Preşedintele Obama a spus că este crucial să se efectueze o anchetă internaţională completă, credibilă, lipsită de piedici, cât mai curând posibil. Îi îndemnăm pe toţi cei în cauză – Rusia, separatiştii pro-ruşi şi Ucraina – să susţină încetarea imediată a focului pentru a asigura accesul sigur şi neîngrădit al anchetatorilor internaţionali la locul în care s-a prăbuşit avionul şi a facilita recuperarea rămăşiţelor. Rolul organizaţiilor internaţionale, precum ONU şi OSCE din Ucraina, poate fi deosebit de relevant în aceste eforturi şi, în următoarele ore şi zile, vom păstra legătura cu ţările afectate şi cu partenerii noştri din aceste organizaţii pentru a determina cea mai bună cale de urmat. Între timp, este esenţial să nu existe niciun fel de contaminare a dovezilor şi să nu fie afectată niciuna dintre potenţialele probe. SUA rămân pregătite să contribuie cu asistenţă imediată la orice anchetă internaţională, inclusiv prin resursele furnizate de National Transportation Safety Board (NTSB) şi FBI.

Deşi nu cunoaştem încă toate detaliile, ştim că acest incident s-a petrecut în contextul crizei din Ucraina, întreţinută de susţinerea oferită separatiştilor de către Rusia, inclusiv cu arme, materiale şi pregătire. Acest incident doar subliniază urgenţa cu care continuăm să îndemnăm Rusia să ia imediat paşi concreţi pentru a dezamorsa situaţia din Ucraina şi a sprijini o încetare a focului de durată şi calea spre pace propusă în mod consecvent de autorităţile ucrainene.

Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer din România  impreuna cu IMAS,  au realizat un studiu despre nivelul de informare a populaţiei cu privire la cancer, acordându-se o atenţie sporită cancerului intestinului gros. Studiul a fost realizat pe un eşantion de 1010 de persoane, reprezentativ pentru populaţia cu vârsta peste 18 ani din România. Au fost incluse în studiu 560 de localităţi, dintre care 400 de localităţi din mediul rural şi 160 de oraşe.

Raportându-ne la informarea populaţiei cu privire la cancerul colorectal, studiul arata că aproape 85% dintre cei intervievaţi au auzit de acest tip de cancer. Totuşi un nivel ridicat al notorietăţii nu implică şi o informare crescută în raport cu modalităţile de investigare si diagnosticare. Astfel, deşi cei mai mulţi dintre respondenti au auzit de cancerul intestinului gros, dintre aceştia aproape 70% nu cunosc investigaţiile medicale sau analizele care permit diagnosticarea lui. În acest context, se remarcă o informare relativ redusă în raport cu subiectul dezbătut, mai ales în rândul persoanelor de gen masculin, a tinerilor (18-29 ani), a persoanelor cu educaţie joasă (care au absolvit până la 8 clase), precum şi în rândul persoanelor cu venituri reduse, din mediul rural. 

Până la momentul realizării interviurilor, aproximativ 7% dintre respondenţi au fost supuşi unor investigaţii pentru diagnosticarea cancerului de intestin gros. Dintre aceştia, cei mai mulţi au făcut astfel de investigaţii o singură dată: aproximativ un sfert au facut investigaţiile mai rar decât o dată pe an şi alţi 23% şi le-au făcut anual. 

Colonoscopia este principala investigaţie pentru diagnosticarea cancerului colorectal menţionată atât de cei care au auzit de boală, cât şi de cei care s-au confruntat propriu-zis cu boala. 

Surse de informare

Emisiunile televizate, precum şi prietenii, rudele, cunoştinţele, rămân principalele două surse de informare cu privire la cancerul intestinului gros. Doar 15% dintre respondenţii informaţi spun că au aflat despre acest tip de cancer de la medic. Ierarhia se schimbă însă dacă ne referim la un context dezirabil. Aşadar, procentul celor care şi-ar dori să primească informaţii medicale prin intermediul emisiunilor televizate rămâne la fel de mare, însă creşte semnificativ procentul celor care şi-ar dori să fie informaţi de către medic în ceea ce priveşte prevenirea şi diagnosticarea cancerul intestinului gros. Persoanele vârstnice sunt mai înclinate să declare că şi-ar dori să primească informaţiile necesare prin intermediul televiziunii, în timp ce, la polul opus, tinerii privesc internetul ca principală sursă de informare cu privire la acest subiect. 

Cezar Irimia, presedinte FABC: Este imperios necesar ca toată opinia publica sa constientizeze pericolul cancerului colorectal si al cancerului, in general. Un rol mai activ ar trebui sa îl aibă mai ales televiziunile, canalul media care se adresează cu precădere celor aflați in grupa de vârsta cu grad ridicat de risc. Investigatiile se pot face si înainte de 50 de ani, așa ca este mai bine sa va informați la medicul de familie din timp, mai ales dacă exista si antecedente in familie”

Despre cancerul intestinului gros

Cancerul intestinului gros este a doua cauză de deces dintre toate tipurile de cancer din Europa şi, anual, în lume mor 700.000 de oameni din această cauză. Conform Globocan 2008, incidenţa anuală a acestei forme de cancer, în ţara noastră, este de 8.696 cazuri noi, fiind pe locul al doilea ca frecvenţă a celor mai întâlnite forme de cancer la ambele sexe.

De asemenea, circa un milion de noi cazuri sunt descoperite anual, în întreaga lume. Acest lucru este cu atât mai îngrijorător cu cât, în comparație cu alte forme de cancer, cancerul intestinului gros poate fi detectat în stadii incipiente și tratat cu șanse reale de vindecare. Pentru aceasta însă, trebuie aplicate metodele de screening, efectuarea de investigații specifice regulate, chiar și în lipsa oricăror semne de boală. Aceste investigații trebuie inițiate după împlinirea vârstei de 50 de ani, uneori chiar mai devreme dacă medicul o indică, mai ales în cazul persoanelor care prezintă cazuri de boală în familie.

Conform unor date statistice de pe site-ul www.europacolon.org, cancerul colorectal ucide 230.000 de europeni în fiecare an, fiind al treilea ca frecvență la nivel mondial. Cancerul colorectal este o boală care afectează, în principal, persoanele de peste 50 de ani. În Europa, trăiesc aproximativ 175 de milioane de cetățeni cu vârste cuprinse între 50 – 69 de ani.

Studiul a reliefat si informatii cu privire la alte tipuri de cancer

Conform studiului, cele mai frecvent menţionate tipuri de cancer sunt: cancerul de sân, cancerul de col uterin şi cancerul pulmonar, cancerul la ficat, la colon, cancerul gastric şi cancerul de piele. Cancerul de sân este cel mai cunoscut tip de cancer – aproape jumătate dintre cei intervievaţi menţionează spontan acest tip de cancer. Cancerul de col uterin şi cancerul pulmonar se plasează în plan secund (36%, respectiv 34%), după numărul de menţiuni spontane. Pe un loc terţ, în ordinea frecvenţei menţiunilor, se plasează cancerul de ficat (17%), de colon (15%), gastric (14%) şi cancerul de piele (13%).

Ambasada României la Canberra a fost informată la data de 2 ianuarie 2012 cu privire la dispariţia unui cetăţean român în Noua Zeelandă. Acesta participa la un program de cercetări maritime în regim de voluntariat pe insula Raoul din Arhipelagul Kermadec, situat la aproximativ 1.000 km de Noua Zeelandă. Cetăţeanul român s-a deplasat, la 2 ianuarie, la orele 06.30 local, la unul din punctele aflate pe ţărmul insulei (loc apropiat de reperul « Fishing Rock ») pentru a proceda la măsurători legate de temperatura apei.

Întrucât la orele 10.00 local nu revenise, încă, la bază, s-a dat alerta şi personalul bazei de cercetare s-a deplasat la punctul respectiv, unde a fost găsită maşina şi echipamentele aferente, însă cetăţeanul român nu a fost găsit.

Misiunea diplomatică română a contactat autorităţile locale din Noua Zeelandă, respectiv Departamentul de Conservare, Ministerul de Externe, Poliţia şi Centrul de Coordonare pentru Operaţiuni de Salvare, care au confirmat dispariţia cetăţeanului român în cauză şi, de asemenea, au informat misiunea asupra operaţiunilor de căutare iniţiate la data de 2 ianuarie 2012.

O echipă de cercetători de pe insula Raoul cu sprijinul Centrului de Coordonare pentru OperaĹŁiuni de Salvare a efectuat o simulare pe calculator pentru stabilirea curenĹŁilor marini Ĺźi a zonei celei mai probabile pentru căutările demarate. De asemenea, Ă®n data de 3 ianuarie, autorităţile au trimis un elicopter – echipat special pentru acĹŁiuni de salvare – Ă®n zona Ă®n care se presupune că cetăţeanul român ar fi dispărut, pentru efectuarea operaĹŁiunii de căutare. Urmare rezultatelor obĹŁinute, autorităţile neozeelandeze Ĺźi echipa de căutare au informat misiunea diplomatică a României că, din păcate, Ĺźansele ca cetăţeanul român dispărut să mai fie găsit Ă®n viaţă sunt minime. OperaĹŁiunile de căutare au continuat Ĺźi Ă®n data de 4 ianuarie, fiind Ă®ntrerupte la lăsarea nopĹŁii – din cauza diferenĹŁei de fus orar, Ă®n zona respectivă la acest moment este deja noapte.

Ambasada României la Canberra este în contact permanent atât cu autorităţile locale competente, cât şi cu familia persoanei dispărute.