Valoarea contractului

Oferta financiară pentru care a fost declarată câştigătoare firma Van Oord Dredging and Marine Contractors este de 420.451.165 lei, echivalentul a 99.940.852,15 euro la cursul de referinţă precizat în documentaţia de licitaţie. 

Această sumă a rămas nemodificată şi în contractul încheiat cu Van Oord.

Modalitatea de atribuire a contractului

Şedinţa de deschidere a ofertelor pentru atribuirea contractului de achiziţie publică  având ca obiect achiziţia  lucrărilor de execuţie pentru obiectivul de investiţie ,,Finalizarea Digului de Larg din Portul Constanţa’’ a avut loc la sediul CN „APM” SA Constanţa, pe 18.02.2010. La această licitaţie publică au participat 11 ofertanţi.

În data de 30.03.2010 a fost încheiat raportul procedurii de atribuire a contractului de achiziţie menţionat, Raportul I, potrivit căruia ofertantul declarat câştigător era Josef Mobius Bau Ag. Împotriva acestui raport au formulat contestaţii la CNSC şase ofertanţi.

Aceste contestaţii au fost soluţionate de către CNSC care a dispus anularea raportului procedurii de atribuire şi refacerea acestuia. Împotriva acestei decizii au formulat plângeri la Curtea  de Apel Constanţa alţi ofertanţi.

Autoritatea Contractantă a dat curs Deciziei CNSC şi a  refăcut Raportul I. Comisia de evaluare, aplicând criteriul de atribuire „oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic”, a încheiat al doilea raport al procedurii de achiziţie  fiind desemnat câştigător tot Josef Mobius Bau AG. Ulterior refacerii Raportului II, Curtea de Apel Constanţa a dispus eliminarea din competiţiei a ofertantului Josef Mobius Bau Ag. Până la pronunţarea acestei decizii a Curţii de Apel Constanţa, au fost formulate alte trei contestaţii împotriva Raportului II.

În data de 14.07.2010, autoritatea contractantă a dat curs dispoziţiilor deciziei civile nr. 225/25.06.2010 pronunţată de Curtea de Apel Constanţa şi a încheiat raportul III, ofertant câştigător fiind desemnat Van Oord Dredging And Marine Contractors.

Raportul III a fost anulat prin decizia CNSC. Au fost formulate plângeri împotriva deciziei CNSC. În cursul anului 2012 a fost anulată, de către Curtea de Apel Bucureşti atât această decizie cât şi Raportul III.

Ca urmare a caracterului obligatoriu al deciziei CNSC, autoritatea contractantă a fost obligată să încheie şi Raportul IV al procedurii, prin care a declarat câştigător ofertantul Asocierea „Grup Servicii Petroliere S.A. – Jan de Nul NV”. Împotriva acestuia au fost formulate contestaţii la CNSC. În cursul anului 2012, CNSC a anulat acest raport.

Ca urmare a anulării exprese de către instanţa de judecată a tuturor rapoartelor de atribuire, precum şi a deciziilor CNSC, autoritatea contractantă a întocmit Raportul V al procedurii, declarând câştigător ofertantul Van Oord Dredging And Marine Contractors.

Pe parcursul derulării acestor litigii s-au retras din competiţie 9 ofertanţi, rămânând în cursă două companii: Van Oord Dredging And Marine Contractors şi Asocierea „Grup Servicii Petroliere S.A. – Jan de Nul N.V.”.

După emiterea Raportului V, cei doi ofertanţi s-au contestat reciproc la CNSC. Prin decizia Curţii de Apel Bucureşti au fost respinse ambele contestaţii cu consecinţa menţinerii Raportului V şi posibilitatea finalizării procedurii de atribuire.  

Ca urmare a situaţiei de mai sus, precizăm că oferta câştigătoare a fost stabilită de Comisia de Evaluare, însuşită de Autoritatea Contractantă – CN APM SA Constanţa, şi confirmată de Curtea de Apel Bucureşti, prin menţinerea Raportului V.

Componenţa Comisiei de Evaluare nu a fost stabilită nici de secretarul de stat, la acea dată, Valentin Preda, nici de directorul general Decebal Şerban. Menţionăm că cei doi nu au făcut parte din comisie. 

În acest context, secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Valentin Preda şi directorul general al CN „APM” SA Constanţa, Decebal Şerban, nu aveau cum să influenţeze desemnarea câştigătorului. 

Contractul a fost semnat de Decebal Şerban dată fiind funcţia sa, de director general al CN „APM” SA Constanţa şi calitatea de reprezentant legal al companiei.

Semnarea contractului s-a făcut într-o ceremonie la sediul Ministerul Transporturilor la care a participat ministrul şi Valentin Preda, în calitatea sa oficială de secretar de stat.

Obligaţii contractuale 

Precizăm faptul că nu s-au adus modificări substanţiale contractului de execuţie a lucrărilor încheiat cu Van Oord Dredging and Marine Contractors. Contractul corespunde cu cel iniţial din documentaţia de licitaţie, acesta fiind adaptat atât noilor acte normative publicate după întocmirea documentaţiei de licitaţie, cât şi solicitărilor de clarificări din oferta Van Oord. Instanţa de judecată nu a considerat aceste clarificări ca fiind dezavantajoase pentru CN APM.

       Subliniem faptul că, potrivit reglementărilor contractuale (clauze speciale şi clauze generale), Van Oord Dredging and Marine Contractors nu are stipulat dreptul de a renunţa unilateral la contract. Rezilierea contractului este reglementată echilibrat pentru ambele părţi, atât în partea specială cât şi în cea generală a contractului.

Van Oord este executantul unui contract de lucrări. Urmărirea şi supervizarea execuţiei acestor lucrări constituie obligaţii contractuale ale consultantului, obligaţii care fac obiectul altui contract. 

Consultantul are obligaţia să monitorizeze, să prevină, să notifice beneficiarului eventualele vicii aferente lucrărilor de execuţie şi să ia măsuri pentru înlăturarea acestora. De asemenea, tot consultantul are obligaţia să monitorizeze calitatea materialelor folosite, prin contractul de consultanţă existând pârghii suficiente pentru a impune antreprenorului respectarea calităţii impusă prin documentaţia de achiziţie. În plus, calitatea materialelor este impusă şi prin documentaţia de atribuire, documentaţie care face parte integrantă din contract. 

De altfel, un contract de tip „FIDIC”, corelat cu un contract de consultanţă în construcţii, oferă mecanismul optim pentru depistarea din timp a oricăror erori şi remedierea acestora în vederea realizării unor lucrări în conformitate cu prevederile legislaţiei privind calitatea în construcţii.

În ceea ce priveşte afirmaţia că prin contractul încheiat se creează posibilitatea antreprenorului de a creşte valoarea lucrărilor executate şi de a semna acte adiţionale în acest sens, facem clarificarea că proiectul de contract, anexă la documentaţie, prevedea o ajustare a preţului, iar această reglementare a fost menţinută şi în contractul încheiat. 

Precizăm că nu s-au acordat alte facilităţi şi scutiri de taxe companiei Van Oord Dredging and Marine Contractors, altele decât cele aprobate de Consiliul de Administraţie în 2008, care se referă strict la tarifele aplicate navelor care participă la lucrări de investiţii/reparaţii/prestaţii efectuate în baza unui contract/comandă, având ca beneficiar CN „APM” – SA Constanţa. Acest angajament ferm al companiei se adresează tuturor agenţilor economici, este publicat pe site-ul companiei şi produce efecte în mod nediscriminatoriu.   

Ministerul Afacerilor Externe informează că, la ora 15:30 (ora locală), pe autostrada M1, în sensul de circulaţie dinspre Budapesta spre Viena, exista în continuare blocaj în zona Tatabanya-Gyor, din cauza lucrărilor de debarasare a autovehiculelor rămase pe carosabil, ale căror proprietari au fost cazaţi peste noapte în adăposturi. Autorităţile ungare deviază circulaţia la intrarea pe M1, dinspre Budapesta, în special pe drumul naţional 1 pe care este permisă doar circulaţia autoturismelor.

Autostrada M1 pe sensul de circulaţie dinspre Viena către Budapesta a fost redată circulaţiei, dar cozile sunt foarte lungi şi deplasarea se desfăşoară cu viteze reduse.

Pe drumul naţional nr. 1, circulaţia se desfăşoară, de asemenea, cu viteze reduse din cauza aglomeraţiei.

Conform estimărilor poliţiei ungare, traficul pe autostrada M1 pe direcţia Budapesta – Viena s-ar putea relua în cursul acestei seri.

Pe autostrada M7 se circulă pe ambele sensuri, în condiţii de iarnă.

Serviciul de meteorologie ungar nu a emis avertizări meteorologice pentru data de 17 martie 2013, rămânând în vigoare însă avertizările de cod galben de viscol pentru seara zilei de 16 martie 2013, pentru zona situată la intersecţia judeţelor Veszprem, Komarom-Esztergom şi Fejer.

Potrivit comunicatului poliţiei ungare, nu există persoane blocate în autoturisme înzăpezite în trafic.

Ambasada României la Budapesta continuă să fie contactată în special de cetăţeni români aflaţi în România sau în Austria care solicită informaţii referitoare la starea drumurilor din Ungaria înaintea efectuării călătoriei.

 Cu referire la raportul „Globalizing torture”, dat publicităţii de Open Society Justice Initiative, Ministerul Afacerilor Externe face următoarele precizări:

Ca membru al comunităţii de valori occidentale, România este profund ataşată statului de drept, instituţiilor democratice, promovării şi apărării drepturilor omului. În acest spirit au fost analizate alegaţiile cuprinse în raportul menţionat.

MAE remarcă faptul că raportul prezintă informaţiile din cuprinsul sau într-o manieră preponderent factuală, fără a fi aduse elemente de noutate faţă de tema tratată şi faţă de alegaţiile formulate anterior în legătură cu acest subiect.

Până în prezent, autorităţile române nu deţin niciun fel de informaţii din care să rezulte că pe teritoriul României au existat centre de detenţie ale CIA sau că aeroporturile româneşti ar fi fost utilizate de către CIA pentru transportul sau detenţia unor prizonieri suspectaţi de acte de terorism.

De asemenea, nu au putut fi produse până în prezent dovezi legate de cazuri în care persoane sau agenţii străine oficiale au fost implicate, pe teritoriul României, în acţiuni de privare de libertate sau transport ilegal de deţinuţi.

După cum este ştiut, Senatul României a instituit în decembrie 2005 o Comisie de anchetă special dedicată acestor alegaţii. Raportul Comisiei de anchetă a fost adoptat de Senatul României la 22 aprilie 2008 (56 voturi în favoare, 6 împotrivă şi 2 abţineri), după dezbateri. Concluziile raportului arată clar că:

– nu au existat baze secrete americane în România;

– nu există sau nu au existat în România facilităţi pentru deţinerea de prizonieri, altele decât cele penitenciare;

– nu există sau nu au existat persoane deţinute cu sau fără acte în sistemul penitenciar din România, care ar fi putut fi asimilate prizonierilor;

– nu există sau nu au existat fisuri în sistemul de control complet al traficului – civil sau militar;

– nu există sau nu a existat posibilitatea ca, din neglijenţă, anumite zboruri să fi putut trece nemonitorizate sau neînregistrate;

– nu există sau nu au existat situaţii în care asupra zborurilor să nu se fi aplicat procedurile la sol prevăzute în convenţiile internaţionale;

– nu există situaţii în care anumite instituţii din România să fi participat conştient sau prin omisiune ori neglijenţă la operaţiuni de transport ilegal de deţinuţi prin spaţiul aerian sau aeroporturile din România;

– zborurile civile americane sau ale altor state nu ar fi putut transporta, lăsa ori ridica persoane care ar fi asimilate deţinuţilor, pe teritoriul român sau în responsabilitatea autorităţilor române, potrivit normelor internaţionale;

– a existat o anchetă profundă parlamentară pentru stabilirea alegaţiilor media privind existenţa unor centre de detenţie sau a unor zboruri cu prizonieri ilegali în România;

– scopul escalelor în România ale zborurilor nu a avut nimic în comun cu posibile transporturi ilegale de prizonieri pe teritoriul României; autorităţile române au manifestat totală transparenţă şi disponibilitate pentru elucidarea acuzaţiilor aduse României pe această temă.

Cu referire la plângerea depusă în numele lui Abd al-Rahim Hussayn Muhammad al-Nashiri la Curtea Europeană a Drepturilor Omului împotriva României, MAE precizează că această plângere a fost comunicată Guvernului, care a formulat, în termenul acordat de Curte în acest sens, observaţii cu privire la admisibilitatea şi fondul cauzei, faţă de acele capete de cerere comunicate de către instanţa europeană.

De asemenea, în data de 07.06.2012, Abd al-Rahim Hussayn Muhammad al-Nashiri, în prezent deţinut în închisoarea de la Guantanamo Bay, a depus, prin intermediul Open Society Justice Initiative, ca si in cazul procedurii de la CEDO, o sesizare autorităţilor judiciare române privind deţinerea acestuia într-un centru de detenţie CIA din România. A fost deschisă o anchetă, aflată în prezent în curs de derulare. Autorităţile competente vor întreprinde toate demersurile necesare pentru soluţionarea acestei cauze cu deplina respectare a principiilor statului de drept şi a drepturilor omului.

MAE constată că raportul în discuţie este de fapt elaborat si prezentat de aceeaşi entitate – Open Society Justice Initiative – care a sprijinit cele două demersuri judiciare anterior menţionate, ceea ce este de natură să pună sub semnul întrebării obiectivitatea afirmaţiilor din raport.   

În contextul declaraţiilor publice recente ale unor reprezentanţi ai Camerei Deputaţilor apărute în mass-media, conform cărora Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a agreat proiectul de modificare a Statutului senatorilor şi deputaţilor, 

Biroul de informare publică şi relaţii cu presa din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie face următoarele precizări:

În urma consultării proiectului de modificare a Statutului senatorilor şi deputaţilor ce a fost trimis în acest scop instituţiei noastre, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a transmis Camerei Deputaţilor o serie de observaţii, în sensul celor ce urmează:

I. “Având în vedere propunerea legislativă de modificare şi completare a Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi senatorilor, vă trimitem punctul de vedere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu privire la prevederile care influenţează desfăşurarea procesului penal.

1. Propunem ca punctul 15 al propunerii legislative (referitor la introducerea alineatului 21 al art. 23 din Legea nr. 96/2006) să fie reformulat în sensul:

    „(21) Deputaţii şi senatorii pot fi chemaţi în faţa parchetului şi a instanţei de judecată în calitate de martor. În cazul în care li se solicită să depună mărturie asupra unor fapte sau informaţii de care au luat cunoştinţă în exercitarea mandatului şi  care au caracter clasificat, mărturia se va depune în condiţiile Legii nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, cu modificările şi completările ulterioare, şi cu informarea Biroului permanent al Camerei din care fac parte.”

Considerăm că textul actual al propunerii legislative nu prevede cu suficientă claritate dacă cele două condiţii referitoare la informaţiile cunoscute de parlamentar sunt cumulative sau alternative, astfel încât prevederea poate ridica dificultăţi de interpretare.

De asemenea, considerăm că obţinerea unei autorizări a Biroului permanent pentru audierea de către un magistrat a unui martor nu se justifică, având în vedere principiul separaţiei puterilor, în condiţiile în care sunt respectate prevederile referitoare la accesul la informaţii clasificate. Trebuie avut în vedere că dispoziţiile legale permit magistraţilor accesul la orice informaţii clasificate pentru care deţin autorizarea necesară, fără acordul instituţiei care deţin aceste informaţii. În practica organelor judiciare există investigaţii privind infracţiuni contra siguranţei naţionale care implică în mod frecvent accesul la informaţii clasificate, iar condiţionarea administrării unui mijloc de probă de o autorizare a unui organ extrajudiciar ar intra în contradicţie cu principiile care guvernează procesul penal.

2. Propunem ca punctul 17 al propunerii legislative (referitor la modificarea art. 24 din Legea nr. 96/2006) să fie reformulat pentru a detalia conţinutul noţiunii de motive concrete, legale şi temeinice, precum şi pentru a indica expres înscrisurile care trebuie să însoţească cererea ministrului justiţiei, întrucât formularea actuală poate determina dificultăţi de interpretare. Considerăm că este necesară o menţiune expresă potrivit căreia cererea nu este însoţită de dosarul cauzei, pentru a evita aparenţa că Parlamentul se substituie instanţei de judecată.

Textul poate fi formulat în sensul:

„(1) Cererea de reţinere, arestare sau percheziţie a deputatului ori a senatorului se adresează de către ministrul justiţiei preşedintelui Camerei din care face parte, pentru a fi supusă aprobării plenului camerei respective, în temeiul art. 72 din Constituţia României, republicată. Cererea trebuie să conţină indicarea cazului prevăzut în Codul de procedură penală care justifică luarea măsurii preventive sau dispunerea percheziţiei, argumentele avute în vedere şi prezentarea situaţiei de fapt. Cererea nu este însoţită de dosarul cauzei.”

Totodată, considerăm că textul alineatului 2 trebuie să conţină indicarea expresă a Comisiei competente pentru analizarea cererii, pentru a evita dificultăţi de interpretare care ar putea duce la concluzia că este necesară înfiinţarea unei comisii speciale.

3. Propunem ca punctul 18 al propunerii legislative (referitor la introducerea art. 241 din Legea nr. 96/2006) să fie reformulat, prin eliminarea menţiunii „şi va fi comunicată şi Consiliul Superior al Magistraturii pentru a se lua măsurile care se impun”.

În formularea actuală, textul sugerează că în această situaţie Consiliul Superior al Magistraturii ar urma să declanşeze o procedură disciplinară împotriva magistratului, la sesizarea Camerei, ceea ce ar intra în contradicţie cu principiul separaţiei puterilor.

Legalitatea măsurilor dispuse de un procuror poate fi verificată numai de către instanţa de judecată, astfel încât în această etapă procesuală nu pot fi stabilite responsabilităţi în seama unui organ judiciar. În măsura în care o persoană consideră că a fost săvârşită o abatere disciplinară prin care i-au fost afectate drepturile poate sesiza nemijlocit Inspecţia Judiciară din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.

4. Propunem ca punctul 18 al propunerii legislative (referitor la introducerea art. 242 din Legea nr. 96/2006) să fie reformulat în sensul:

„(1) Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sesizează Camera Deputaţilor sau Senatul, după caz, pentru a cere urmărirea penală pentru săvârşirea unei fapte penale care are legătură cu exercitarea mandatului unui ministru care are şi calitatea de deputat sau de senator, în temeiul art. 109 din Constituţia României, republicată. Sesizarea trebuie să conţină motivele concrete, legale şi temeinice, care justifică începerea urmării penale şi nu este însoţită de dosarul cauzei.”

Folosirea terminologiei existente în constituţie şi în deciziile Curţii Constituţionale creşte acurateţea textului şi îl face compatibil cu prevederile noului Cod de procedură penală, potrivit cărora începerea urmăririi penale se dispune doar in rem, fără a mai exista posibilitatea de începere a urmăririi penale împotriva unei persoane.

Totodată, referirea la temeiul constituţional face ca cele două proceduri să fie simetrice, iar prevederea expresă că sesizarea nu este însoţită de dosarul cauzei este necesară pentru motivele indicate anterior.

Trebuie avut în vedere şi faptul că, potrivit deciziilor Curţii Constituţionale, Camerele pot fi sesizate şi în alte modalităţi pentru a cere urmărirea penală a miniştrilor care au şi calitatea de deputat sau de senator, astfel încât ar trebui analizată oportunitatea introducerii unei proceduri care să reglementeze aceste ipoteze.

Alineatul 2 al aceluiaşi articol ar trebui să conţină indicarea expresă a Comisiei competente pentru analizarea cererii şi să prevadă termenul în care aceasta poate întocmi raportul, similar procedurii în cazul în care se cere arestarea preventivă, reţinerea sau percheziţia unui parlamentar.

Pentru aceleaşi argumente, considerăm că alineatul 3 al articolului ar trebui eliminat. Cele două proceduri trebuie să fie simetrice şi nu există argumente care să justifice o un demers suplimentar în cazul cererii de urmărire penală, care are o influenţă limitată asupra situaţiei juridice a unei persoane, în comparaţie cu luarea unei măsuri preventive. Menţinerea referirii la audierea persoanei vizate de sesizare poate afecta celeritatea procedurii, cu consecinţe asupra bunei înfăptuiri a justiţiei.

II. În completarea punctului de vedere transmis iniţial, vă înaintăm un set suplimentar de observaţii cu privire la propunerea legislativă de modificare şi completare a Legii nr. 96/2006 privind statutul deputaţilor şi senatorilor.

1. Propunem ca punctul 17 al propunerii legislative (referitor la modificarea alineatului 3 al art. 24 din Legea nr. 96/2006) să fie reformulat în sensul:

„(3) Hotărârea privind aprobarea sau respingerea cererii ministrului justiţiei se supune spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei din care face parte deputatul sau senatorul, în termen de 5 zile de la depunerea raportului, cu respectarea prevederilor art.67 şi ale art.76 alin.(2) din Constituţia României, republicată.”

Considerăm că textul actual al propunerii legislative, care se referă numai la hotărârea de aprobare, poate fi interpretat în sensul că hotărârile nu sunt supuse aprobării plenului în situaţia în care comisia care a analizat cererea ministrului justiţiei a întocmit raport cu propunere de respingere, împrejurare care ar intra în contradicţie cu prevederile art. 72 alin. 2 din Constituţie.

În acest sens, trebuie avut în vedere că, potrivit art. 62 din Regulamentul Camerei deputaţilor, Biroul permanent trimite comisiilor, spre examinare şi în vederea elaborării rapoartelor, proiectele de hotărâri ale Camerei, iar potrivit art. 67 alin. 2 din acelaşi act normativ, comisia întocmeşte un raport cuprinzând propuneri motivate privind admiterea sau respingerea actului examinat. Potrivit art. 104 din Regulament, în cea de-a doua ipoteză votul Camerei se dă cu privire la propunerea de respingere a hotărârii.

Din interpretarea acestor prevederi rezultă că potrivit regulamentului pot fi întocmite proiecte de hotărâre de respingere a cererii ministrului justiţiei, iar pentru aceste situaţii propunerea legislativă nu reglementează o procedură de supunere la vot în plen, deşi prevederile constituţionale stabilesc competenţa exclusivă a Camerei de a încuviinţa percheziţia, reţinerea sau arestarea deputaţilor şi senatorilor.

Chiar dacă în practica parlamentară actuală se întocmesc proiecte de hotărâri privind aprobarea cererii ministrului şi în situaţia unui raport cu propunere de respingere, considerăm că legea ar trebui să prevadă proceduri pentru toate situaţiile posibile potrivit regulamentului, având în vedere că uzanţele se pot modifica în timp.

2. Propunem, pentru aceleaşi argumente, reformularea similară a punctului 18 al propunerii legislative (referitor la introducerea art. 242 alin. 5 şi 6 din Legea nr. 96/2006) în sensul:

„(5) Hotărârea privind aprobarea sau respingerea cererii de urmărire penală se supune spre dezbatere şi adoptare plenului  respectivei Camere în termen de 5 zile de la depunerea raportului. Aceasta se adoptă cu respectarea prevederilor art.67 şi ale art.76 alin.(2) din Constituţia României, republicată. Votul este secret şi se exprimă prin bile.          

(6) Hotărârea privind aprobarea sau respingerea cererii de urmărire penală a unui ministru care are şi calitatea de deputat sau senator se transmite Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Preşedintelui României, de către Preşedintele Camerei respective.”

Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti, în parteneriat cu Universitatea din Bucureşti, Institutul Naţional pentru Cercetare-Dezvoltare în Fizica Materialelor, METAV şi ARMTECH, a realizat, în perioada 2005 – 2008, cercetări ştiinţifice circumscrise temei „Materiale multifuncţionale pentru domeniul microundelor şi undelor milimetrice”.

Primele rezultate obţinute au fost comunicate în cadrul manifestării ştiinţifice Conferinţa Anuală de Semiconductori, în anul 2006, sub titlul „Annealing Effects on Properties of Ba(Zn1/3Ta2/3)o3 Dielectric”. Această lucrare investighează efectul tratamentelor termice asupra proprietăţilor dielectrice ale materialelor preparate în comun de echipa de cercetare a partenerilor, proprietăţi determinante pentru aplicaţia practică vizată.

Este de menţionat că o comunicare ştiinţifică are ca obiectiv punerea în discuţia comunităţii de specialitate a unor rezultate cu un caracter de noutate, în vederea validării acestora şi publicării ulterioare într-o revistă de profil, cu vizibilitate mai ridicată.

Concomitent, grupul de cercetare de la Institutul Naţional pentru Cercetare-Dezvoltare în Fizica Materialelor a propus spre publicare la Journal of the European Ceramic Society articolul „Effect of the sintering temperature on the Ba(Zn1/3Ta2/3)o3 dielectric properties”. Lucrarea a fost publicată abia în anul 2007, şi a avut la bază, de asemenea, probe realizate în cadrul parteneriatului. În acest articol s-a urmărit demonstrarea reproductibilităţii rezultatelor, şi ca element de noutate, justificarea proprietăţilor dielectrice ale materialelor preparate, prin elemente specifice structurii cristaline a acestora.

Dintre lucrările prezentate la Conferinţa Anuală de Semiconductori în anul 2006, cele mai valoroase lucrări din punct de vedere ştiinţific au fost selectate de către comitetul ştiinţific al conferinţei pentru publicarea într-un volum special al Romanian Journal of Information Science and Technology (vol 10, 3, 2007). Autorul principal, domnul dr. Andrei Ioachim, şi-a dat acceptul pentru ca lucrarea cu titlul „Thermal treatments efects on Microwave dielectric properties of Ba(Zn1/3Ta2/3)o3 Ceramics” să apară în volumul menţionat. Faţă de lucrarea prezentată în anul 2006 în cadrul conferinţei, au fost aduse completări cu date privind fazele noi identificate – Ba7Ta6O22 şi Ba8ZnTa6O24, cu rol important în definirea proprietăţilor dielectrice.

Prin continuarea cercetării ştiinţifice în cadrul parteneriatului au rezultat date noi cu privire la:

·        Compoziţia chimică obţinută prin analiza de spectroscopie EDX (Energy Dispersive X-Ray), care a pus în evidenţă zone sărace în ZnO;

·        Ordinea dispunerii cationilor în ceramica obţinută cu consecinţe asupra proprietăţilor electrice;

·        Coeficientul de temperatură al frecvenţei de rezonanţă pentru rezonatori ceramici, utilizaţi ca filtre în domeniul microundelor.

De asemenea, s-au realizat efectiv componente ceramice pentru dispozitive de microunde cu utilizare practică.

Aceste rezultate s-au publicat în revista Thin Solid Films, în articolul cu titlul „Synthesis and properties of Ba(Zn1/3Ta2/3)o3 for microwave and milimeter wave applications”. Autorii acestei lucrări sunt toţi membrii echipei ştiinţifice constituite în cadrul parteneriatului care au participat la realizarea cercetării în integralitatea ei.

Activitatea de cercetare ştiinţifică în domeniul ceramicilor pentru microunde a continuat, acelaşi colectiv de autori publicând alte 3 articole în Journal of Optoelectronics and Advanced Materials (2007, 2008) şi în Annals of New York Academy of Science (2009).

Analizând cele prezentate se desprind următoarele:

·        Articolele publicate conţin date rezultate din activitatea de cercetare ştiinţifică a autorilor, realizată în laboratoarele proprii. Datele aparţin în consecinţă membrilor echipei de cercetare, nu au fost preluate sau c opiate după alţi autori, şi deci acuzaţia de plagiat nu are nici un fel de susţinere;

·        Acolo unde doar o parte dintre autorii cercetării au avut contribuţii, articolul rezultat pe baza acestor contribuţii a fost semnat doar de către aceştia;

·        Datele experimentale au fost iniţial comunicate la conferinţe ştiinţifice de profil pentru validarea de către comunitatea ştiinţifică şi apoi au fost publicate, în vederea asigurării vizibilităţii internaţionale, în reviste de prestigiu, cotate ISI, precum Journal of European Ceramic Society, respectiv Thin Solid Films. Pentru publicarea în aceste reviste, articolele parcurg un proces extrem de sever de recenzie ştiinţifică, realizată de specialişti în domeniu cu prestigiu internaţional.

Putem afirma în concluzie că rezultatele ştiinţifice care fac obiectul articolelor prezentate sunt originale, aduc contribuţii la dezvoltarea cunoaşterii ştiinţifice în domeniu, fiind validate prin publicarea în reviste de prestigiu. Ele aparţin parteneriatului constituit în cadrul Universităţii POLITEHNICA din Bucureşti, Universităţii din Bucureşti, Institutului Naţional pentru Cercetare – Dezvoltare în Fizica Materialelor, METAV şi ARMTECH şi în consecinţă considerăm că acuzaţiile aduse sunt neargumentate şi insuficient documentate.

De asemenea, dezavuăm modul în care postul de televiziune B1TV a prezentat cazul, cu rea credinţă, fără a solicita în a prealabil şi a expune opiniei publice opinia persoanelor implicate.

În Departamentul de Chimie Analitică din Facultatea de Chimie Aplicată şi Ştiinţa Materialelor, colectiv în care lucrează, din 1993, şi doamna Aurelia Cristina Nechifor, au fost abordate, în cercetarea ştiinţifică, teme legate de particule feromagnetice şi ferofluide, încă din 1991.

Teza de doctorat elaborată de doamna Aurelia Cristina Nechifor şi coordonată de către doamna Ecaterina Andronescu, a avut drept temă „Sinteza şi aplicaţiile particulelor feromagnetice şi ale ferofluidelor”. Teza a dezvoltat acest domeniu, aducând numeroase contribuţii originale.

În anii 1991-1994, au fost stabilite relaţii de colaborare ştiinţifică cu laboratorul de profil al Universităţii din Utrecht, condus de profesorul Albert P. Philipse. Ca urmare a acestei colaborări, pe probe sintetizate în laboratorul din România de către doamna Aurelia Cristina Nechifor, au fost realizate determinări prin microscopie electronică de transmisie în universitatea parteneră. Imaginile de microscopie, în original, se află şi astăzi în posesia doamnei Aurelia Cristina Nechifor. Acest lucru este certificat prin scrisoarea ataşată, datând din 1994, semnată de profesorul Albert P. Philipse. În concluzie, imaginea de microscopie invocată aparţine doamnei Nechifor.

Lucrarea menţionată de FAZ tratează obţinerea unui nou tip de ferofluid, pe bază de tributil fosfat (TBP), sulfat feros, sulfat feroamoniacal, hidroxid de sodiu şi acid percloric. Autorul Gerard Antonie van Ewijk foloseşte, în articolul de unde se afirmă că s-ar fi copiat, o cu totul altă gamă de reactivi – clorură feroasă, clorură ferică, amoniac şi acid azotic, care nu au nici o legătură cu cei folosiţi în sinteză de către doamna Aurelia Cristina Nechifor. Ca urmare, considerăm că este inacceptabilă asocierea celor două lucrări, precum şi suspiciunea de plagiat pentru articole ştiinţifice care au în comun doar exprimări în limba engleză specifice domeniului chimiei.

Este de menţionat, de asemenea, că Frankfurter Allgemeine Zeitung, preluând informaţiile de pe un site, afirmă că nu a fost citat corect articolul „Static and dynamic characteristics of magnetized journal bearings lubricated with ferrofluid” al autorilor T.A. Osman, G.S. Nada şi Z.S. Safar. Afirmăm, cu dovezi concrete, că şi autorii români, ca şi autorii de mai sus, i-au citat pe cei care au scris anterior pe subiectele respective, respectiv: Rosensweig RE, Kaiser R., Miskolczy G, Viscosity of magnetic fluids in a magnetic field, J Colloid Interface Sci, 1969, 29(4): 680-6 (citat în articolul de mai sus la poziţia 2, şi în lucrarea autorilor români la poziţia 5), şi Moskowitz R, Ezekiel FD, Magnetic fluids – something to consider. Instruments Control Syst, 1975, 48:41-5 (citat în articolul autorilor străini la poziţia 6, şi de autorii români de asemenea la poziţia 6).

În concluzie, considerăm că opinia publică a fost dezinformată cu rea credinţă, având în vedere modul în care a fost denaturată realitatea, dar şi pentru că nu a fost solicitat şi punctul de vedere al persoanelor incriminate.

Faţă de afirmaţiile unui candidat PDL la alegerile parlamentare, Ministerul Afacerilor Externe face următoarele precizări:

În cursul anului 2012, au fost operate următoarele schimbări de personal la  misiunile diplomatice ale României de la Tel Aviv și Los Angeles:

1.  La Ambasada României la Tel Aviv, şi-a încheiat misiunea, la 01.11.2012, la cerere, domnul Ilie Valeriu Gabriel Cătălin, viceconsul. Precizăm că acesta fusese detaşat în MAE, pe durata misiunii, de la Ministerul Administraţiei şi Internelor.

2.  La Consulatul General al României de la Los Angeles, şi-a încheiat misiunea, la data de 16.09.2012, la termen, domnul Mircea Cătălin Ghenea, consul general. Domnul Ovidiu Grecea, consul, diplomat de carieră, în cadrul aceluiaşi oficiu consular, numit în funcţia de consul general la Consulatul General al României la Rio de Janeiro, va fi înlocuit, în cursul lunii decembrie, de către doamna Mihaela Mariana Deaconu, şeful secţiei consulare în cadrul Ambasadei României la Washington, diplomat de carieră.

Amintim faptul că în cursul lunii ianuarie 2011, Ministerului Afacerilor Externe i-a fost redus, prin Hotărâre de Guvern, numărul de posturi cu aprox 25% în condițiile creșterii cererilor de asistență din partea unui număr din ce în ce mai mare de cetățeni români aflați în afara granițelor țării.

În context, dl. Titus Corlățean, ministrul afacerilor externe, a declarat:

„Am transmis și voi transmite un mesaj ferm către toate misiunile diplomatice pentru a asigura organizarea unui proces electoral corect şi transparent bazat exclusiv pe lege, pentru a evita situații de genul unui vot la fiecare 45 de secunde sau prelungirea procesului de vot peste limita legală, astfel cum s-a întâmplat în anul 2009 la Paris.

Sunt convins că reprezentanții actualei opoziții, beneficiarii votului din 2009, vor înțelege pe deplin sensul afirmațiilor mele”.

Ministerul Afacerilor Externe confirmă că a primit de la Ambasada Federaţiei Ruse o Notă Verbală prin care se solicitau informaţii suplimentare referitoare la situaţia cetăţeanului rus O.M., care a fost depistat pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă, în timp ce încerca să părăsească teritoriul României, având asupra sa documente şi hărţi geologice, emise de autorităţi ale statului român, conţinând informaţii şi date clasificate. De asemenea, Ambasada a solicitat sprijinul Ministerului Afacerilor Externe pentru organizarea unei întâlniri a oficialilor din secţia consulară a Ambasadei cu cetăţeanul rus O.M.

Ministerul Afacerilor Externe reaminteşte că a transmis deja către partea rusă, la 30 octombrie 2012, pe baza elementelor primite de la autorităţile române competente (DIICOT), clarificările necesare despre situaţia cetăţeanului Federaţiei Ruse împotriva căruia s-a dispus măsura interdicţiei de a părăsi localitatea, precizând că nicio altă măsură preventivă, cum ar fi reţinerea sau arestarea, nu a fost luată. Ministerul Afacerilor Externe menţionează că Ambasadei Federaţiei Ruse i s-au transmis, cu acea ocazie, inclusiv datele de identificare ale persoanei în cauză.

Ministerul Afacerilor Externe precizează că va comunica Ambasadei ruse elementele suplimentare solicitate după ce acestea vor fi puse la dispoziţia MAE de către autorităţile române competente.

De asemenea, Ministerul Afacerilor Externe subliniază că cetăţeanul rus în cauză se află în libertate, nefiind reţinut, arestat sau deţinut, faţă de acesta fiind dispusă măsura interzicerii de a părăsi localitatea (municipiul Bucureşti) timp de 30 de zile. Prin urmare, în măsura în care cetăţeanul rus O.M. o doreşte, acesta poate contacta sau poate fi contactat de Ambasada Federaţiei Ruse la Bucureşti, în orice moment, accesul cetăţeanului rus la oficialii consulari ai statului său nefiind, în niciun fel, îngrădit.

Referitor la unele informaţii eronate apărute în mass-media astăzi, 8 noiembrie 2012, în legătură cu un proiect de cercetare finanţat de Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului (M.E.C.T.S.) precizează următoarele:

Solicitarea de finanţare la care se face referire a fost eliminată din competiţie prin decizia instituţiei coordonatoare de program. Astfel, informaţia conform căreia proiectul ar fi fost finanţat este eronată şi creează o imagine greşită despre starea de fapt a proiectului şi a stadiului acestuia de finanţare.

În ceea ce priveşte proiectul menţionat, Universitatea Politehnica din Bucureşti se angaja să accepte în laboratoarele proprii derularea proiectului şi să devină partener în cazul în care cererea de proiect era admisă la finanţare. Ministrul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului nu a semnat nici unul dintre documentele aferente cererii de finanţare la care articolul face referire.

Cu privire la propunerea de proiect cu titlul „Optical Wireless – based Multi-Gb/s Hybrid Access Network for Broadband Multiservices” (acronim: OWHAN, cod PN-II-PT-PCCA-2011-3.1-0781), menţionăm că prin Centrul de Cercetare în Optoelectronică (UPB-CCO) din cadrul Universităţii Politehnica din Bucureşti au fost semnate, după caz, prin împuterniciţi, diferite documente prin care universitatea se angaja să participe în calitate de partener 3 la implementarea proiectului. Menţionăm faptul că actualul ministru nu a semnat personal, nici în calitate de rector, nici unul dintre documentele aferente acestei cereri de finanţare.

În conformitate cu prevederile legale în vigoare (Legea 2006/2004 şi Legea 1/2011), ministrul Educaţiei nu are competenţe în ceea ce priveşte soluţionarea abaterilor de la normele de bună conduită în activităţi de cercetare-dezvoltare. Totuşi, orice sesizare pe această temă adresată ministrului Educaţiei este redirecţionată spre soluţionare Consiliului Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării  din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică. Menţionăm că M.E.C.T.S. a solicitat Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică să transmită cazul Consiliului Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării pentru soluţionarea cu celeritate a sesizării.

Nu în ultimul rând, materialele de presă citează ca sursă de informare o adresă anonimă de email. M.E.C.T.S. foloseşte şi această ocazie pentru a-i încuraja pe cei interesaţi de activitatea ministerului să utilizeze sursele oficiale de informare pentru a evita dezinformarea sau informarea eronată.