pasca – InfoPress.Tv Romania

Pasca, alimentul tradițional nelipsit de pe masa de sărbătoare

Stefania Stavarache — Fri, 30 Apr 2021 12:41:22 +0000

Pasca este unul dintre alimentele tradiționale nelipsite de pe masa de Paște. Preparată în Sâmbăta Mare, din grâu curat, ouă, brânză și zahăr aceasta este înnobilată cu semnul Sfintei Cruci.

Atât de mare era importanța acestui aliment ritual în satul tradițional, încât femeile, înainte de a-l plămădi, trebuiau să fie de o curățenie trupească desăvârșită, să îmbrace straie curate, să bată mătănii și să spună rugăciuni. Abia apoi se apucau să plămădească pasca.

Se zice că pasca trebuie să fie rotundă, pentru că tot așa au fost și scutecele lui Iisus Hristos, sau dreptunghiulară, pentru că așa a fost și mormântul său.

Cojile ouălor din care se făcea pasca nu se aruncau, ci se puneau pe apă curgătoare, pentru a ajunge pe Apa Sâmbetei, în ținutul unde trăiesc Blajinii sau Rocmanii. Văzându-le pe acestea, la fel ca și cojile de la ouăle vopsite, Blajinii vor afla că a venit Paștele.

Înainte de a fi așezată pe masa de sărbătoare, pentru a fi consumată, Pasca trebuie să fie sfințită de preot, alături de celelalte preparate specifice duse la biserică în noaptea de Înviere.

Odinioară se făcea o pască și pentru vite. Din aceasta se rupea câte o bucățică și se amesteca în hrana vacilor în fiecare sâmbătă din an, pentru a fi sănătoase și a avea rod.

Crucea „păștii” se păstra, pentru că era bună de alungat grindina.

Traditii Dobrogene de Sărbătoare: Pasca și Cozonacul

Stefania Stavarache — Fri, 30 Mar 2018 10:06:13 +0000

Pasca și cozonacul nu numai că sunt produsele reprezentative ale sărbătorilor româneși dar sunt atestate ca produse cu o istorie îndelungată. La originea cozonacului se află pâinea, tehnicile de dospire și coacere evoluând în timp. Drojdia a fost folosită din timpuri străvechi ca ferment pentru dospirea aluatului, iar în Egiptul antic au existat, conform descoperirilor arheologice, cuptoare pentru copt,desene de cca 4.000 de ani atestând că egiptenii știau să facă pâine dospită de felurite tipuri, unele fiind îndulcite cu miere. Grecii au făcut un tip de cozonac îndulcit cu miere și presărat cu nuci, care se numea ”plakous”, iar romanii care au preluat folosirea drojdiei de la egipteni și greci, au diversificat și îmbogățit rețeta pentru cozonaci, adăugând ouă, unt, fructe uscate. Romanii au avut la început două feluri de cozonac, care erau oferite ca ofrandă zeilor: ”libum”, un cozonac de dimensiuni mai mici, și ”placenta”, un cozonac cu brânză, stafide și alune.
În Evul Mediu brutarii euro¬peni au făcut des cozo¬naci cu fructe uscate, pentru că ţineau mai mult timp. În Britania secolului al XIV-lea, Chaucer a menționat în “Povestiri din Cantebury”, de cozonaci imenşi fãcuţi pentru ocazii speciale, iar în În Marea Britanie, prima reţetă de cozonac a aparut într-o carte de bucate în 1718, cu recoman¬darea de a fi copt în forme lungi şi înguste, recomandare care a rămas valabilă şi în zile¬le noastre.
Fiecare popor a consacrat cozonacul într-un fel specific, românii preferându-l pe cel pufos şi mult crescut, frământat cu drojdie de bere, mult mai apropiat de cozonacul bulgăresc, kozunak decât de varianta englezească, uscat, cu fructe confiate, franțuzească, în forme mici, cu multă ciocolată sau italiană, panettone, rotund și înalt.
Pasca, pe de altă parte, face referire la un fel de pâine (mața) consumat de evrei în timpul Paștelui, preparată din făină obținută din cinci cereale, sub forma unui aluat nedospit, pe care săracii continuau să-l consume și după Paște, denumit și „pâinea săracilor“. Dar cu timpul, pasca simplă, nedospită, fără umplutură sau arome, s-a transformat într-un preparat tradițional foarte gustos, având la bază aluat de cozonac, brânză de vaci, stafide și arome, iar forma ei amintește de scutecele pruncului Iisus, dacă este rotundă fiind adesea decorată cu simbolul creștin, crucea.
Luni 2 aprilie, ora 12.30, la Cofetăria Moesis by Angelo, se va desfășura evenimentul „Dobrogea în Sărbătoare. Pasca și Cozonacul”, reunește în Săptămâna Mare producători locali de pască și cozonac, produse specifice Sărbătorilor de Paște, în diverse variante influențate de gustul multietnic, specific Dobrogei. Vor expune pască și cozonac Cămara Bunicii Ioana, Gina- Corina Bănuță, Mirabela Burichter, Darul Bunicii, Patiseria Crina și gazda evenimentului, Paula Vals, fondatoarea Grupului de Firme Angelo, urmând degustarea bunătăților tradiționale însoțite de vinurile dobrogene ale Cramei Delta Dunării, frumos povestite de Carmen Paraschivescu, cunoscut blogger culinar și somelier certificat.
„Dobrogea în Sărbătoare. Pasca și Cozonacul”, este o experiență organizată de TourX în colaborare cu Grupul de Firme Angelo și Asociația Tăranii Dobrogeni.
TourX este un concept inovativ inițiat de Stănică Enache, președinte al ong-ului Inomar Cluster ce valorizează experiențele culturale, istorice, tradiționale, culinare, turistice, facilitând publicului accesul la ele printr-o platforma de rezervari sau sub forma de evenimente interactive. Sub egida TourX, Asociația Inomar Cluster va lansa curând campania “100 de Experiențe Dobrogene” dedicată Centenarului Marii Uniri, campanie careia i s-au alăturat Asociația Țăranii Dobrogeni, Asociația Culturală Wild Art, Grupul de Firme Angelo, Casa Tradițională de la Vișina, Asociația Dacia-România Casa Noastră și alți membri ai Inomar Cluster.

Reteta de pasca speciala a Iulianei Tudor

Stefania Stavarache — Sat, 15 Apr 2017 06:57:06 +0000

Vedeta TVR, va recomanda o reteta de pasca usor de facut, fara aluat, dar foarte gustoasa. Iuliana Tudor o prepara in fiecare an, in apropierea Pastelui.

Ingrediente: 750 grame branza dulce (putem adauga, optional, si un pic de mascarpone, pentru onctuozitate), 250 grame stafide, 5 oua, 10 linguri zahar, 200 ml smantana, 2 linguri gris, 250 grame praf de budinca de vanilie, 70-100 grame unt topit si racit, 2 pliculete zahar vanilat, coaja de lamaie data de razatoare, 1 pliculet praf de copt.

Mod de preparare:

Albusurile de separa de galbenusuri si se bat spuma.

Branza, zaharul, galbenusurile, grisul, praful de budinca si aromele se amesteca la blender. Se dizolva praful de copt in putina zeama de lamaie si se adauga. La final, se pun stafidele si albusurile batute spuma. Se amesteca cu grija compozitia, care trebuie sa aiba consistenta unei smantani groase. Daca e prea moale, se incorporeaza putina faina.

Se lasa la cuptor pana prinde o crusta aurie. (Mai multe retete pe www.iulianatudor.ro).

Cat priveste planurile de Paste, iata ce a declarat vedeta:

„Dintotdeauna merg pentru slujba de Inviere la biserica unde am fost botezata si unde l-am cunoscut pe sotul meu, un alt motiv de bucurie pentru familia noastra. Aniversam anul acesta 21 de ani de cand ne-am intalnit in noaptea de Inviere”.