La nivel mondial, tinerii cu vârste între 10-18 ani se culcă nu mai devreme de ora 23. Ei ajungând să nu simtă nevoia de somn până la ora 22.45. În regimul vieții sociale actuale, oamenii de știință afirmă că tinerii au nevoie între 8 și 10 ore de somn pe noapte pentru că resursele lor interioare să capete puteri pentru a două zi.

În opinia psihologului Alexandru Pleşea,  funcționarea și tot procesul de dezvoltare a unui tânăr se întâmplă la un orar de somn staționar, iar școlile care au încă un program foarte matinal au rezultate mai slabe decât școlile care au pus începutul programului mai târziu.

“Tehnologia, distragerile, stimulii exteriori, factori excesivi de divertisment, sunt cele mai întâlnite instrumente care folosesc energia unui adolescent. Tinerii, în timpul orarului școlar, observă lipsa de odihnă mentală prin lipsa de atenție pe care o acordă profesorilor. Ei ajungând uneori să căște, să li se facă somn sau să se preocupe de alte lucruri în timpul predării. Atenția și concentrarea devin deficitare prin lipsa de energie. Trezitul dimineața odihnit este o situație de biologie, nu atitudine. Cel puțin teoretic, tinerii pot ajunge să funcționeze bine biologic dacă ar avea un ritual de somn, de folosire a tehnologiei și al distracției. Ei nu sunt capabili tot timpul de o trezire naturală și astfel, apelând tot timpul la ceas sau telefon pentru alarmă, riscă în viitor să întâmpine probleme destul de serioase cu dormitul și alte disfuncții mentale”, explică psihologul.

Libertatea implică ordine

Specialistul afirmă că până modul în care adolescenții au înțeles conceptul de libertate poate afecta buna lor dezvoltare și perturba echilibrul psihologic de care au nevoie. “Libertatea nu înseamnă să faci ce ceea ce vrei, ci înseamnă în primul rând ordinea firească a lucrurilor, înseamnă autodisciplină. Tânărul nu poate trăi doar prin ceea ce îi place, deoarece acest stil de viața îi poate genera un dezechilibru major în dezvoltarea lui. Adesea părinții gândesc că libertatea e o formă de manifestare individuală pentru ca adolescentul să acumuleze experiențe tot mai diverse și mai vaste, dar în același timp îi asistă în așa-zisa “libertate controlată”. Acumularea de experiențe implică totuși ca tânărul să nu aibă întotdeauna parte de ajutor din partea adulților, ci să fie expus unei direcții clare, iar îndeplinirea task-urilor să conducă la completarea discernământului individual”, declară psihologul Alexandru Pleșea.

Acumulatorii interni ai adolescenților sunt supraturați

Mai mult decât atât, psihologul afirmă că acumulatorii interni de energie ai tinerilor care stochează și generează resurse în corpul și mintea unui tânăr sunt folosiți în zilele noastre la randament maxim. “O bună funcționare a acestor acumulatori trebuie direcționată din partea adulților, care la rândul lor trebuie să fie exemple personale pentru tineri. Adolescenții, care se vor odihni fizic, emoțional și mental, și vor avea un program constant cu activitățile zilnice, au șanse mai mari să genereze noi resurse interioare în viitor. Odihna fizică se face prin relaxare musculară, cea emoțională prin acceptare și determinare, iar cea mentală prin natură”. Acumularea și păstrarea energiei în corp, pentru a fi capabil adolescentul de memorie bună, realizarea oricărui scop, cât și dezvoltarea unor noi abilități dorite, reprezintă un efort care are nevoie de ghidajul părinților sau al celor care conduc tinerii prin viață˝, conchide psihologul Alexandru Pleșea, cunoscut opiniei publice drept Antrenorul Minții.

Stresul de sărbători este cauzat, în mare parte, de uitarea lucrurilor simple, de ignorarea miracolelor care se întâmplă în jurul nostru şi de axarea tot mai mare pe aspectul material / comercial al sărbătorii. “Tot aud vorbindu-se de tradiţiile de Sărbători, însă mulţi omit că o tradiţie poate fi schimbată în timp, prin repetiţie, cu o altă tradiţie. Ceea ce era tradiţie acum 15-20 de ani – aşezarea la masă cu cei dragi, jocurile de iarnă, omul de zăpadă, pomul de Crăciun, îmbrăţisările, scrisorile – acum este înlocuită cu alte tradiţii, precum cadourile cât mai scumpe şi mai opulente, goana nebună după mâncare de Crăciun şi de Revelion şi de nevoia obsesiv-compulsivă pentru comunicarea la distanţă şi pentru socializarea virtuală.

Specialistul Dana Ţupa recomandă ca în această perioadă să facem o pauză de la grijile cotidiene, să învăţăm să ne relaxăm şi să ne bucurăm mai mult de prezenţa celor dragi. Pentru a reuşi să readucem un echilibru în viaţa noastră, să adoptăm cinci paşi simpli:

Mulţi dintre noi am devenit foarte pesimişti, iar această stare ne impedică să vedem lucrurile grandioase din viaţa noastră. Uităm că suntem sănătoşi, că putem merge, asculta, vedea şi că avem un acoperiş deasupra capului. Legea Rezonanţei acţionează inexorabil, fie că ştim asta sau nu; de aceea se şi spune că această practică a recunoştinţei, poate face să atragem ca un magnet sănătatea şi prosperitatea, mulţumind pentru ceea ce avem. Treizeci de zile de recunoştinţă practicate imediat după ce ne-am trezit, ne pot îmbunătăţi substanţial viaţa şi percepţia asupra mediului înconjurător. Până la urmă, orice fiinţă are impregnată în subconştient dorinţa de a fi fericită şi recunoştinţa contribuie din plin la această stare.

Putem consuma alimente dulci! În opinia specialistului, consumul de alimente dulci, pe cât posibil naturale (stafide, curmale, smochine etc) este indicat întrucât, acest gust aduce o stare de plăcere şi de relaxare.

Putem practica meditaţia pentru a scădea nivelul cortizolului – hormonul stresului. Una dintre cele mai simple meditaţii este aceea în care ne putem concentra întreaga atenţie asupra felului în care decurge respiraţia, permiţând astfel observarea gândurilor atunci când apar în minte şi abandonarea luptei de a le controla.  Fie că sunt gânduri pozitive sau negative, ele sunt tranzitorii şi impermanente, iar observarea lor, se face fără a judeca. Studiile ştiințifice au demonstrat că meditaţia şi observarea respiraţiei, îmbunătăţesc memoria, cresc creativitatea, scad starea de iritabilitate, anxietate şi depresie.

Fii darnic cu cei mai puţin norocoşi ca tine! Este de notorietate faptul că sentimentele de singurătate, depresie și anxietate, se topesc odată cu senzația de utilitate personală. Oricine suferă de depresie, spre exemplu, are tendința de a se concentra în mod egoist, doar asupra propriei persoane, ori a dărui sau a face bine celor din jur, înseamnă din start să te concentrezi asupra altora. Zâmbetul unui copil sau al unui bătrân căruia îi faci o bucurie, daruindu-i din suflet un cadou, îți poate schimba radical starea în bine.

Ca să ne păstrăm starea mentală şi fizică la parametri buni, profesorul internaţional de yoga Dana Ţupa, recomandă că trebuie să ne întoarcem la vechea tradiţie de a ne pune la somn începând cu ora 22, altfel vom dezvolta în timp aşa-zisa oboseală cronică, stare care ne poate scădea radical performanţele în tot ceea ce facem, în general din cauza epuizării glandelor suprarenale. “Chiar dacă pare imposibil să adormim la ora 22, ţinând cont de actualele circumstanţe, câteva exerciţii simple de relaxare pe care le putem efectua timp de 10 minute înainte de culcare, ne pot ajuta să uităm de toate grijile şi să putem dormi liniştiţi, fără pauze, timp de aproximativ 8 ore pe zi. Dacă vom păstra acest program de somn, starea noastră de sănătate se va îmbunătăţi vizibil, vom deveni mult mai energici, ne vom recăpăta puterea de concentrare şi vom reuşi mult mai uşor ceea ce ne-am propus”, afirmă Dana Ţupa.

Patru paşi simpli pentru un somn bun:

Bea un ceai cald de tei, îndulcit cu miere de tei, cu aproximativ 30 minute înainte de a merge la culcare. Efectul calmant al acestuia este dat de proprietăţile neurosedative şi antispastice ale florilor de tei, datorită uleiului esenţial de farnesol.

Fă-ţi un ritual personal şi nu sări din problemele de la birou sau ale familiei, direct în pat, sperând în mod absurd că vei adormi rapid. Dacă ai copil, ştii că înainte de a merge la culcare, acesta este îmbăiat, masat, dat cu ulei etc. Tot astfel, o baie caldă înainte de somn, în care să fie picurat ulei de lavandă, poate face minuni, întrucât muşchii se relaxează, apa caldă face corpul să fie într-o zonă de confort, iar uleiul de lavandă, aduce în plus, efectele terapeutice ale relaxării nervoase şi stării de calm.

Aşează-te pe pat, cu picioarele încrucişate (turceşte) şi pentru câteva minute, fă o meditaţie simplă, în care să îţi urmăreşti respiraţia. Elimină pe cât posibil gândurile şi uneşte atenţia ta doar cu respiraţia. Deşi are valoare imensă în purificarea minţii, acest tip de meditaţie buddhistă, este considerată uscată, plictisitoare şi aducătoare de somn pentru mintea umană, obişnuită să sară in permanenţă de la un gând la altul.

Întinde-te pe pat şi practică următorul exerciţiu de relaxare: încordează toţi muşchii, de la creştet până la degetele picioarelor. Menţine contracţia pentru 5-6 secunde şi apoi relaxează-te brusc. Repetă de 3 ori acest exerciţiu şi apoi concentrează-te din nou, în poziţie culcat, pe respiraţie.