O data cu 1 Mai s-a deschis oficial si sezonul estival 2013. Acesta a debutat cu „Parada Litoralului”, pe traseul Constanta – Cumpana – Mangalia – Eforie – Constanta – Mamaia. S-au organizat picnicuri pentru pensionarii din constanta, iar în nordul statiunii Mamaia, la clubul Ego, s-a filmat clipul imnului statiunii. Tot astazi s-au deschis si cluburile din statiune Mamaia. Doamna Corina Martin a participat la deschiderea oficiala a clubului Crema, unde in aceasta seara cei prezenti aici il vor putea urmari pe Pepe.

Olimpiada se desfăşoară în perioada 31 martie – 3 aprilie 2013  şi constituie o întâlnire a celor mai bune 189 de condeie în devenire, viitori oameni de cultură, critici literari, poeţi sau scriitori, de care societatea noastră are şi va avea nevoie. Probele competiţiei vor avea loc la Colegiul Naţional „Mihai Eminescu”,  în perioada 1 – 2 aprilie, iar festivitatea de premiere este programată pentru miercuri, 3 aprilie 2013, ora 12.00, la Universitatea „Ovidius”.   

  La  festivitatea de deschidere participă  reprezentanţi ai Ministerului Educaţiei Naţionale, ai Universităţii „Ovidius” şi inspectorul şcolar general, prof. dr. Răducu Popescu. 

Monica Gabor:

“Nu cunosc amanunte legate despre problemele financiare are fostului meu sot!”

In urma deselor solicitari din partea mass-media de a vorbi despre situatia financiara a fostului ei sot, Irinel Columbeanu, si despre asa-zisa executare silita a omului de afaceri, cat si despre procesul pentru custodia Irinei, fiica sa, Monica Gabor a decis sa trimita o declaratie oficiala presei cu privire la aceste subiecte! Vedeta nu isi doreste sa intre in detalii care i-ar putea dauna, mai ales ca recursul pentru custodia fiicei sale este acum in plina desfasurare. Pe viitor, Monica isi doreste sa vorbeasca mai mult despre cariera ei profesionala si proiectele sale de business care sunt in plina desfasurare in America!

“Nu cunosc amanunte legate despre problemele financiare are fostului meu sot, nu mi-a impartasit aceste aspecte pentru ca nu ne facem destainuiri de acest gen de cand am ales sa o luam pe drumuri diferite. De cate ori vorbim discutia se rezuma la Irina. Deocamdata astept rezultatul recursului pentru custodia Irinei si las avocatii sa-si faca treaba. Declaratiile le voi face la momentul potrivit! Nu are rost acum sa ma lansez in discutii care ar putea dauna finalizarii hotararilor judecatoresti! Dupa ce se va incheia acest subiect mi-as dori sa nu mai vorbim despre trecut ci doar despre prezent. Am proiecte frumoase si ma concentrez, cu toata energia, asupra lor. Imi doresc ca Irina sa-mi fie alaturi, sa-i ofer o educatie aleasa si sa nu duca lipsa dragostei de mama. Ma bucur de faptul ca bautura Mr.Pink are succes in America si vom dezvolta acest brand care este din ce in ce mai cautat peste Ocean.” – Monica Gabor

Romania a trecut, la ora oficiala de iarna, ora Europei Orientale. Ceasurile s-au dat inapoi, ora 04:00 devenind ora 03:00. Asadar, in aceasta noapte s-a incheiat orarul de vara care a debutat in ultima duminica a lunii martie si s-a revenit la Timpul Legal Roman, cand diferenta fata de timpul universal (GMT) este din nou de doua ore.

Ministrul afacerilor externe, Titus Corlăţean, va efectua, în perioada 25-26 octombrie 2012, o vizită oficială în Republica Populară Chineză, la invitaţia omologului său, Yang Jiechi.

În cadrul convorbirilor, cei doi oficiali vor analiza stadiul relaţiilor bilaterale dintre România şi Republica Populară Chineză, pe cele trei paliere de cooperare – dialogul politic, economic, respectiv relaţiile interumane – şi vor discuta liniile directoare pentru consolidarea şi aprofundarea viitoare a relaţiei româno-chineze. Totodată, şefii celor două diplomaţii vor avea un schimb de opinii cu privire la evoluţiile recente ale principalelor subiecte de interes aflate pe agenda regională şi internaţională.

Ministrul afacerilor externe va mai avea întrevederi cu înalţi oficiali chinezi. De asemenea, ministrul Titus Corlăţean va face o vizită la China Institutes of Contemporary International Relations (CICIR), prestigios laborator de cercetare şi prognoză pentru politici regionale şi internaţionale, unde va avea o întâlnire cu preşedintele CICIR, Cui Liru.

Vizita în Republica Populară Chineză face parte din dialogul constant între cele două ţări şi are loc în contextul nivelului excelent al relaţiilor bilaterale dintre România şi China conform Parteneriatului amplu de prietenie şi cooperare, semnat în 2004.

Ministrul afacerilor externe, Titus Corlăţean, a efectuat astăzi, 1 octombrie 2012, o vizită oficială la Budapesta, în cadrul căreia a avut consultări cu omologul ungar János Martonyi, şi a fost primit de Primul-ministru, Viktor Orbán şi de Preşedintele Parlamentului, László Kövér.

În discuţiile cu demnitarii ungari, şeful diplomaţiei române a subliniat importanţa consolidării dialogului politico-diplomatic şi a relaţiilor de bună vecinătate, în spiritul Parteneriatului Strategic existent între cele două ţări. În context, ministrul român de externe a propus organizarea, în luna noiembrie, la Bucureşti şi la Budapesta, a unor evenimente de marcare a 10 ani de la stabilirea Parteneriatului Strategic între cele două state.

Şeful diplomaţiei române a relevat importanta organizării, la începutul anului viitor, a unei noi şedinţe comune de Guvern, în vederea promovării proiectelor de interes comun, îndeosebi în domeniul infrastructurii, al agriculturii şi în domeniul energetic.

Miniştrii de externe au evidenţiat interesul pentru armonizarea poziţiilor celor două ţări pe teme aflate pe agenda europeană şi  internaţională, precum şi pentru implementarea proiectelor din cadrul Programelor de cooperare transfrontalieră. Totodată, au evidenţiat progresele înregistrate în domeniul cooperării sectoriale, subliniind că este necesară o cooperare economică intensificată şi stimularea participării investitorilor din cele două ţări în proiecte de interes comun.

Au reconfirmat, de asemenea, angajamentul pentru implementarea proiectelor care privesc interconectarea sistemelor energetice dintre cele două ţări, subliniind, în context, că ratificarea şi intrarea în vigoare, la 27 septembrie,  a celor două Acorduri privind interconectările autostrăzilor Cluj Napoca-Santaul Mare (RO) – Nagykereki-Szolnok (H) şi Arad-Nădlac (RO) – Szeged – Mako – Csanadpalota constituie un pas important în privinţa interconectării în domeniul transporturilor. În ceea ce priveşte cooperarea în domeniul energetic, miniştrii de externe au reiterat necesitatea ca proiectele prioritare Nabbuco şi AGRI să fie puse în practică cât mai curând posibil.

Ministrul român de externe a informat, de asemenea, cu privire la decizia Guvernului României, la solicitarea autorităţilor ungare, privind acomodarea temporara în cadrul Ambasadei României la Bagdad a desfăşurării activităţii diplomatice de către partea ungară.

Şefii celor două diplomaţii au evidenţiat coordonarea foarte bună în domeniul afacerilor europene, îndeosebi în ceea ce priveşte Cadrul Financiar Multianual 2014-2020, Uniunea Economică şi Monetară, securitatea energetică, Politica Europeană de Vecinătate etc.

România şi Ungaria, în calitate de state membre ale Grupului „Prietenii Coeziunii” împărtăşesc o viziune similară cu privire la faptul că Politica de Coeziune şi Politica Agricolă Comună trebuie să beneficieze de alocări corespunzătoare în viitorul buget al UE. Ministrul Titus Corlatean a mulţumit părţii ungare pentru sprijinul constant acordat pentru aderarea României la spaţiul Schengen.

Ministrul român a arătat că România susţine în continuare extinderea Uniunii Europene, pe baza progreselor înregistrate de fiecare stat candidat. Cei doi omologi au trecut în revistă pregătirea statelor candidate, în această direcţie. În ceea ce priveşte Parteneriatul Estic, ministrul afacerilor externe a exprimat interesul părţii române ca progresele înregistrate de Republica Moldova în procesul de apropiere de UE să fie reflectate în mod corespunzător.

Cei doi demnitari au avut un schimb aprofundat de opinii cu privire la protecţia drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale. Şeful diplomaţiei române a evidenţiat necesitatea utilizării mecanismelor de cooperare deja existente între România şi Ungaria, menite să contribuie la identificarea celor mai bune soluţii care privesc minoritatea română din Ungaria şi cea maghiară din România.

În context, ministrul Titus Corlăţean a propus organizarea, în perioada imediat următoare, a unei noi reuniuni la nivel de secretariate şi experţi, a celei de-a opta sesiuni a Comitetului de specialitate româno-ungar de colaborare în domeniul minorităţilor naţionale, care să contribuie la accelerarea negocierilor în vederea finalizării Protocolului acestei sesiuni.

Ministrul Titus Corlăţean a exprimat preocupările părţii române vizând îmbunătăţirea situaţiei minorităţii româneşti din Ungaria. În acest sens, a solicitat sprijinul autorităţilor ungare în vederea asigurării unei finanţări predictibile şi corespunzătoare pentru susţinerea unui proces educaţional de calitate în limba română, pentru Episcopia Ortodoxă Română, Institutul Cultural al Românilor din Ungaria, cât şi pentru mass-media în limba română. Totodată, a reiterat interesul ca minoritatea română din Ungaria să fie reprezentată direct în Parlamentul ungar, inclusiv prin acordarea dreptului de a vota, pentru asigurarea promovării eficiente a drepturilor acestora şi nediscriminatorie comparativ cu alte minorităţi. De asemenea, şeful diplomaţiei române a solicitat sprijinul părţii ungare pentru înfiinţarea Centrului Cultural Românesc de la Micherechi.

Ministrul Titus Corlăţean a asigurat partea ungară de politica constantă a României în domeniul protecţiei drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale. A subliniat, în context, că ţara noastră a aplicat şi va continua să aplice aceleaşi standarde, pentru a asigura protejarea şi afirmarea identităţii specifice a tuturor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale.

„Îmi exprim convingerea că prin continuarea unui dialog deschis şi pragmatic, vom găsi, împreună cu partea ungară, cele mai convenabile soluţii în interesul celor două comunităţi”, a declarat ministrul Titus Corlăţean în cadrul conferinţei comune de presă.

Premierul Ungariei, Viktor Orbán, a asigurat partea romană de sprijinul său direct şi personal pentru asigurarea drepturilor minorităţii române din Ungaria. Partea ungară a informat asupra acordului său pentru instalarea la Jula a statuii Mitropolitului Andrei Saguna.

În discuţia cu Preşedintele Parlamentului ungar, László Kövér, ministrul român de externe a subliniat importanta dialogului dintre legislativele celor două ţări pentru întărirea parteneriatului strategic bilateral şi la acest nivel. A făcut totodată un apel la evitarea pe viitor a unor iniţiative cu potenţial impact negativ asupra relaţiei bilaterale, de tipul celor referitoare la personalităţi controversate precum Nyiro Jozsef, iniţiative care nu pot întruni acceptul părţii romane.

În cadrul întrevederii cu reprezentanţi ai comunităţii româneşti, ministrul Titus Corlăţean a evidenţiat eforturile susţinute ale autorităţilor româneşti pentru îmbunătăţirea situaţiei minorităţii româneşti din Ungaria şi a încurajat iniţiativele acestora menite să contribuie la promovarea identităţii lingvistice, culturale şi religioase.

Astazi 17 septembrie 2012 a avut loc deschiderea oficiala a noului an scolar in unitatile de invatamant din tara.  La Constanta prichindeii de la gradinite au fost asteptati de educatoare in curtile institutiilor unde a avut loc ceremonia de deschidere la care au luat parte si preoti pentru a avea copiii un an mai bun si ferit de necazuri. La Gradinitele 33 si 50 din Constanta prescolarii au fost insotiti de parinti, iar dupa deschiderea oficiala au fost poftiti in clase, unde cei mai mari si-au revazut clasele si educatoarele, iar cei noi au facut cunostiinta cu salile de clasa si cadrele didactice cu care isi vor petrece timpul de acum si de la care vor invata multe lucruri utile in viata.

Ministrul afacerilor externe, Titus Corlăţean, a deschis astăzi, 3 septembrie 2012, Reuniunea Anuală a Diplomaţiei Române, în prezenţa primului ministru Victor Ponta, a preşedintelui Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, şi a vicepreşedintelui Senatului, Petru Filip. Ediţia din acest an – desfăşurată sub tematica „Diplomaţia Română după 150 de ani – viziune şi perspective 2020” – are o semnificaţie deosebită datorită aniversării a 150 de ani de la înfiinţarea Ministerului Afacerilor Externe.

Primul ministru Victor Ponta a subliniat importanţa constanţei în relaţiile internaţionale şi a accentuat coordonatele pe care diplomaţia română trebuie să se concentreze: integrare euroatlantică, promovarea poziţiilor naţionale în cadrul UE, apartenenţa la NATO, parteneriatul strategic cu SUA, relaţiile tradiţionale, promovarea interesului legitim pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, dezvoltarea parteneriatelor strategice sau economice.

„Vreau să reafirm faptul că politica externă a României va rămâne axată pe decizii strategice şi coordonate credibile, predictibile, stabilite de mult timp. Aceste coordonate trebuie continuate indiferent de schimbările politice interne, schimbări care, de altfel, au loc în orice democraţie”, a subliniat primul-ministru Victor Ponta.

Premierul României a mulţumit corpului diplomatic român pentru activitatea desfăşurată în vederea promovării intereselor naţionale în ţările de reşedinţă, accentuând importanţa diplomaţiei economice şi încurajând corpul diplomatic român să susţină în mod activ interesele economice ale României. Primul ministru a asigurat, în acelaşi timp, de sprijinul oferit de Executiv, „astfel încât România să fie corect şi demn reprezentată la nivel internaţional”.

„Am încredere în echipa de la Ministerul Afacerilor Externe şi în dumneavoastră şi, pe cât posibil, în viitor vom încerca din ţară să vă ajutăm mai mult în eforturile pe care le faceţi de a reprezenta interesele noastre naţionale”, a conchis premierul Victor Ponta.

În discursul său, ministrul Titus Corlăţean a realizat o radiografie a priorităţilor de politică externă a României, cu accent pe dimensiunea europeană, de securitate, parteneriatele strategice, relaţia transatlantică, cooperarea regională şi multilaterală, precum şi cu partenerii din Orientul Mijlociu şi Africa, Asia-Pacific şi America Latină.

„Securitatea şi prosperitatea naţională rămân strâns legate de vitalitatea structurilor din care România face parte, în primul rând UE şi NATO, dar şi OSCE şi Consiliul Europei. Am devenit în mod voluntar parte la aceste structuri, adăugând  principiile şi valorile lor în modul intern de funcţionare, iar acesta va rămâne în continuare un “acquis” fundamental al societăţii româneşti”, a declarat şeful diplomaţiei române, în cadrul sesiunii de deschidere.

În ceea ce priveşte impactul crizei economice globale asupra structurilor internaţionale din care România face parte, ministrul Titus Corlăţean a evidenţiat necesitatea unei abordări echilibrate şi cu viziune. „Pesimiştii văd, în astfel de situaţii dificile, partea goală a paharului. Optimiştii, probabil pe cea plină. Cred că este mai înţelept, şi aici diplomaţia îşi poate aduce contribuţia ei, să considerăm criza prin care trecem ca un catalizator pentru adaptare, o oportunitate pentru redesenarea unor proiecte comune de viitor, mai ales în ce priveşte UE.”

Şeful diplomaţiei române i-a încurajat pe ambasadori să intensifice activităţile de diplomaţie economică şi să vizeze consolidarea şi extinderea activităţilor economice ale firmelor româneşti în exterior.

„Lansez un apel public, ca şef al diplomaţiei româneşti, către toate forţele politice din România, indiferent de apartenenţa la o familie politică sau alta din Uniunea Europeană, de a contribui la modul sincer, onest şi concret, în perioada următoare, pentru promovarea unui obiectiv care este al României, nu al unui Guvern sau al altuia – mă refer la aderarea la spaţiul Schengen. Va fi extrem de important un mesaj comun, solidar, din acest punct de vedere, transmis de partidele politice româneşti, către familiile politice europene din care fac parte”, a evidenţiat, în cadrul conferinţei de presă, ministrul Titus Corlăţean.

În cadrul RADR, şeful diplomaţiei române a prezentat noua strategie a MAE pentru stimularea participării comunităţilor româneşti din străinătate la proiectul „o singură Românie”, în cadrul căruia românii din străinătate reprezintă un vector important al acţiunii de remodelare a societăţii româneşti. Strategia MAE privind comunităţile româneşti din străinătate se subsumează, prin natura sa, Strategiei naţionale privind comunităţile româneşti din afara graniţelor ţării şi este axată pe componenta de diplomaţie publică a MAE.

În acest context, ministrul Titus Corlăţean a avansat ideea constituirii unui Consiliu consultativ interinstituţional, care să permită coroborarea politicilor din domeniu, reunind într-un format deschis atât Comisiile parlamentare de profil, cat si instituţiile guvernamentale (Ministerul Afacerilor Externe, Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, Ministerul Administraţiei şi Internelor etc.), cât şi diversele medii profesionale (TVRi, Radio România Internaţional, ICR, Patriarhia Română etc.) ce pot contribui la stimularea dezvoltării reţelelor profesionale, în cadrul cărora vizibilitatea elitelor şi a românilor de succes se poate proiecta într-un regim firesc.

Vicepreşedintele  Senatului, Petru Filip, şi preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, au pus accentul, în intervenţiile din cadrul RADR 2012, pe importanţa diplomaţiei parlamentare, ca instrument esenţial complementar pentru diplomaţia guvernamentală. Oficialii parlamentari au asigurat corpul diplomatic român de întreaga susţinere a Legislativului  în desfăşurarea activităţii pe plan extern, arătând că Senatul şi Camera Deputaţilor au avut întotdeauna o colaborare operativă şi eficientă cu Ministerul Afacerilor Externe. Totodată, aceştia au îndemnat corpul diplomatic  să acţioneze energic pe palierul diplomaţiei economice pentru atragerea investiţiilor străine în România şi pentru promovarea companiilor româneşti în exterior.

Reuniunea a continuat în cursul zilei de astăzi cu o sesiune plenară dedicată invitaţilor speciali străini prezenţi la eveniment, Grigol Vashadze, ministrul afacerilor externe al Georgiei, şi Oleg Efrim, ministrul justiţiei din Republica Moldova,. Totodată, istoricul Neagu Djuvara a susţinut o expunere specială dedicată aniversării a 150 de ani de diplomaţie română  „O perspectivă istorică a diplomaţiei româneşti”.

La reuniunea anuală a diplomaţiei române participă Viorel Isticioaia-Budura, director general în Serviciul European de Acţiune Externă, care a transmis mesajul Înaltului Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate, Catherine Ashton, precum şi reprezentanţi ai Guvernului şi ai Parlamentului României, corpul diplomatic român şi corpul diplomatic străin acreditat la Bucureşti.