Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT) atrage atenția asupra faptului că voucherele de vacanță reprezintă una dintre cele mai eficiente măsuri economice și sociale adoptate din 2009 și până în prezent în România, cu efecte pozitive demonstrate asupra economiei naționale, a investițiilor în turism și a menținerii locurilor de muncă.

Voucherele – catalizator economic

Conform studiului privind Impactul socio-economic al sistemului de tichete în România, realizat de către Academia de Studii Economice (ASE) în acest an, eliminarea voucherelor de vacanță ar duce la o pierdere netă de 1,744 miliarde lei din PIB-ul național, pierderea a 17.000 de locuri de muncă, o reducere semnificativă a consumului intern, în special în extrasezon, o accentuare a disparităților regionale, în special în zonele dependente de turism intern.

De asemenea, fiecare milion de lei alocat pentru vouchere susține peste 1.670 de locuri de muncă directe și indirecte, iar eliminarea lor ar duce la pierderea a circa 9.100 de locuri de muncă doar în sectoarele HORECA, transport și agrement local.

Recesiunea din turism este reală în 2025!

Motivele sunt: scăderea puterii de cumpărare, creșterea TVA și reducerea valorii voucherelor de vacanță.

ANAT atrage atenția că în august 2025 s-a înregistrat o scădere de 6,3% a numărului de turiști cazați față de anul precedent, în ciuda faptului că operatorii privați au oferit reduceri masive. „Indiferent de prețuri, o parte dintre români nu s-au mai cazat. Trei luni la rând, în vârful de sezon, contracția economică a fost mai mare de 4%, primul an cu scăderi după pandemie! Județe cu tradiție turistică certă au înregistrat scăderi severe: -38% Argeș, -17,8% Harghita, -15% Prahova în timp ce creșteri au fost în Sibiu și Constanța. Asta arată clar că nu prețul este problema, ci scăderea puterii de cumpărare și lipsa oricăror politici guvernamentale pentru turism”, a subliniat Adrian Voican, vicepreședinte ANAT.

În plus, voucherele au contribuit direct la creșterea veniturilor bugetare prin taxe și impozite colectate din activitatea turistică, generând un efect multiplicator asupra economiei – fiecare leu investit în vouchere produce peste 1,6 lei în PIB.  Studiul ASE mai arată că 90% din veniturile generate de vouchere sunt fiscalizate!

Economia informală raportată la Produsul Intern Brut în țările membre ale Uniunii Europene în 2022, ca pondere: Austria – 6,6%, Bulgaria – 33,1% 3, Croația – 29,7%, Germania – 8,8%, Ungaria – 25,4%, Olanda – 8,2%, România – 29%. Media Uniunii Europene este de 10,8%.  Sursa: Schneider și Asllani, 2022.

Septembrie 2025: -85% vouchere acordate!

Fără voucherele de vacanță, viitorul este sumbru în turismul românesc. Datele preluate de ANAT de la Ministerul Finanțelor arată că în luna septembrie 2025, valoarea  voucherelor acordate s-a prăbușit cu 85% față de aceeași lună a anului trecut. Astfel, în septembrie anul curent angajatorii au achiziționat vouchere de aproape 5,96 milioane de euro față de 38,03 milioane de euro în septembrie 2024. Și aceasta în condițiile în care pe piață au existat încă multe vouchere emise în 2024. Fără a reveni asupra acestei erori strategice, vom asista la falimente și disponibilizări de personal cu efecte în lanț în industriile conexe.

Investițiile în turism, în pericol

Voucherele de vacanță au stimulat investițiile în structuri de cazare, agrement și servicii conexe, întrucât au transmis un semnal de stabilitate și sprijin guvernamental pentru turismul intern. Pe perioada aplicării acestei măsuri, numărul unităților de cazare clasificate a crescut de 5 ori, de la 6300 de unități în 2006 la 28.900 de unități în 2025. Dintre acestea aproape 40% sunt noi sau modernizate în ultimii 3 ani, conform datelor raportate de Ministerul de resort. 28 de hoteluri de 4 și 5 stele aparținând brandurilor internaționale s-au deschis în ultimii ani și ar urma încă 15, în Craiova, Bacău, Satu Mare, Cluj și Arad.

În lipsa acestei măsuri, multe investiții sunt în pericol de a fi amânate sau chiar oprite.

„Eliminarea voucherelor ar duce la pierderi de PIB, locuri de muncă și investiții și ar avea un impact negativ major în domeniul social. Practic, ar fi exact opusul a ceea ce își dorește orice minister al economiei”, a adăugat Adrian Voican.

Impactul voucherelor asupra prețurilor pachetelor turistice

Un mit puternic vehiculat pe rețelele sociale și preluat în mod superficial și de reprezentanțți oficiali este acela că existența voucherelor a mărit prețurile în turism și a descurajat investițiile. Această presupunere aparent logică nu a fost confirmată în mod științific de niciun studiu. Nu există nicio legătură cauzală dovedită între scumpirile anuale și existența cardurilor valorice. Prețurile au crescut în toate țările, chiar în lipsa voucherelor. În România, Eurostat raportează scumpiri de 9,5% dar cele mai mari creșteri sunt în Estonia: +39%, Bulgaria: +23% (o destinație de top pentru vacanțele românilor), Danemarca: +12%.

Asociația Națională a Agențiilor de Turism solicită menținerea și actualizarea valorii voucherelor de vacanță în raport cu inflația, precum și extinderea acestora și către mediul privat, măsură care ar asigura echitate socială, investitii și dezvoltare economică durabilă.

Datoria publică a României a ajuns la finalul lunii august 2024 la 886,9 miliarde de lei, în creştere cu 102,6 miliarde de lei faţă de finalul anului trecut, arată zf.ro potrivit ultimelor datele publicate de Ministerul Finanţelor.

Datoria publică a României a crescut în august la 886,9 miliarde de lei, ajungând la 52,7% din PIB și a ajuns la 52,7% din PIB, luându-se în considerare un PIB de 1.684,3 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a datoriei publice este pe termen mediu şi lung, respectiv 831 de miliarde de lei din 886,9 miliarde de lei.

Din datoria publică de 886,9 miliarde de lei, datoria în lei este de 426 de miliarde de lei, datoria în euro a ajuns la un echivalent de 376,9 miliarde de lei (adică 75,8 miliarde de euro), datoria în dolari a ajuns la un echivalent 82,6 miliarde de lei (adică 18,3 miliarde de dolari).

La finalul anului trecut datoria publică reprezenta 48,9% din PIB.

Produsul Intern Brut (PIB) estimat pentru trimestrul I 2016 a fost de peste 150 miliarde de lei prețuri curente, în creștere, cu 4,3% față de trimestrul I 2015, potrivit datelor provizorii publicate marți de Institutul Național de Statistică.

Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul I 2016 a fost de 185.740,4 milioane lei prețuri curente, în creștere cu 1,6% față de trimestrul IV 2015 și cu 4,2% față de trimestrul I 2015″

La creșterea PIB, în trimestrul I 2016 față de trimestrul I 2015, au contribuit aproape toate ramurile economiei, contribuții pozitive mai importante având comerțul cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor, transport și depozitare, hoteluri și restaurante (+2,1%), cu o pondere de 18,0% la formarea PIB și al cărui volum de activitate s-a majorat cu 13,1%, informațiile și comunicațiile (+0,4%), cu o pondere de 6,1% la formarea PIB au înregistrat o creștere a volumului de activitate cu 7,6%, iar impozitele nete pe produs (+0,5%), cu o pondere de 13,6% la formarea PIB și al căror volum de activitate s-a majorat cu 3,8%”

Creșterea s-a datorat, în principal, cheltuielii pentru consum final al gospodăriilor populației, al cărei volum s-a majorat cu 10% contribuind cu 6,4% la creșterea PIB și formării brute de capital fix, cu o contribuție de +1,3%, consecință a creșterii cu 7% a volumului său.

Tot în primul trimestru al acestui an comparativ cu ultimul trimestru al anului trecut, România a înregistrat a doua mare creștere economică din UE, 1,6%, un avans mai mare în rândul celor 28 de state membre ale Uniunii Europene fiind înregistrat doar de Slovacia, 1,7%.

Produsul intern brut (PIB) a crescut in Romania, în primele trei luni din 2016, cu 4,3% în comparație cu perioada similară din anul anterior. Pe serie ajustată sezonier, PIB a înregistrat o creștere cu 4,2% față de același trimestru din anul 2015. Comparativ cu ultimul trimestru al anului trecut, în primele trei luni din 2016 PIB-ul a crescut cu 1,6%, ca serie ajustată sezonier.

În previziunile economice de primăvară publicate la începutul acestei luni de Comisia Europeană, executivul comunitar estimează că economia românească va înregistra o creștere de 4,2% în 2016, susținută de o cerere internă robustă, urmând ca în 2017 ritmul de creștere să încetinească la 3,7%.

Potrivit CNP, produsul intern brut nominal va fi de 704 miliarde lei (158,3 miliarde de euro) în 2015. Consumul gospodăriilor este așteptat să crească cu 4,5%, în acest an, și cu 4,4% în 2016. Consumul administrație publice va crește cu 2% în 2015 și cu 3% anul viitor. Importurile vor continua să crească mai mult decât exporturile, balanța comercială în acest an fiind așteptată să se închidă pe un deficit de 6,9 miliarde de euro în acest an și de 7,9 miliarde de euro în 2016.

Pentru finalul acestui an, instituția estimează un salariu de 1.817 lei. În ceea ce privește rata șomajului, proiecția CNP arată că anul acesta poate ajunge la 6,8%, iar în 2016 la 6,7%. Numărul mediu de salariați ar putea să ajungă la 6 milioane în 2015 și la 6,1 milioane anul viitor.