentanţii Chişinăului şi Tiraspolului, OSCE, Federaţia Rusă, Ucraina (mediatori), UE şi SUA (observatori).