Nicușor Dan a depus jurământul cu mâna dreaptă pe Biblie şi Constituţie, și a declarat, în cadrul discursului său, că va fi „un președinte deschis la vocea societății”. După ședința din Palatul Parlamentului, Nicușor Dan a fost așteptat la Palatul Cotroceni, unde a preluat oficial mandatul prezidențial de la președintele interimar Ilie Bolojan.

„Vă mulţumesc pentru dezbaterea impresionantă pe care aţi avut-o în ultimele săptămâni, indiferent de cauza pe care aţi susţinut-o. Români din România, români din diaspora, români din Republica Moldova – mulţi oameni care nu s-au mai pronunţat vreodată pe politică s-au exprimat acum, arătând că sunteţi interesaţi de direcţia în care merge România. Societatea românească şi-a demonstrat ei înseşi că este vie şi puternică. Statul român are nevoie de o schimbare fundamentală, bineînţeles în limitele statului de drept. Şi vă invit să continuaţi să fiţi implicaţi, cu toată forţa socială pe care aţi dovedit-o, pentru a pune presiunea pozitivă pe instituţiile statului român, pentru ca acestea să se reformeze. Şi vă asigur că voi fi un preşedinte deschis la vocea societăţii şi partener cu societatea”, a spus Nicuşor Dan, în cadrul ceremoniei depunerii jurământului.

La ceremonia de investire fost prezenți reprezentanți ai Executivului, foști șefi de stat, membri ai Casei Regale și ai instituțiilor publice. Au fost invitați și toți foștii președinți ai României, însă doar Traian Băsescu și Emil Constantinescu au fost prezenți. Ion Iliescu și Klaus Iohannis nu au participat.

Mirabela Grădinaru nu a fost prezentă la ceremonia de învestire a lui Nicușor Dan, întrucât mezinul familiei este bolnav. Dar fiica sa, Aheea,  a venit la Parlament separat, direct de la şcoală, însoțită de SPP.

Citește și

Avertizări Cod Roşu, Cod Portocaliu şi Cod Galben de inundații. Ce județe sunt vizate

„În ciuda eforturilor, Parlamentul e paralizat de luni de zile. Intenționez să demisionez din funcția de prim-ministru, dar și din fruntea partidului”, a spus premierul.

Decizia a venit după săptămâni de presiune din partea colegilor săi din Partidul Liberal al Canadei, pe fondul unei rupturi semnificative și în creștere cu privire la modul de gestionare a relațiilor cu Trump în al doilea mandat.

Trudeau şi-a motivat decizia prin „blocajul” politic care s-a instalat în parlament. „Sunt un luptător. Fiecare părticic din mine mi-a spus întotdeauna să lupt pentru că îmi pasă profund de canadieni. Dar fapt este că, în ciuda celor mai bune eforturi de a lucra, Parlamentul a fost paralizat timp de luni de zile”, a decalrat Trudeau într-o conferinţă de presă susţinută afară, în faţa reşedinţiei sale oficiale, la o temperatură resimţită ca minus 15 grade Celsius.

Demisia  vine după mai bine de nouă ani de când este la putere. Trudeau a fost supus unei presiuni din ce în ce mai mari pentru a demisiona de când ministrul său de finanţe Chrystia Freeland a demisionat din cauza unui conflict politic.

Plecarea lui Trudeau lasă partidul fără un şef permanent într-un moment în care sondajele arată că liberalii vor pierde categoric în faţa conservatorilor din opoziţie în alegerile care trebuie organizate până la sfârşitul lunii octombrie, notează Reuters.

.

Preşedintele interimar al PNL, Ilie Bolojan, a fost ales  în funcţia de preşedinte al Senatului. Ilie Bolojan a obţinut 70 de voturi, în timp ce contracandidaţii săi, Mircia Chelaru (AUR) şi Nadia-Cosmina Cerva (SOS România), au întrunit 29 de voturi, respectiv 14 voturi.

„Nu a fost un obiectiv pentru mine ocuparea acestei funcţii, dar voi face tot ce este posibil ca să reprezint cu demnitate Senatul şi ţara noastră. Pentru mine cred că sunt importante câteva lucruri din această poziţie şi sper să rezonaţi şi dumneavoastră cu ele. În primul rând să putem genera legi cât mai bune, cât mai clare, nu legi care sună neapărat bine, dar care creează probleme de obicei, ci legi care rezolvă probleme, legi care creează un context bun pentru ca românii, pentru ca antreprenorii să se dezvolte şi ţara noastră să aibă o direcţie bună în anii următori”, a afirmat Bolojan, după ce a fost ales președintele Senatului, potrivit News.ro.

Minorii nu vor mai putea cumpăra băuturi energizante, măsura a primit azi votul decisiv din Parlament. În cazul în care nu vor respecta viitoarea regulă, magazinele sau restaurantele vor risca inclusiv suspendarea activității timp de o lună.

ACamera Deputaților a adoptat astăzi(cu 238 de voturi „pentru”, unul „împotrivă” şi 12 abţineri) un proiect de lege crucial pentru protejarea sănătății tinerilor, interzicând consumul de băuturi energizante de către minori. Legea introduce, de asemenea, amenzi semnificative pentru operatorii economici care încalcă această interdicție.

Proiectul definește băuturile energizante ca fiind acele băuturi care conțin diverse combinații de carbohidrați, vitamine, minerale și două sau mai multe substanțe stimulatoare, precum cafeină, taurină, carnitină, guarana, glucuronolactona etc. Legea interzice comercializarea sau oferirea gratuită a băuturilor energizante către minori, inclusiv prin automate comerciale, în incinta instituțiilor de învățământ, a unităților sanitare sau a centrelor de protecție a categoriilor defavorizate.

Operatorii economici care încalcă prevederile legii riscă amenzi de până la 30.000 de lei, în funcție de gravitatea faptei. În caz de repetări, localul public poate fi suspendat temporar pentru o perioadă de 10-30 de zile.

Proiectul de lege va fi trimis Președintelui României pentru promulgare.

European Youth Parliament funcționează în România ca proiect al Fundaței EYP Romania cu sediul în Oradea, str. Avram Iancu nr.7/7. EYP România dorește organizarea sesiunilor regionale de selecție 2017, urmând modelul deja consacrat de organizare a acestui tip de eveniment EYP care va include teambuilding, muncă în comitet, dezbateri în adunarea generală, seară interculturală și miniconcert susținut de participanții muzicieni.

Fundația European Youth Parliament Romania (EYP Romania) organizează în primăvara anului 2017 selecții în cele 3 regiuni istorice ale Romaniei după cum urmează: 18-20.03.2017 Sesiunea Regională de Selecție Muntenia (Bușteni, Prahova), 24-26.03.2017 Sesiunea Regională de Selecție Transilvania (Bușteni, Prahova), 07-09.04.2017 Sesiunea Regională de Selecție Moldova (Oglinzi, Neamț).

Sesiunile Regionale de Selectie au ca obiectiv selectarea delegaților pentru participarea la Sesiunea de Selecție Naționalădin toamna acestui an (în total 60 de tineri, câte 20 selectați la fiecare Regională). Cu ocazia Sesiunii Naționale de Selecție din toamna 2017, vor fi selectați cei 7 reprezentanți ai României la Sesiunea Internațională EYP din 2018.

Tinerii liceeni și studenți, doritori să participe la aceste întruniri, trebuie să formeze o delegație alcătuită din 11 membri (zece politicieni şi un muzician) din cadrul aceluiași liceu (excepție putând face muzicianul, care poate fi dintr-o instituție de învățământ specializată). Aplicațiile se transmit centralizat pe adresa office@eypromania.eu corespunzator regiunii  istorice, delegaţiile din Bucureşti putând aplica la oricare dintre cele trei sesiuni. Termen limită pentru trimiterea aplicațiilor: 19.02.2017inclusiv.

Decizia privind devansarea cu șase luni a tuturor președințiilor a fost adoptată la 26 iulie de Consiliu și stabilește ordinea preluării președinției Consiliului UE până în 2030.

In locul Marii Britanii, care urma să asigure președinția UE în a doua jumătate a anului 2017, președinția UE va fi asigurată de Estonia.În primul semestru al anului 2017, președinția UE va fi asigurată de Malta. În 2018, Bulgaria va asigura președinția UE în prima jumătate a anului, iar Austria în cea de-a doua. Practic, România va prelua președinția UE de la Austria, la 1 ianuarie 2019, și o va preda Finlandei, care o va exercita de la 1 iulie 2019.

Consiliul UE a decis să adauge Croația, care nu era încă membră a UE în momentul fixării calendarului președințiilor, care ar urma să asigure președinția prin rotație în prima jumătate a anului 2020.

Anul 2016 aduce două momente electorale importante: alegerile locale şi cele parlamentare, ambele scrutine fiind organizate după noi reguli, în urma modificării legislaţiei electorale în cursul anului trecut. Astfel, alegerile locale urmează să fie organizate în această primăvară, cel târziu la finalul lunii mai, iar alegerile parlamentare cel târziu la finalul lunii noiembrie.

În privinţa alegerilor locale, noua legislaţie prevede alegerea primarilor dintr-un singur tur de scrutin, aşa cum s-a întâmplat şi în 2012, când legislaţia a fost modificată în timpul guvernării Boc. În schimb, noua lege prevede că preşedinţii de Consilii Judeţene nu vor mai fi aleşi prin vot direct, ci vor fi aleşi din rândul consilierilor judeţeni, prin votul majorităţii.

Un sistem informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal va fi utilizat în anul 2016 la alegerile locale din iunie și la cele parlamentare din noiembrie. În urma implementării acestui proiect, alegătorii care doresc să își exprime opțiunea prin vot nu vor mai prezenta actul de identitate membrilor secțiilor de votare, ci operatorului unui calculator, iar sistemul va semnala dacă persoana respectivă a împlinit vârsta de 18 ani până în ziua votării inclusiv, dacă și-a pierdut drepturile electorale, dacă este arondată la altă secție și dacă și-a mai exercitat dreptul la vot la același scrutin. Presedintele biroului electoral al sectiei de votare poate îndruma alegătorul să voteze la secția de votare la care este arondat, în cazul în care este arondat în altă parte sau nu a fost înscris în Registrul electoral cu domiciliul sau reședința în străinătate și poate înscrie în lista electorală suplimentară.

Pentru implementarea acestui proiect, este nevoie ca minimum 30.000 de persoane să fie instruite pentru a fi operatori ai sistemului, AEP demarând o campanie de recrutare în acest sens.

Ziua de 4 februarie a fost declarată prin lege drept Ziua luptei împotriva cancerului.

Printre sărbătorile declarate prin lege se numără ziua de 21 martie — Sărbătoarea Sosirii Primăverii (Nawrez) pentru membrii minorității tătare turco-musulmane din România.

O altă sărbătoare declarată prin lege este Ziua egalității de șanse între femei și bărbați, marcată la data de 8 mai, având drept scop promovarea egalității de șanse între sexe ca parte integrantă a politicii sociale.

Parlamentul a decis proclamarea zilei de 10 Mai drept sărbătoare națională, iar  14 noiembrie a fost declarată prin lege Ziua Dobrogei.

Ziua Națională a Costumului Tradițional Românesc va fi serbată în fiecare an pe data de 16 mai. Legea spune că, în cadrul curriculei școlare pentru clasele IV — XII, la disciplina educație civică — sau disciplinele echivalente—, vor fi incluse două ore, în luna mai, consacrate tematicii portului tradițional al zonei și portului tradițional al minorităților naționale din România, precum și semnificației acestora în conturarea și păstrarea identității naționale etnice.

Ziua Limbii Bulgare este sărbătorită la data de 24 mai. Cu această ocazie, conform legii, în localitățile în care trăiesc membri ai comunității bulgare se pot organiza manifestări culturale specifice, care pot fi susținute financiar și logistic de către autoritățile centrale și locale.

Ziua Românilor de Pretutindeni se va sărbători, în fiecare an, în ultima duminică a lunii mai. O lege în acest sens a fost adoptată în acest an de către Parlament și promulgată de președintele Klaus Iohannis.

Parlamentarii au legiferat, de asemenea, Ziua Națională a Ambulanței, la data de 28 iulie, pentru recunoașterea contribuției serviciilor de Ambulanță în asigurarea și menținerea stării de sănătate a cetățenilor.

O altă lege adoptată de parlamentari prevede că data de 28 noiembrie este declarată Ziua Bucovinei, dată la care s-a proclamat alipirea acestei provincii la Patria Mamă.

Un proiect de lege care instituie zile festive se află pe ordinea de zi a Camerei Deputaților și urmează să fie votat la începutul sesiunii viitoare, care începe în februarie. Este vorba despre proiectul privind declararea zilei de 19 noiembrie drept Ziua Bărbatului.

Deputatii au aprobat marti, un amendament adus Ordonantei de urgenta a Guvernului 65/2014, prin care se dubleaza alocatiile pentru copii. Cuantumul alocaţiei se va dubla şi va ajunge astfel la 84 de lei. Vor beneficia de alocatii marite 3 milioane şi jumătate de copii.

“Guvernul duce la îndeplinire deciziile Parlamentului şi la un vot atât de consistent trebuie să ne conformăm. Mă bucur că o măsură de stânga este spijinită şi de liberali. Impactul finaciar pentru acest an este de 900 milioane de lei, îl vom acoperi cu siguranţă. Pentru bugetul pe 2016 vreau sprijinul Parlamentului ca această măsură să rămână în vigoare. Ne vom supune voinţei Parlamentului, pentru acest an vom asigura resursele financiare şi vrem şi sprijinul Parlamentului pentru resursele din anii viitori”, a declarat premierul Victor Ponta.