Situat in cadrul centrului de informare turistica al Primariei Municipiului Tulcea, punctul de lucru al Asociatiei Litoral – Delta Dunarii  are rolul de a fi un liant de comunicare intre turistii care frecventeaza municipiul, dar si judetul, si bineinteles agentiile de turism si structurile de primire turistice. 

Declaratie Corina Martin – Presedinte Asociatia Litoral – Delta Dunarii:  “Suntem bucurosi ca am reusit sa infiintam acest punct de lucru la Tulcea; acest lucru nu ar fi fost posibil fara ajutorul autoritatilor locale din judet, care s-au raliat obiectivelor de promovare si dezvoltare turistica ale Dobrogei turistice pentru care Asociatia noastra militeaza de 6 ani. 

Mai mult decat atat, este imbucurator sa constatam ca, in urma infotrip-ului organizat anul trecut in Delta Dunarii de catre Asociatia Litoral – Delta Dunarii si ANAT pentru agentii de turism din Romania si Republica Moldova, avem o crestere de 25% a rezervarilor pentru pachete turistice pentru destinatia Delta Dunarii, fata de aceeasi perioada a anului anterior. 

Activitatea punctului de lucru din Tulcea va contribui cu siguranta la promovarea destinatiei si implicit la cresterea vanzarilor. Urmatoarele actiuni pe care le avem in agenda sunt: RALIUL DELTEI, in perioada 31 mai-01 iunie, infotrip Asociatia Litoral-Delta Dunarii – Patronatul ANAT focusat pe agentii de business travel, infotur pentru corpul diplomatic ce activeaza in Bucuresti si lansarea programului DANUBE DELTA  All Inclusive ”.

Declaratie Dragos Gociman, Vicepresedinte Asociatia Patronatului in Turism din Delta Dunarii. “ Ne bucuram de un grad de ocupare de 80% in unitatile de cazare din Delta Dunarii pentru perioada 1 Mai si de un grad de ocupare de 90% in perioada Sarbatorilor Pascale. Trebuie consolidat parteneriatul intre mediul public si cel privat si, cu siguranta proiectele noastre de dezvoltare vor atrage din ce in ce mai multi turisti, ceea ce este desigur in beneficiul tuturor. Anul trecut am avut aproximativ 250.000 turisti, iar estimarile pentru acest an preconizeaza o crestere de 20-25%.” 

   Ne cerem scuze faţă de abonații afectaţi de aceste lucrări şi îi asigurăm că SC RAJA SA Constanţa va face tot ce este necesar pentru finalizarea lucrărilor şi reluarea furnizării apei potabile într-un timp cât mai scurt. Totodată, rugăm consumatorii afectaţi de această oprire să-şi asigure rezerva minimă de apă pentru consum şi uz casnic pe perioada întreruperii furnizării apei.

Referitor la pozele  apărute în presa locală şi naţională pe data de 4 februarie, preluate de mass-media de pe o pagină a reţelei  de socializare facebook, facem următoarele precizări: 

Inspectoratul Şcolar Judeţean  Constanţa consideră că principala preocupare a cadrelor didactice este şi va rămâne optimizarea demersului didactic la clasă şi creşterea calităţii serviciilor educaţionale furnizate în beneficiul elevilor. Totodată, personalul didactic trebuie să aibă o ţinută morală demnă, în concordanţă cu valorile educaţionale pe care  le transmite elevilor, o vestimentaţie decentă şi un comportament responsabil.

 În consecinţă, ISJ Constanţa dezaprobă orice comportament care încalcă normele morale, unanim acceptate de  comunitate. 

Inspector şcolar general adjunct, 

Prof. Mircea Vrană                       

 Anca Teodora Butiuc este profesoara de romana la Colegiului Comercial „Carol I” din Constanta si a postat pe facebook poze in costum de baie de cand a participat la un concurs de miss.

„Fotografiile acelea sunt complet nevinovate. Au fost făcute când aveam 18 ani şi participam la un concurs public de miss. Sunt fotografii foarte vechi şi nu am făcut nimic care să afecteze imaginea nimănui”, spune Anca Teodora Butiuc.

Având în vedere articolul apărut pe “Mediafax” privind constatările Curții de Conturi a României cu ocazia controlului efectuat pentru anul 2010, la A.N. “Apele Române”, vă aducem la cunoștintă următoarele aspecte:

În ceea ce privesc cheltuielile de personal presupuse ilegale, menționate în raportul Curții de Conturi, ANAR consideră că acestea au fost efectuate cu respectarea prevederilor legale și a contractului colectiv de muncă existent, aflat în vigoare. Menționăm că, ANAR  nu beneficiază de venituri de la bugetul statului, așa cum sunt stabilite prin Legea anuală a bugetului pentru cheltuielile de personal și cele necesare funcționării administrative. Toate cheltuielile efectuate în aceste scopuri au fost susținute prin efort propriu, din venituri proprii, generate de mecanismul economic specific gospodăririi apelor. Totodată, legislația specifică instituției noastre dispune ca salarizarea personalului ANAR să fie realizată în temeiul contractului colectiv de muncă aplicabil, angajații ANAR nefiind funcționari publici.

Prin urmare, constatările Curții de Conturi sunt nefondate și ilegale, legislația invocată de acestă instituție în sprijinul constatărilor sale fiind inaplicabilă ANAR.

Plecând de la acestă premisă, ANAR a înaintat contestație atât Curții de Conturi, cât și Instanțelor judecătorești competente, procedurile judiciare fiind în curs de desfășurare.

Pe de altă parte, cu privire la presupusele suplimentări ale investițiilor, decontarea acestora a fost aprobată inclusiv de ordonatorul principal de credite. Cu toate acestea, ANAR a înaintat, de asemenea, documentele necesare recuperării sumelor de la constructorii contractați, instanța judecătorească urmând a se pronunța cu privire la justețea solicitării ANAR, și, implicit, constatărilor Curții de Conturi a României.

În concluzie, ANAR constată că toate informațiile prezentate în acest articol stau sub semnul întrebării, cu privire la veridicitatea și fundamentarea lor, până la prezentarea unor hotărâri irevocabile de către instanțele competente.

În contextul declaraţiilor publice recente ale unor reprezentanţi ai Camerei Deputaţilor apărute în mass-media, conform cărora Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a agreat proiectul de modificare a Statutului senatorilor şi deputaţilor, 

Biroul de informare publică şi relaţii cu presa din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie face următoarele precizări:

În urma consultării proiectului de modificare a Statutului senatorilor şi deputaţilor ce a fost trimis în acest scop instituţiei noastre, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a transmis Camerei Deputaţilor o serie de observaţii, în sensul celor ce urmează:

I. “Având în vedere propunerea legislativă de modificare şi completare a Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi senatorilor, vă trimitem punctul de vedere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu privire la prevederile care influenţează desfăşurarea procesului penal.

1. Propunem ca punctul 15 al propunerii legislative (referitor la introducerea alineatului 21 al art. 23 din Legea nr. 96/2006) să fie reformulat în sensul:

    „(21) Deputaţii şi senatorii pot fi chemaţi în faţa parchetului şi a instanţei de judecată în calitate de martor. În cazul în care li se solicită să depună mărturie asupra unor fapte sau informaţii de care au luat cunoştinţă în exercitarea mandatului şi  care au caracter clasificat, mărturia se va depune în condiţiile Legii nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, cu modificările şi completările ulterioare, şi cu informarea Biroului permanent al Camerei din care fac parte.”

Considerăm că textul actual al propunerii legislative nu prevede cu suficientă claritate dacă cele două condiţii referitoare la informaţiile cunoscute de parlamentar sunt cumulative sau alternative, astfel încât prevederea poate ridica dificultăţi de interpretare.

De asemenea, considerăm că obţinerea unei autorizări a Biroului permanent pentru audierea de către un magistrat a unui martor nu se justifică, având în vedere principiul separaţiei puterilor, în condiţiile în care sunt respectate prevederile referitoare la accesul la informaţii clasificate. Trebuie avut în vedere că dispoziţiile legale permit magistraţilor accesul la orice informaţii clasificate pentru care deţin autorizarea necesară, fără acordul instituţiei care deţin aceste informaţii. În practica organelor judiciare există investigaţii privind infracţiuni contra siguranţei naţionale care implică în mod frecvent accesul la informaţii clasificate, iar condiţionarea administrării unui mijloc de probă de o autorizare a unui organ extrajudiciar ar intra în contradicţie cu principiile care guvernează procesul penal.

2. Propunem ca punctul 17 al propunerii legislative (referitor la modificarea art. 24 din Legea nr. 96/2006) să fie reformulat pentru a detalia conţinutul noţiunii de motive concrete, legale şi temeinice, precum şi pentru a indica expres înscrisurile care trebuie să însoţească cererea ministrului justiţiei, întrucât formularea actuală poate determina dificultăţi de interpretare. Considerăm că este necesară o menţiune expresă potrivit căreia cererea nu este însoţită de dosarul cauzei, pentru a evita aparenţa că Parlamentul se substituie instanţei de judecată.

Textul poate fi formulat în sensul:

„(1) Cererea de reţinere, arestare sau percheziţie a deputatului ori a senatorului se adresează de către ministrul justiţiei preşedintelui Camerei din care face parte, pentru a fi supusă aprobării plenului camerei respective, în temeiul art. 72 din Constituţia României, republicată. Cererea trebuie să conţină indicarea cazului prevăzut în Codul de procedură penală care justifică luarea măsurii preventive sau dispunerea percheziţiei, argumentele avute în vedere şi prezentarea situaţiei de fapt. Cererea nu este însoţită de dosarul cauzei.”

Totodată, considerăm că textul alineatului 2 trebuie să conţină indicarea expresă a Comisiei competente pentru analizarea cererii, pentru a evita dificultăţi de interpretare care ar putea duce la concluzia că este necesară înfiinţarea unei comisii speciale.

3. Propunem ca punctul 18 al propunerii legislative (referitor la introducerea art. 241 din Legea nr. 96/2006) să fie reformulat, prin eliminarea menţiunii „şi va fi comunicată şi Consiliul Superior al Magistraturii pentru a se lua măsurile care se impun”.

În formularea actuală, textul sugerează că în această situaţie Consiliul Superior al Magistraturii ar urma să declanşeze o procedură disciplinară împotriva magistratului, la sesizarea Camerei, ceea ce ar intra în contradicţie cu principiul separaţiei puterilor.

Legalitatea măsurilor dispuse de un procuror poate fi verificată numai de către instanţa de judecată, astfel încât în această etapă procesuală nu pot fi stabilite responsabilităţi în seama unui organ judiciar. În măsura în care o persoană consideră că a fost săvârşită o abatere disciplinară prin care i-au fost afectate drepturile poate sesiza nemijlocit Inspecţia Judiciară din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.

4. Propunem ca punctul 18 al propunerii legislative (referitor la introducerea art. 242 din Legea nr. 96/2006) să fie reformulat în sensul:

„(1) Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sesizează Camera Deputaţilor sau Senatul, după caz, pentru a cere urmărirea penală pentru săvârşirea unei fapte penale care are legătură cu exercitarea mandatului unui ministru care are şi calitatea de deputat sau de senator, în temeiul art. 109 din Constituţia României, republicată. Sesizarea trebuie să conţină motivele concrete, legale şi temeinice, care justifică începerea urmării penale şi nu este însoţită de dosarul cauzei.”

Folosirea terminologiei existente în constituţie şi în deciziile Curţii Constituţionale creşte acurateţea textului şi îl face compatibil cu prevederile noului Cod de procedură penală, potrivit cărora începerea urmăririi penale se dispune doar in rem, fără a mai exista posibilitatea de începere a urmăririi penale împotriva unei persoane.

Totodată, referirea la temeiul constituţional face ca cele două proceduri să fie simetrice, iar prevederea expresă că sesizarea nu este însoţită de dosarul cauzei este necesară pentru motivele indicate anterior.

Trebuie avut în vedere şi faptul că, potrivit deciziilor Curţii Constituţionale, Camerele pot fi sesizate şi în alte modalităţi pentru a cere urmărirea penală a miniştrilor care au şi calitatea de deputat sau de senator, astfel încât ar trebui analizată oportunitatea introducerii unei proceduri care să reglementeze aceste ipoteze.

Alineatul 2 al aceluiaşi articol ar trebui să conţină indicarea expresă a Comisiei competente pentru analizarea cererii şi să prevadă termenul în care aceasta poate întocmi raportul, similar procedurii în cazul în care se cere arestarea preventivă, reţinerea sau percheziţia unui parlamentar.

Pentru aceleaşi argumente, considerăm că alineatul 3 al articolului ar trebui eliminat. Cele două proceduri trebuie să fie simetrice şi nu există argumente care să justifice o un demers suplimentar în cazul cererii de urmărire penală, care are o influenţă limitată asupra situaţiei juridice a unei persoane, în comparaţie cu luarea unei măsuri preventive. Menţinerea referirii la audierea persoanei vizate de sesizare poate afecta celeritatea procedurii, cu consecinţe asupra bunei înfăptuiri a justiţiei.

II. În completarea punctului de vedere transmis iniţial, vă înaintăm un set suplimentar de observaţii cu privire la propunerea legislativă de modificare şi completare a Legii nr. 96/2006 privind statutul deputaţilor şi senatorilor.

1. Propunem ca punctul 17 al propunerii legislative (referitor la modificarea alineatului 3 al art. 24 din Legea nr. 96/2006) să fie reformulat în sensul:

„(3) Hotărârea privind aprobarea sau respingerea cererii ministrului justiţiei se supune spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei din care face parte deputatul sau senatorul, în termen de 5 zile de la depunerea raportului, cu respectarea prevederilor art.67 şi ale art.76 alin.(2) din Constituţia României, republicată.”

Considerăm că textul actual al propunerii legislative, care se referă numai la hotărârea de aprobare, poate fi interpretat în sensul că hotărârile nu sunt supuse aprobării plenului în situaţia în care comisia care a analizat cererea ministrului justiţiei a întocmit raport cu propunere de respingere, împrejurare care ar intra în contradicţie cu prevederile art. 72 alin. 2 din Constituţie.

În acest sens, trebuie avut în vedere că, potrivit art. 62 din Regulamentul Camerei deputaţilor, Biroul permanent trimite comisiilor, spre examinare şi în vederea elaborării rapoartelor, proiectele de hotărâri ale Camerei, iar potrivit art. 67 alin. 2 din acelaşi act normativ, comisia întocmeşte un raport cuprinzând propuneri motivate privind admiterea sau respingerea actului examinat. Potrivit art. 104 din Regulament, în cea de-a doua ipoteză votul Camerei se dă cu privire la propunerea de respingere a hotărârii.

Din interpretarea acestor prevederi rezultă că potrivit regulamentului pot fi întocmite proiecte de hotărâre de respingere a cererii ministrului justiţiei, iar pentru aceste situaţii propunerea legislativă nu reglementează o procedură de supunere la vot în plen, deşi prevederile constituţionale stabilesc competenţa exclusivă a Camerei de a încuviinţa percheziţia, reţinerea sau arestarea deputaţilor şi senatorilor.

Chiar dacă în practica parlamentară actuală se întocmesc proiecte de hotărâri privind aprobarea cererii ministrului şi în situaţia unui raport cu propunere de respingere, considerăm că legea ar trebui să prevadă proceduri pentru toate situaţiile posibile potrivit regulamentului, având în vedere că uzanţele se pot modifica în timp.

2. Propunem, pentru aceleaşi argumente, reformularea similară a punctului 18 al propunerii legislative (referitor la introducerea art. 242 alin. 5 şi 6 din Legea nr. 96/2006) în sensul:

„(5) Hotărârea privind aprobarea sau respingerea cererii de urmărire penală se supune spre dezbatere şi adoptare plenului  respectivei Camere în termen de 5 zile de la depunerea raportului. Aceasta se adoptă cu respectarea prevederilor art.67 şi ale art.76 alin.(2) din Constituţia României, republicată. Votul este secret şi se exprimă prin bile.          

(6) Hotărârea privind aprobarea sau respingerea cererii de urmărire penală a unui ministru care are şi calitatea de deputat sau senator se transmite Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Preşedintelui României, de către Preşedintele Camerei respective.”

Ministerul Afacerilor Externe informează cetăţenii români cu privire la faptul că, în urma incidentelor recente petrecute la frontiera siriano-turcă, în contextul escaladării conflictului din Siria, autorităţile turce au decis închiderea temporară a punctului de trecere a frontierei (PCTF) Cilvegozu/Bab al Hawa (provincia Hatay).

Autorităţile turce au anunţat faptul că graniţa cu Siria este parţial închisă pe sensul de ieşire din Turcia. În ceea ce priveşte sensul de intrare, se permite accesul în Turcia cetăţenilor statelor terţe (inclusiv cetăţeni români), care se prezintă în acest punct cu documente valabile de călătorie.

„Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Una dintre categoriile sociale care a fost nedreptăţită de măsurile arbitrare, luate de guvernarea Boc, a fost rezerva armatei române. Mă aflu aici, în faţa dumneavoastră, ca reprezentant al Guvernului USL, pentru a repara injusteţile produse în ultimii ani printr-o serie de acte normative, care au contribuit la învrăjbirea categoriilor sociale sau au atacat demnitatea unor oameni, a generat mari probleme existenţiale altora şi decesul câtorva, în loc să primească din partea ţării respect şi recunoştinţă.
USL a agreat ca primă măsură reparatorie soluţia de amnistie fiscală, aprobată prin Memorandumul adoptat de Guvern, în şedinţa din 30 mai, şi avizată în unanimitate, ieri, de comisiile de specialitate.
Ca atare, vă solicit, într-o primă etapă, sprijinul pentru a aproba proiectul de lege de modificare a art. 7 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 1/2011, în sensul amnistierii obligaţiilor de plată rezultate din scăderea pensiilor, ca efect al recalculării şi revizuirii acestora.
Vom stopa, astfel, măsura abuzivă şi de un cinism înfiorător prin care am fi fost obligaţi să le băgăm oamenilor mâna în buzunar, din nou, pentru a restitui sumele primite anul trecut, în deplină legalitate.
Din păcate, din cauza constrângerilor bugetare, nu putem ca, în acelaşi timp, să dispunem şi revenirea pensiilor diminuate la cuantumul din decembrie 2010.
Mai mult, unul dintre principiile fundamentale ale armatei este cel al camaraderiei, care presupune spirit de corp, sacrificiu, dar şi solidaritate. Există în acest moment şi rezervişti din alte structuri militare, altele decât armata, ale căror pensii au fost diminuate şi, pentru care, aceste structuri nu au banii necesari pentru a putea efectua plăţi în consecinţă. De aceea, mi se pare împotriva spiritului de corp ca noi, militarii, să beneficiem, în timp ce alte categorii ar fi nevoite să aştepte încă o bucată de vreme.

Doamnelor şi domnilor,

Intenţia noastră de a repara nedreptăţile nu se opreşte aici! Angajamentul nostru politic este ca, într-o a doua etapă, să includem în viitorul program de guvernare al USL problematica pensiilor militare. Această măsură va fi asumată de partidele din USL la noile negocieri cu FMI, ca din 2013 să demarăm procedurile de revenire a pensiilor militare diminuate la cuantumul din 31 decembrie 2010.
Este un angajament politic al USL. De aceea, votul dumneavoastră de astăzi este hotărâtor pentru că, poate determina, în conformitate cu programul de guvernare, redarea statutului şi a drepturilor rezerviştilor României.

Vă mulţumesc!”

Pentru executarea unor lucrări de înlocuire a unei conducte de alimentare cu apă a punctului termic numărul 31, de pe strada Pescarilor din Constanţa, SC RAJA SA întrerupe furnizarea apei potabile mâine, 27 februarie 2012, în intervalul orar 08,00 – 20,00. Vor fi afectați toți consumatorii alimentaţi din punctul termic nr.31, de la nivelul blocurilor PA7, PA8, MZ1, MZ2 şi MZ3.

Ne cerem scuze faţă de consumatorii afectaţi de aceste lucrări şi îi asigurăm că SC RAJA SA Constanţa va face tot ce este necesar pentru finalizarea lucrărilor şi reluarea furnizării apei potabile într-un timp cât mai scurt. Totodată, rugăm toţi abonații afectaţi de lucrări să-şi asigure rezerva minimă de apă pentru consum şi uz casnic pe perioada întreruperii furnizării apei.

Purtător cuvânt

Irina Oprea

Autorităţile R. Bulgaria au informat reprezentanţii Gărzii de Coastă că începând cu data de 11.02.2012, ora 20.00, din cauza condiţiilor meteorologice nefavorabile şi a drumurilor înzăpezite din apropierea localităţii Silistra, nu se mai permite intrarea pe teritoriul statului vecin a autovehiculelor cu capacitatea mai mare de 10 tone.

Măsura nu se aplică în zona Punctului de Trecere a Frontierei Vama Veche – Durankulak şi  a Punctului de Trecere a Frontierei Negru Vodă – Kardam, în care traficul se desfăşoară normal în ambele sensuri.

 

Purtător de cuvânt al Gărzii de Coastă Constanţa