O ambulanţă privată care transporta un pacient pentru dializă a luat foc, vineri, 14 februarie, la intrare în localitatea constănțeană Cuza Vodă, Pacientul şi conducătorul auto au reuşit să iasă din autovehicul.

La fața locului a intervenit  Detașamentul Medgidia cu o autospecială de stingere și un echipaj SMURD.

În ambulanțaă  se aflau șoferul și un pacient, ambii în jurul vârstei de 60 de ani. Cei doi au reușit să iasă la timp, înainte ca autispeciala să fie cuprinsă de flăcări

In urma triajului, cele mai multe urgenţe, 2334, au fost repartizate pe codul verde (pacienţi cu funcţii vitale stabile dar care necesită investigații și posibil internare ). Alţi 213 pacienţi au fost încadraţi pe codul galben, iar pe codul rosu (camera de resuscitare) au fost preluaţi 53 de pacienti.

De 1 Mai, UPU SMURD Constanţa a înregistrat 476 prezentări, iar în prima zi de Paşti, au avut nevoie de servicii medicale de urgenţă alte 412 persoane.

Întreg personalul SCJU Constanţa a depus eforturi permanente pentru ca toţi pacienţii să fie preluaţi, evaluaţi şi trataţi în cel mai eficient mod.

Dintre cele 2841 de persoane preluate de Unitate Primiri Urgenţe în aceste zile de sărbătoare,  478 au necesitat internare pentru îngrijiri de specialitate continue şi investigaţii medicale suplimentare. Astfel, dintre secţiile cu cele mai multe internări, menţionăm: Pediatria- 82 de cazuri noi,  Cardiologia- 48 pacienţi, Gastroenterologia – 30 de pacienţi, Neurologia- 33 pacienţi, Obstetrică Ginecologie 1 si 2- 67 paciente .

Deși informația se găsește la un click distanță pe minunatul nostru Internet, care ne acaparează pe zi ce trece din ce în ce mai mult timp din viață, sau la un telefon distanță ca să pui o întrebare, totuși sunt persoane care privesc psihologul (de fapt, termenul corect este psiholog-psihoterapeut, deoarece acesta se ocupa de intervenţie) cu teamă, cu neștiință, “pe după perdea” ca să nu se prindă cineva că au vreo nevoie sau dorință de la viață.

În opinia psihologului Laura Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI), nu este mai bine sau mai rău la psiholog față de psihiatru și viceversa, ci contează doar ceea ce căutăm cu adevărat: o rezolvare a unei situații de moment și cu efecte pe termen scurt sau o schimbare a felului în care îți trăiești viața pe termen lung. Uneori este posibil să avem nevoie de ambii specialiști și, dacă îi găsim și sunt dispuși să colaboreze, atunci ne putem considera pe jumătate vindecați.

Ce face psihiatru?

Psihiatrul este specialistul care:

1. Alocă o discuție scurtă (max. 20 min) cu persoana în privința situației deoarece are o anumită pregătire, abordare și direcție medicală și treaba lui este să recomande un tratament pe care să-l ia persoană acasă.
2. Tratează medicamentos persoană care prezintă un dezechilibru ajuns deja în planul fizic.
3. Tratează efectul pe care l-au avut evenimentele în viață persoanei.
4. Tratează la nivel fiziologic, aducând chimic în organism substanțele necesare pe care corpul nu le mai produce suficient sau reglând ceea ce produce în exces și ajutând organismul să reînvețe treptat echilibrul natural.
5. Tratează pe termen limitat, până la eliminarea simptomelor.
6. Susține medicamentos persoana care se simte emoțional suficient de rău încât să nu se poată concentra asupra schimbării în plan mental, emoțional, comportamental.

Ce face psihiterapeutul?

Psihoterapeutul, practicianul de neuro-programare lingvistică (NLP), coach-ul, consilierul de dezvoltare personală, este specialistul care:

1. Alocă câte o ședința pe săptămână (50 minute) pe un termen mai lung persoanei pentru a produce schimbarea solicitată și treaba lui este să recomande un mod de gândire și comporatament pe care-l exersează împreună în cabinet și apoi este fixat prin lucrul de acasă al persoanei.
2. Susține și ghidează persoana psihic, emoțional și comportamental, în a învață cum să facă față evenimentelor trecute, prezente și viitoare și cum să învețe prin prisma acestora să devină o persoană mai bună și plină de resurse.
3. Tratează deseori cauza și sădeşte semințele unei percepții și unui comportament pentru viitor, centrate pe rezultat
4. Produce schimbare la nivel mental, emoțional și comportamental
5. Ghidează și învață persoana pentru tot restul vieții să-și acceseze forța interioară și toate resursele necesare unei vieți împlinite pe toate planurile.
6. Ghidează persoana spre a găsi şi exersa metode pentru schimbare potrivite, cu scopul dezvoltării și evoluției personale, îmbunătățirii abilitaţiilor sociale și de comunicare, a menținerii sănătății mentale, emoționale și comportamentale în toate aspectele vieții și pentru tot restul vieții

Unde se întâlnesc aceste 2 profesii?

Sunt situații în care persoana se simte emoțional destul de rău încât să nu se poată concentra asupra schimbării și exersării de noi atitudini și abilități de gândire pozitivă lucrate cu psihoterapeutul sau ghidul. “În acest caz, psiholog-psihoterapeutul sau ghidul tău pentru viață, ar fi bine să te îndrume către un specialist psihiatru care să-ți recomande o medicație ușoară, astfel încât să te poți capacita pentru schimbarea în plan concret. Asta nu înseamnă că ești “nebun” sau că ar fi vreun pericol fizic, ci înseamnă că acei doi specialiști colaborează pentru starea ta de bine, pentru a te ajuta să faci schimbarea mai repede și sigur”, explică psihologul Laura Maria Cojocaru.

“Sunt situațîi în care medicația este insuficientă pentru că persoana să facă schimbări semnificative în viață ei, deoarece pastila nu schimbă modul de gândire, intrepretare a evenimetelor și reacția sau comportamentul. În acest caz, psihiatrul tău ar fi bine să te îndrume către un specialist psihoterapeut/coach/practician NLP/consilier de dezvoltare personală care să te susțină pe drumul unei schimbării mai profunde și de durată”, conchide psihologul Laura Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI).

Cu toate acestea, societatea actuală încă face confuzii destul de mari între rolul psihologului, al psihoterapeutului și al psihiatrului, iar mulți dintre noi apelăm la ajutorul unui specialist abia atunci când întâmpinăm o problemă critică de viață, căreia nu îi putem face față singuri. “Îmbucurător este că românii au început să nu mai aibă o percepție negativă cu privire la mersul la psiholog, au înțeles destul de bine că nu e nimic degradant în a avea sufletul rănit și în a trăi unele emoții pe care nu le putem controla fără ajutorul unui specialist, însă mai este nevoie de timp până când o să apeleze la psiholog cu mult înainte ca o tulburare să se agraveze. De cele mai multe ori, oamenii consultă un psiholog atunci când înțeleg că nu mai pot gestiona de unii singuri emoțiile puternice sau tulburările de comportament, dar încă nu au conștientizat cât de important este consultul psihologic care poate preveni agravarea lor”, declară profesorul universitar Geanina Cucu Ciuhan, directorul Minnie Psychological Center.

Exista un număr variat de simptome care evidențiază, mai devreme sau mai târziu, faptul că persoana se află într-un impas existențial sau este pe cale de a dezvolta o anumită tulburare psihică. Printre cele mai frecvente simptome identificate de doctorul în psihologie, la publicul din România, sunt: tristețea, furia, iritabilitatea, lipsa de speranță, tulburări ale somnului (insomnie sau hipersomnie), un apetit diminuat considerabil sau, dimpotrivă, crescut, retragerea față de familie sau grupul de prieteni sau diminuarea plăcerii de a petrece timpul cu aceștia. În același timp, și temerile excesive faţă de obiecte sau situaţii specifice (de ex.: folosirea liftul, zborul cu avionul, teama de înălțimi, teama de a vorbi în public, claustrofobia, agorafobia), experimentarea unor stări anxioase sau a atacurilor de panică reprezintă situații pe care oamenii nu le pot gestiona singuri și au nevoie de ajutorul unui psiholog.

Multe dintre aceste tulburări pot fi tratate de psihoterapeut. Există însă și anumite cazuri în care suferința psihică trebuie tratată interdisciplinar, printr-un tratament prescris de mediul psihiatru, însoțit de psihoterapie, cum ar fi tulburările depresive majore, tulburările anxioase sau cele de tip psihotic. “Este important ca oamenii să știe că nu este necesar să apeleze la serviciile unui psihoterapeut doar în situațiile în care se confruntă cu dificultăți majore (tulburări psihice) sau abia după ce aceste dificultăți s-au cronicizat sau s-au agravat (transformându-se în tulburări psihice). Pentru o schimbare de perspectivă, invit oamenii să privească suferința psihică la fel ca pe orice altă suferință somatică/fizică. Suferința psihică este o „rană” a sufletului, rană care, „netratată”, de cele mai multe ori, rămâne deschisă ani de zile. Întrebarea este: dacă am avea o rană la picior, la mână sau localizată în orice altă parte a corpului, am ignora-o ani de zile?”, declară doctorul în psihologie Geanina Cucu Ciuhan.

Pacientul a fost transferat în cursul zilei de ieri de la Unitatea Primiri Urgenţe Constanţa la Spitalul Militar Constanţa, unde s-a completat hemostaza locală.

Controlul radiologic a evidenţiat prezenţa unui corp străin metalic de aproximativ 1,5 cm la nivelul coapsei stângi, faţă externă.

Se va îndepărta corpul străin printr-o intervenţie chirurgicală în cursul zilei de vineri 17 august.

Starea de sănătate a pacientului a fost şi este în tot acest timp foarte bună.