„Având în vedere evoluția nefavorabilă a condițiilor hidrologice de pe Dunăre, Unitatea 2 a CNE Cernavodă va fi oprită controlat mâine, 30 iulie, începând cu ora 10:00. Alimentarea cu energie electrică a consumatorilor casnici și a operatorilor economici nu va fi afectată, necesarul de consum urmând să fie acoperit integral.

În funcție de evoluția situației, autoritățile și operatorii din sectorul energetic vor aplica măsurile operative necesare pentru asigurarea funcționării stabile și în condiții de siguranță a Sistemului Energetic Național,” transmite Ministerul Energiei.

Unitatea 1 a fost oprită controlat, marți, din cauza nivelului extrem de scăzut al Dunării.. Nuclearelectrica precizează că reactorul se află într-o stare sigură, fără impact asupra securității nucleare, a personalului centralei sau a mediului.

Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor estimează că, în intervalul 29 iulie – 5 august, debitul Dunării la intrarea în România, în secțiunea Baziaș, va scădea până la aproximativ 1.500 de metri cubi pe secundă. Valoarea este de peste trei ori mai mică decât media multianuală a lunii iulie, de aproximativ 4.700 de metri cubi pe secundă, și mult sub media lunii august, de 3.900 de metri cubi pe secundă. Cel mai redus debit înregistrat la intrarea Dunării în țară a fost de 1.400 de metri cubi pe secundă, în anul 1985.

Pe durata opririi planificate, specialiștii au desfășurat mai multe activități necesare pentru funcționarea reactorului în condiții de siguranță. Printre acestea s-au numărat lucrări de mentenanță preventivă și corectivă, inspecții tehnice, testări obligatorii și implementarea unor modificări de proiect.

„Lucrările aferente programului de oprire planificată au fost realizate în condiţii de siguranţă pentru personalul centralei, public şi mediul înconjurător, conform procedurilor aprobate utilizate la CNE Cernavodă”, precizează Nuclearelectrica.

Guvernul a aprobat emiterea acordului de mediu pentru proiectul de retehnologizare a Unităţii 1 a Centralei Nuclearoelectrice (CNE) Cernavodă şi pentru extinderea depozitului intermediar de combustibil ars/

Proiectul are ca scop principal prelungirea duratei de viaţă a Unităţii 1 şi asigurarea funcţionării în condiţii de siguranţă pe termen lung, în cadrul unui al doilea ciclu de operare.

Potrivit Nuclearelectrica proiectul de retehnologizare a Unității 1 va asigura menținerea capacității nucleare prin prelungirea duratei de viață a reactorului cu încă 30 de ani în condiții de siguranță și eficiență economică.” Printre beneficii, menționăm: menținerea locurilor de muncă; încă 5,5 milioane MWh/an energie curată, timp de 30 ani; evitarea a 5 milioane tone emisii de CO2/anual, timp de 30 ani; conservarea lanțului furnizorilor de produse și servicii în conformitate cu standardele de calitate specifice industriei nucleare”.

Proiectul cuprinde două subproiecte: – Subproiectul Retehnologizarea Unităţii 1 a CNE Cernavodă (RT-U1) – care va consta în înlocuirea componentelor ansamblului reactor, în reabilitarea şi modernizarea sistemelor din partea nucleară şi din partea clasică a unităţii şi realizarea infrastructurii necesare implementării subproiectului; – Subproiectul Extinderea Depozitului Intermediar de Combustibil Ars cu module de tip MACSTOR 400 – care va consta în construirea şi introducerea în folosinţă a unor module cu capacitate dublă de depozitare faţă de cele utilizate în prezent şi în mărirea suprafeţei actuale a depozitului, pentru a asigura depozitarea intermediară a combustibilului ars şi răcit care va rezulta din operarea unităţilor nuclearoelectrice U1 şi U2 de la CNE Cernavodă şi în al doilea ciclu de operare al acestora.

”Această investiţie este aliniată cu necesităţile energetice ale României, în contextul în care se estimează o creştere a cererii de energie electrică pe termen mediu şi lung. În acest sens, sunt necesare investiţii majore pentru reducerea decalajului dintre producţie şi cerere. Prin proiectul de retehnologizare se urmăreşte, de asemenea, modernizarea şi îmbunătăţirea echipamentelor Centralei Nucleare de la Cernavodă, în vederea creşterii siguranţei operaţionale, dincolo de cerinţele minime actuale”, transmite Guvernul printr-un comunicat.

Pe 11 iulie s-au înregistrat  29 de ani de la prima conectare a Unității 1 CNE Cernavodă la Sistemul Energetic Național (SEN).

Sursa foto Nuclearelectrica

Duminică, 23 decembrie 2012, s-a finalizat transportul în Federaţia Rusă a combustibilului nuclear uzat provenind de la Reactorul Nuclear de cercetare şi producţie radioizotopi VVR-S de pe amplasamentul Institutului Naţional de Fizică şi Inginerie Nucleară Horia Hulubei (IFIN-HH) de la Măgurele. Acest fapt reprezintă o premieră pentru ţara noastră, fiind prima dată când deşeurile radioactive sunt evacuate definitiv de pe teritoriul României.

Repatrierea combustibilului nuclear uzat slab îmbogăţit, EK-10, s-a desfăşurat în decursul anului 2012 în cadrul Programului de dezafectare a Reactorului Nuclear aprobat şi finanţat de Guvernul României, prin trei transporturi: iulie, noiembrie şi decembrie. Întreaga cantitate de combustibil nuclear uzat urmează sa fie procesată, iar deşeurile radioactive rezultate vor fi depozitate definitiv în Federaţia Rusă.

Reactorul Nuclear VVR-S a fost construit în perioada 1955-1957. Principalele caracteristici tehnice ale reactorului nuclear VVR-S au fost putere termică de maximum 2 MW termici şi apa uşoară ca agent de răcire, moderator şi reflector. Combustibilul nuclear utilizat a fost de tip EK-10 (având îmbogăţire iniţială în Uraniu-235 de 10%) şi de tip S-36 (având îmbogăţire iniţială în Uraniu-235 de 36.6%). A funcţionat fără incidente în perioada iulie 1957 – decembrie 1997 când a fost oprit.

Reactorul Nuclear a fost utilizat pentru cercetări ştiinţifice cu fascicule de neutroni şi pentru producţie de radioizotopi destinaţi industriei,  agriculturii, cercetării ştiinţifice, educaţiei şi medicinei.  În anul 2002, prin HG-418 a fost oprit definitiv în vederea dezafectării. Combustibilul nuclear uzat înalt îmbogăţit de tip S-36 a fost repatriat în Federaţia Rusă în anul 2009 cu asistenţă şi fonduri asigurate de către Departamentul pentru Energie al SUA.

În anul 2009, prin HG 898 au fost aprobaţi indicatorii tehnico-economici pentru obiectivul de investiţie „Dezafectarea reactorului nuclear VVR-S, repatrierea combustibilului nuclear uzat EK-10 şi modernizarea instalaţiilor Staţiei de Tratare a Deşeurilor Radioactive”.

Procesul de dezafectare a reactorului nuclear VVR-S a început în anul 2010 şi se va finaliza în anul 2020. Pentru implementarea proiectului de dezafectare şi finalizarea acestuia, în conformitate cu cerinţele legale, a fost necesară eliberarea amplasamentului IFIN-HH de întreaga cantitate de combustibil nuclear uzat. Acest lucru creează condiţiile eliminării riscului de contaminare radioactivă a amplasamentului Reactorului Nuclear.