Singurul post precedat de două astfel de zile este cel al Sfintelor Paști, cu o primă etapă în care se lasă sec de carne (în Duminica Înfricoșătoarei Judecăți) și cea de-a doua, a lăsatului sec de pește, ouă și lactate (Duminica Izgonirii lui Adam din Rai), potrivit Doxologia.ro.

Lăsata Secului pentru Postul Paștelui începe pe 22 februarie 2026și va dura 40 de zile.

În tradiția populară românească, Lăsatul Secului este marcat prin mese festive în familie, la care se consumă plăcinte cu brânză, ouă, lapte și alte bucate „de dulce”. De Lăsata Secului  trebuie să ne împăcăm cu cei din jurul nostru cu care suntem certați pentru ca Postul Paștelui să nu ne prindă cu apăsări sufletești.

În multe zone rurale din țară, Lăsatul Secului de Paște este o sărbătoare extrem de importantă. Marchează momentul de cumpănă dintre noul an agrar și cel vechi.

În Bărăgan, un vechi obicei spune că de Lăsata Secului trebuie strânse toate oasele și resturile de mâncare într-o față de masă, iar a doua zi trebuie aruncate afară spre răsărit.Se spune că făcând acest obicei, vrăbiile nu vor strica ogoarele.

După Lăsatul secului de carne pentru Postul Paștelui urmează Săptămâna Albă.

Săptămâna albă sau a brânzei este o etapă premergătoare Postului Mare, în care se renunță la consumul de carne, alimentația bazându-se pe legume și lactate, așa cum indică și numele.

Dacă de regulă, miercurea și vinerea sunt zile de post, în această săptămână nu se respectă asta. Adică și în aceste zile se pot consuma lactate, pește și ouă.

Pe de altă parte, aceste dezlegări sunt și o pregătire fizică sau trupească a creștinilor pentru postul care va veni.

• Subofițer administrativ principal (și gestionar) în specialitatea Intendență;
• Subofițer administrativ principal (și gestionar) în specialitatea Popotă unitate;
• Subofițer secretariat principal în specialitatea Secretariat;
• Subofițer tehnic principal (administrator bază de date) în specialitatea Securitate și Sănătate în muncă.
• Important de reținut:
• Înscrierile se fac online, până pe 15.10.2021 ora 16.00;
• Anunțurile cuprinzând condițiile generale și specifice, calendarele de desfășurare ale concursurilor, bibliografia și tematica sunt afișate la sediul unității, pe pagina de internet jandarmeriamobilatomis.ro, secțiunea Carieră – Posturi scoase la concurs;
• Informaţii suplimentare despre înscriere se pot obţine de la Compartimentul Resurse Umane din cadrul Grupării de Jandarmi Mobile Tomis Constanţa, cu sediul în municipiul Constanţa, bdul I.C.Brătianu, nr. 246, tel. 0241/623435, int. 24100/24157 în zilele lucrătoare, între orele 08.00-16.00.

Sfântul Apostol Filip este originar din Betsaida Galileii și este cel de-al treilea Apostol chemat la misiune de către Mântuitorul nostru Iisus Hristos. După Înălțarea Domnului la cer, Sfântul Filip a propovăduit credința creștină în Asia. Documente descoperite recent atestă faptul că Sf. iphone hoesje Ap. Filip l-a însoțit pe Sf. custodia iphone Ap. custodia cover samsung Andrei în Schitya Minor (Dobrogea), pentru a face cunoscut cuvântul lui Dumnezeu.

Ca urmare, în 2005, a fost înființată, în apropierea localității constănțene Adamclisi, mănăstirea închinată Sf. custodia iphone Ap. Filip. custodia iphone Piatra de temelie a bisericii mănăstirii a fost pusă în 2007.

Mănăstirea deține o raclă cu moaștele Sfinților de la Adamclisi, descoperite în urmă cu mai bine de 30 de ani, în cripta secretă a celei mai importante basilici paleocreștine din complexul arheologic Tropaeum-Traiani, din apropiere. În anul 2006, sfintele moaște au fost aduse de la Centrul de Cercetări Antropologice al Academiei Române în Dobrogea, inițial la mănăstirea Sf. custodia cover samsung Ap. Andrei, iar din anul 2007 au fost depuse la mănăstirea Sf. custodia cover iphone Ap.

Miercuri, 14 noiembrie, în Biserica Ortodoxă începe Postul Nașterii Domnului sau Postul Crăciunului și, totodată, este cinstit Sfântul Apostol Filip.

Postul Nașterii Domnului sau Postul Crăciunului a fost rânduit de către Biserică pentru pregătirea credincioșilor în vederea întâmpinării praznicului Nașterii Domnului (25 decembrie). El durează 40 de zile. De aceea, astăzi, în calendar este consemnat lăsatul secului, sintagmă ce semnifică lăsarea obiceiurilor lumești înainte de intrarea în post, nicidecum îmbuibarea pântecelui prin așa-zise „mese de lăsata secului” (vine de la latinesculsaeculum = lumea, lumesc).

Acest post amintește de patriarhii și drepții Vechiului Testament, dar și de postul de 40 de zile al lui Moise, pe Muntele Sinai, înainte de a primi Cele 10 porunci, scrise de către Dumnezeu pe table de piatră.

Ca vechime, primele mențiuni legate de practicarea Postului Crăciunului provin din secolele IV-V, de la Fericitul Augustin și de la episcopul Leon cel Mare al Romei.

Fiind un post al bucuriei, Biserica a rânduit mai multe zile în care credincioșii au dezlegare la pește. Acestea sunt: zilele de sâmbătă și duminică din perioada 21 noiembrie – 16 decembrie, precum și la următoarele sărbători: Intrarea în biserică Maicii Domnului (21 noiembrie), Sf. Apostol Andrei (30 noiembrie), Sf. Nicolae (6 decembrie), precum și în zilele de 3, 4, 13 și 18 decembrie când se cinstesc sfinți mai importanți în Ortodoxie.

 Sfântul Apostol Filip este originar din Betsaida Galileii și este cel de-al treilea Apostol chemat la misiune de către Mântuitorul nostru Iisus Hristos. După Înălțarea Domnului la cer, Sfântul Filip a propovăduit credința creștină în Asia. Documente descoperite recent atestă faptul că Sf. Ap. Filip l-a însoțit pe Sf. Ap. Andrei în Schitya Minor (Dobrogea), pentru a face cunoscut cuvântul lui Dumnezeu.

De aceea, în 2005 a fost înființată, în apropierea localității constănțene Adamclisi, mănăstirea închinată Sf. Ap. Filip. Piatra de temelie a bisericii mănăstirii a fost pusă în 2007.

Mănăstirea deține o raclă cu moaștele Sfinților de la Adamclisi, descoperite în urmă cu mai bine de 30 de ani, în cripta secretă a celei mai importante basilici paleocreștine din complexul arheologic Tropaeum-Traiani, din apropiere. În anul 2006, sfintele moaște au fost aduse de la Centrul de Cercetări Antropologice al Academiei Române în Dobrogea, inițial la mănăstirea Sf. Ap. Andrei, iar din anul 2007 au fost depuse la mănăstirea Sf. Ap. Filip.

Cu acest prilej, Înaltpreasfințitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, va oficia miercuri, 14 noiembrie,începând cu ora 8.30, Sfânta Liturghie la biserica mănăstirii „Sf. Ap. Filip”.

În Sfânta și Marea Miercuri (denia de Marți seară) se pomeneşte vinderea lui Hristos de către Iuda, unul din cei doisprezece apostoli, precum şi ungerea cu mir a picioarelor Mântuitorului de către femeia cea păcătoasă, gest profetic al viitoarei puneri în mormânt a Domnului.
În Sfânta și Marea Joi (denia de Miercuri seară) se pomenesc patru momente importante din viața Mântuitorului: spălarea picioarelor ucenicilor de către Hristos; Cina cea de Taină, ca instituire a Liturghiei creștine; rugăciunea lui Hristos către Tatăl din Gradina Ghetsimani; prinderea lui Iisus şi ducerea Sa la judecată.
Sfânta și Marea Vineri (Denia de Joi seara, a celor 12 Evaghelii) pomeneşte sfintele şi mântuitoarele Patimi ale Mântuitorului Hristos. Cele 12 Evanghelii relatează modul în care Hristos a fost prins, judecat pe nedrept, batjocorit, răstignit în rând cu tâlharii și, în cele din urmă îngropat.
Sfânta și Marea Sâmbătă (denia de vineri seara – Prohodul Domnului) ne aduce aminte de procesiunea de îngropare a lui Iisus, prefigurată printr-o slujbă în care clerul și credincioșii stau împreună în jurul Sfântului Epitaf (o pânză pictată cu trupul Mântuitorului, coborât de pe cruce și înfășurat în giulgiuri). Totodată, se face pomenire și de pogorârea Mântuitorului la Iad, ca și de eliberarea drepților de acolo.
În această săptămână credincioșii sunt chemați să se ostenească printr-o postire mai aspră Astfel, cine poate, ține post negru sau ajunează până seara în zilele de Luni, Marți, Miercuri, Vineri și Sâmbătă.

Conditii speciale:

• studii universitare de licenta, respectiv studii superioare de lunga durata, absolvite cu diplomă de licenta sau echivalenta în domeniul economic;
• certificat de atestare a cunostintelor dobandite in domeniul Sistemului European de Conturi, conform Ordinului M.F.P. nr. 496/31.03.2014;
• vechime in specialitatea postului: minimum 10 ani;
• Viza de control preventiv.

Postul Mare este cel mai lung şi important dintre posturile Bisericii Ortodoxe. Sfinţii Părinţi consideră că are origine apostolică; de la sfârşitul secolului al III-lea postul a fost împărţit în două perioade distincte: cel al Păresimilor sau prepascal (până la Duminica Floriilor) şi Postul Paştilor sau pascal (din Duminica Floriilor până la Înviere – Săptămâna Patimilor). Din acest motiv, durata totală de postire este de 48 de zile.

În Postul Mare, Biserica Ortodoxă dezleagă la peşte de Buna Vestire (25 martie) şi de Intrarea Domnului în Ierusalim  (Floriile – 9 aprilie).

În prima săptămână, în biserici va fi oficiat Canonul cel Mare al Sfântului Andrei Criteanul, iar de miercuri se săvârșește Sfânta Liturghie a Darurilor mai înainte sfinţite.

În zilele de luni, marţi, miercuri şi joi, începând cu ora 17.00, Ierarhul Tomisului va oficia Canonul cel Mare la Catedrala „Sfinții Apostoli Petru și Pavel”.

Sfântul Andrei Criteanul, autorul canonului care-i poartă numele, s-a născut la Damasc în jurul anului 660, într-o familie creştină, de la care a primit o educaţie aleasă. Mai târziu a devenit monah în ordinul „Frăţia Sf. Mormânt” de la Ierusalim, fapt pentru care a fost supranumit şi „Ierusalimiteanul”.

Este considerat cel dintâi autor de canoane liturgice, renumit fiind Canonul cel Mare, una din slujbele importante din perioada Postului Sfintelor Paşti; este un canon de pocăinţă, un lung imn liturgic (250 de tropare) alcătuit din cântări prin care cerem milostivirea și iertarea lui Dumnezeu. Sfântul Andrei Criteanul a murit în anul 740, când se întorcea de la Constantinopol spre Creta. Mormântul său se află în localitatea Eresos din insula Mitilina (Lesbos).

Miercuri, 1 martie, de la ora 8.00, IPS Teodosie va oficia Sfânta Liturghie a Darurilor mai înainte sfinţite la Catedrala „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel”. Liturghia darurilor mai înainte sfinţite, redactată de către Sfântul Grigorie Dialogul (540-604 d.Hr.), este oficiată doar în perioada Postului Mare, de luni până vineri (în afara zilelor notate în calendar drept aliturgice).

Această Liturghie este o Vecernie combinată cu rugăciuni de pregătire a Darurilor și primirea Sfintei Împărtășanii de către credincioși. Poartă acest nume deoarece Sfântul Agneț (Sfântul Trup) este sfințit în duminica anterioară oficierii Liturghiei. În timpul acestei slujbe nu se face pomenirea morților, de aceea rugăciunile pentru cei răposați sunt făcute în fiecare sâmbătă a Postului Mare.

Vineri, 3 martie, de la ora 17.00, IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, va oficia Taina Sfântului Maslu la biserica „Sfântul Ierarh Nicolae” din Năvodari.

Postul Crăciunului a fost rânduit de Biserică pentru pregătirea credincioşilor în vederea întâmpinării praznicului Naşterii Domnului. El durează 40 de zile, începe în data de 15 noiembrie şi se încheie pe 24 decembrie (inclusiv). Se lasă sec în seara zilei de 14 noiembrie.

Acest post aminteşte de patriarhii şi drepţii Vechiului Testament, dar şi de postul de 40 de zile al lui Moise, pe Muntele Sinai, înainte de a primi Cele 10 porunci, scrise de Dumnezeu pe table de piatră. Ca vechime, primele menţiuni legate de practicarea Postului Crăciunului provin din secolele IV-V, de la Fericitul Augustin şi episcopul Leon cel Mare al Romei.

Duminică, 17 aprilie, de la ora 9.00, Arhiepiscopul Tomisului va oficia Sfânta Liturghie la Catedrala arhiepiscopală „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din Constanța.

Duminica a cincea din Postul Mare este închinată Sfintei Cuvioase Maria Egipteanca. Viața ei este un model de îndreptare și ascetism prin care Biserica îi încurajează pe creștini să caute drumul spre desăvârșire, prin renunțarea la patimi și păcate.

Sfânta Cuvioasă Maria Egipteanca a trăit între anii 355-431, iar viața i-a fost scrisă de patriarhul Sofronie al Ierusalimului. La vârsta de 12 ani, a fugit de acasă și a devenit prostituată în oraşul Alexandria din Egipt. Mai târziu, ajunge la Ierusalim, unde realizează starea ei de păcătoșenie și simte o mare dorinţă de îndreptare. De aceea, pleacă în pustia de dincolo de Iordan, unde vieţuieşte timp de 47 de ani. În această stare este descoperită de monahul Zosima, care o și împărtășește cu trupul și sângele Domnului. Conform aceluiași monah, Cuvioasa Maria primise de la Dumnezeu daruri extraordinare, astfel încât a fost văzută cum mergea pe apa Iordanului și cum se înălța de la pământ în timpul rugăciunii. S-a mutat la Domnul în anul 431, în timpul împăratului Teodosie cel Tânăr.