„Începutul anului şcolar reprezintă o provocare pentru fiecare dintre noi, în raport cu noi înșine, dar și în raport cu ceilalți, în ceea ce privește competiţia, cunoașterea, munca şi disciplina.
Privind retrospectiv asupra anului şcolar trecut, ne aducem aminte de drumul greu, dar motivant spre normalitate. Rememorăm perseverenţa şi efortul elevilor implicaţi în concursurile şcolare, simulările şi examenele naţionale organizate, dar şi forţa extraordinară de mobilizare a cadrelor didactice şi a directorilor, care au pus mai presus de toate interesul elevului, având ca prioritate educația acestuia.
În faţa responsabilităţii de a-și asuma rolul de formator de caractere şi destine, îndemnul meu pentru fiecare dascăl este să nu renunţe la menirea, la vocația sa, aceea de a investi în vieţile elevilor valori şi idealuri înalte, prin dăruire profesională.
Aceeași responsabilitate o au și părinţii care s-au implicat şi vor continua să se implice activ și permanent în educaţia copiilor. Vă aşteptăm cu bucurie şi încredere să fiți prezenţi în viaţa şcolii, alături de profesori.
Elevilor le adresez provocarea competiţiei, a muncii şi a studiului cu seriozitate, pentru ca la sfârșitul anului școlar să privească mândri drumul parcurs în propria devenire.
Sunt convins că ne vom asuma aceste deziderate împreună! Vă doresc sănătate, optimism şi rezultate pe măsura eforturilor depuse în noul an școlar!”, spune Răducu Popescu.

Ziua Limbii Române, pe care o celebrăm astăzi, reprezintă o oportunitate de a marca, în ţară şi în străinătate, un element fundamental al profilului nostru identitar, precum şi de a reflecta asupra istoriei şi culturii române şi asupra contribuţiei importante a limbii române la patrimoniul cultural european şi universal.

De asemenea, marcarea Zilei Limbii Române este un bun prilej pentru a sublinia caracterul unitar al limbii, culturii şi civilizaţiei româneşti, statutul limbii române ca limbă oficială a Uniunii Europene şi răspândirea utilizării limbii române în Europa şi în întreaga lume, unde trăiesc importante comunităţi etnice româneşti sau cetăţeni români.
Pentru comunităţile româneşti din străinătate, limba română reprezintă principalul element identitar, un factor esenţial de vitalitate culturală şi spirituală. Personalitatea acestor comunităţi de români din toată lumea se configurează în mod natural prin intermediul limbii române care, vorbită aşa cum o vorbim acasă, contribuie la legitimarea profilului identitar românesc, original şi, în acelaşi timp, compatibil cu marile culturi ale lumii.

Limba română reprezintă elementul de coeziune al tuturor românilor, indiferent de ţara în care trăiesc, care îi uneşte pe toţi conaţionalii noştri, constituind pretutindeni un liant cu care ne mândrim şi în jurul căruia ne structurăm destinul naţional.

Unitatea limbii române stă mărturie pentru patrimoniul imaterial constituit în descendenţa răsăriteană a latinităţii şi romanităţii poporului nostru. Nu trebuie să pierdem nicio clipă din vedere faptul că apartenenţa limbii române la latinitate reprezintă dovada că întreaga noastră cultură este parte a patrimoniului european şi un element al identităţii noastre europene.

Am convingerea că eforturile şi demersurile constante ale Ministerului Afacerilor Externe de a încuraja studierea limbii române în comunităţile româneşti şi în mediile academice de peste hotare, precum şi derularea unor proiecte educaţionale în parteneriat cu unele state, contribuie astăzi la promovarea imaginii României în lume şi la creşterea prestigiului nostru la nivel internaţional.

Cu ocazia Zilei Limbii Române, celebrată la 31 august, vă invit să omagiem împreună limba noastră cea română, ca element viu al unităţii noastre spirituale, culturale şi istorice. Îndemn toţi românii să-şi cunoască şi să-şi promoveze cu mândrie limba, istoria şi tradiţiile, care reprezintă expresia solidarităţii de destin prin care noi, ca popor, ne afirmăm propria noastră identitate în lume.”

Informaţii suplimentare:

Data de 31 august a fost declarată în România, prin adoptarea de către Parlament a Legii nr. 53/2013, Ziua Limbii Române. Legea prevede că Ziua Limbii Române urmează să fie sărbătorită de autorităţile publice din România şi de reprezentanţele diplomatice din străinătate, inclusiv de Institutele Culturale ale României sau alte instituţii româneşti din străinătate, „prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative şi artistice cu caracter evocator sau ştiinţific consacrate istoriei limbii române”.

Ziua de 31 august este celebrată, din 1990, în Republica Moldova, sub numele de „Limba noastră cea română” sau „Ziua limbii române”. Printr-o decizie a Curţii Constituţionale de la Chişinău, dată în 5.12.2013, care a conferit statut de normă constituţională Declaraţiei de Independenţă din 27.08.1991, limba română a fost recunoscută ca limbă oficială a Republicii Moldova.

Asociația Constanța Ia Atitudine va organiza mâine, 5 iunie, un eveniment inedit pentru a marca Ziua Internațională a Mediului.

Membrii ACIA vor oferi constănțenilor semințe care pot fi plantate în ghivece, acasă, precum și vederi în care sunt prezentate puținele spații verzi pe care le mai are orașul Constanța. ”Facem un gest prin care dorim să atragem atenția că parcurile din oraș dispar încet, dar sigur sub administrația Mazăre. Primarul ne ia spațiul verde, noi încercăm să îi ajutăm pe constănțeni să îl refacă, fie și la ei în case”, spune Andrei Popescu,  președintele ACIA.

Acțiunea ACIA va avea loc la ora 18.00, în fața City Mall.

Reamintim că ACIA și-a exprimat îngrijorarea că, potrivit unor zvonuri, în parcul Tăbăcărie, de-a lungul bulevardului Alexandru Lăpușneanu, se vor construi mai multe imobile. Membrii asociației au trimis o solicitare oficială Primăriei Constanța pentru a afla care este situația juridică a acestor terenuri, iar răspunsul va fi făcut public.

România a fost gazda unor evenimente internaţionale, ceea ce a făcut ca ţara noastră să fie în centrul atenţiei lumii întregi. Amintesc aici doar câteva: Forumul Anual al Strategiei Dunării, Summit-ul China – Europa Centrală şi de Est, şi Forumul economic desfăşurat în marja acestui summit la nivel înalt.

Începerea lucrărilor la baza de la Deveselu, în cadrul programului destinat scutului antirachetă, a demonstrat consolidarea Parteneriatului Strategic dintre România şi Statele Unite, şi întărirea rolului ţării noastre de membru NATO, în asigurarea securităţii membrilor alianţei.

Am continuat să ne aducem contribuţia la misiuni internaţionale, mai vechi sau mai noi: cea din Afganistan, cea din Mali, sau cea civilă a Uniunii Europene de monitorizare în Georgia.

România a sprijinit constant parcursul european al Republicii Moldova, care a înregistrat, şi datorită contribuţiei noastre, un succes prin parafarea Acordurilor de asociere şi de liber schimb cu Uniunea Europeană, la summit-ul Parteneriatului Estic de la Vilnius. Sperăm ca în 2014 să putem contribui la liberalizarea regimului de vize pentru cetăţenii Republicii Moldova care doresc să călătorească în statele Uniunii Europene.

De la jumătatea acestui an şi până la jumătatea anului viitor, România deţine Preşedinţia în exerciţiu a Procesului de Cooperare în Europa de Sud Est. Ne-am sincronizat acţiunile cu procesele de integrare în NATO şi UE ale statelor din regiune. În 2014, România va găzdui prima sesiune a Adunării Parlamentare a SEECP.

O menţiune specială şi desigur mulţumiri celor din celula de criză a MAE, pentru eforturile făcute în sprijinul concetăţenilor noştri aflaţi în situaţii dramatice în străinătate.

În prag de an nou, vreau să mulţumesc întregului corp diplomatic şi consular românesc pentru tot ce a făcut de-a lungul acestui an. Ca să ne bucurăm cu toţii de o lume mai bună şi mai sigură, e nevoie să ne continuăm eforturile şi în 2014!

Vă doresc vouă şi familiilor voastre sărbători fericite şi La mulţi ani!

Astăzi, se împlinesc 95 de ani de la Marea Unire din 1918, un moment unic pentru noi, un moment care ne defineşte ca popor şi care ne poziţionează în mod clar şi ferm pe harta lumii.

Ne apropiem cu paşi repezi de centenarul statului naţional, unitar român. Vom marca în curând 100 de ani de când ne-am luat destinul în propriile mâini şi am decis ca, împreună, uniţi sub acelaşi steag, aceeaşi limbă şi aceleaşi idealuri să ne hotărâm singuri viitorul.

Educaţia a avut, şi atunci, şi are, şi acum, un rol extrem de important în construcţia şi consolidarea poporului şi a statului român. Ea are menirea de a transmite din generaţie în generaţie limba română, de a ne învăţa şi de a ne aminti de strămoşii noştri, care au luptat pentru idealul naţional, de a ne arăta cine suntem, ce vrem şi încotro ne îndreptăm ca societate.

Educaţia transmite, mai departe, copiilor şi nepoţilor noştri valorile în care noi, ca popor, credem, pregătindu-i astfel pentru o lume dominată de diversitate, o lume globală, în care nu graniţele politice şi nu ştampila de pe paşaport vor spune cine suntem şi de unde venim. În această lume a secolului al XXI-lea, cea care va conta va fi identitatea culturală. În cazul nostru, această identitate are în spate secole de istorie şi, în curând, 100 de ani de stat naţional, unitar.

Educaţia şi Cercetarea au devenit, în ultimii ani, domenii cu care România a început să iasă în lume. Acestea au devenit o sursă de mândrie naţională şi de promovare a ţării noastre în lume. Avem elevi şi studenţi extraordinari, avem profesori de calitate, pasionaţi de ceea ce fac, avem cercetători de excepţie, care îşi dovedesc valoarea în competiţii internaţionale de prestigiu.

Elevii români au reuşit, şi anul acesta, să urce pe cele mai înalte trepte ale podiumului la concursurile şi olimpiadele internaţionale.

Cercetătorii români au reuşit să uimească lumea (este cazul echipei de la Cluj, care a creat sânge artificial, dar şi a altor cercetători mai puţin prezenţi în spaţiul public, care reuşesc să facă înaltă performanţă, aici, în România), unii dintre ei fiind incluşi chiar în topul celor mai influenţi oameni din lume – aşa cum este Ionuţ Budişteanu).

Un stat puternic se bazează pe o şcoală puternică. Aceasta este credinţa cu care guvernul actual încearcă să readucă educaţia acolo unde îi este locul. Aşa cum înaintaşii noştri au urmărit cu tenacitate realizarea idealului national şi au luptat pas cu pas pentru ca astăzi să trăim într-o Românie unită, la fel trebuie să procedăm şi noi: să consolidăm treptat, cu răbdare şi perseverenţă, sistemul educaţional, să redăm demnitatea cadrelor didactice şi să desăvârşim astfel opera începută acum aproape un secol – o Românie puternică, demnă în lume, o Românie educată şi o Românie mândră de ceea ce este, un loc în care fiecare cetăţean îşi poate scrie propriul destin, ”a transmis ministrul Educaţiei Naţionale, Remus Pricopie, cu ocazia Zilei Naţionale a României.

Sărbătoarea Zilei Naţionale a României este un prilej de aducere aminte şi de cinstire a memoriei celor care au realizat Marea Unire de la 1 decembrie 1918, dar şi a celor care au construit România modernă, pe principiile şi valorile care au stat la baza unităţii noastre naţionale.

Pe aceleaşi principii am clădit împreună România de astăzi, România europeană.

Unitatea ne-a făcut mai puternici, unitatea ne-a făcut să reuşim împlinirea dezideratului naţional de a fi membri ai NATO şi ai Uniunii Europene. Uniţi într-un efort comun, am dovedit că putem fi parteneri de încredere pentru aliaţii noştri în teatre de război, dar şi în efortul de a clădi pacea în lume.

Unitatea ne va face să reuşim ca la aniversarea unui secol de la Marea Unire, să putem spune că visul înaintaşilor noştri s-a împlinit : avem o naţiune liberă, puternică şi mai prosperă.

Ca ministru de externe, îmi exprim speranţa că extinderea Uniunii Europene va continua şi că românii care trăiesc în statele din afara Uniunii, se vor regăsi alături de românii din ţară, într-o Europă Unită lărgită. Un gând special, evident, pentru Republica Moldova şi pentru fraţii noştri care trăiesc dincolo de Prut.

În această zi de sărbătoare, vreau să transmit fiecărui român, din ţară şi din afara graniţelor, un îndemn la solidaritate: să construim împreună destinul României de mâine!

La mulţi ani, tuturor românilor! La mulţi ani, România!

Un alt moment al zilei de astazi a fost organizarea unei sesiuni de prezentări cu şi despre Marea Neagra. Au fost realizate discursuri si expuneri din partea reprezentanţilor ABADL, ai ONG-urilor Oceanic Club si Grupul de Dezvoltare Durabilă, dar şi a elevilor Colegiului Tehnologic Vasile  Pârvan, coordonaţi de Liliana Muscină, directoarea aceste instituţii de învăţământ. Au fost realizate prezentări despre eroziunea costieră, despre maricultură şi acvacultură, despre istoria şi însemnătatea Mării Negre dar şi despre fenomene inexplicabile la mare.

Elevii au mai vizitat laboratorul ABADL unde au discutat cu specialiştii instituţiei. 

Informaţii suplimentare

Data de 31 octombrie a fost desemnata “Ziua Internationala a Marii Negre” in anul 1996, cind toate cele sase tari riverane – Bulgaria, Georgia, Romania, Federatia Rusa, Turcia si Ucraina – au semnat Planul Strategic de Actiune pentru Reabilitarea si Protectia Marii Negre impotriva Poluarii. Astfel, in fiecare an, in 31 octombrie, este serbata cea mai izolata mare a lumii. Marea Neagra este aproape in totalitate separata de restul oceanelor lumii, atinge adincimi de pina la 2212 metri si are un bazin hidrografic de 420.000 de km2, suprafata ce corespunde unei treimi din zona continentala a Europei. 

În urmă cu 69 de ani, în acele zile de luptă şi jertfă, de sfârşit de octombrie, românii eliberau ultima brazdă din pământul ţării cotropită prin Dictatul de la Viena din 30 august 1940, oraşele Carei şi Satu Mare.

       Printre cei mai bine de 500.000 ostaşi români căzuţi pe fronturile celui de-al doilea război mondial, în campaniile din est, până în Crimeea, Caucaz, Cotul Donului şi Stepa Calmucă, sau cea din vest până în munţii Tatra, se înscriu şi numele unor ofiţeri, subofiţeri, gradaţi şi soldaţi ai Corpului de Jandarmi care, prin faptele lor au înscris pagini de glorie în istoria neamului românesc.

Vineri, 25 octombrie, manifestările dedicate acestui eveniment debutează la sediul I.J.J. Constanţa şi G.J.Mb. Tomis cu înălţarea Drapelului şi intonarea Imnului de Stat, urmate de prezentarea unei expuneri privind semnificaţia acestei zile, la cluburile unităţiilor.

De asemenea jandarmii vor depune coroane de flori la monumentele eroilor neamului din Constanţa, Mangalia, Medgidia şi Cernavodă.

 În plus, 19 de jandarmi vor participa la manifestările publice organizate de autorităţi cu acest prilej: ceremonialurile militare şi religioase ocazionate de Ziua Eroilor la Monumentele Eroilor din Cimitirul Central Constanţa unde va fi prezent şi un pluton de onor, format din 18 jandarmi, pluton comandat de un ofiţer.

            Conducerea Inspectoratului de Jandarmi Judeţean va depune coroane de flori la Monumentul Eroilor căzuţi în Al Doilea Război Mondial (ceremonia militară şi religioasă are loc între orele 13.00-13.30) şi la Grupul Funerar al Eroilor Revoluţiei din Decembrie 1989 (13.40-14.00), unde se odihneşte şi eroul nostru, sublocotenent Napoleon Stroe, căzut sub gloanţe la Revoluţie.

            La slujbele oficiate la cele două monumente participă şi preotul nostru militar, Laurenţiu Cristinel Oprea.

            Deasemenea, comandanţii subunităţilor de la Medgidia şi Mangalia vor depune coroane de flori, mâine, între orele 09.30-09.45, respectiv ora 13.00-13.30, la Monumentul Eroilor, Medgidia şi  Complexul Monumental din Mangalia.

Începând din 1920, comemorarea eroilor căzuţi în război – Ziua Eroilor- se organiza în fiecare an, la 40 de zile după Sfintele Paşti, când Biserica Ortodoxă sărbătoreşte praznicul Înălţării Domnului. În ziua acestui praznic, abundă obiceiurile şi practicile legate de cultul morţilor. Astfel, în toate bisericile, mănăstirile şi catedralele ortodoxe din ţară şi străinătate se face pomenirea tuturor eroilor români căzuţi de-a lungul veacurilor pe toate câmpurile de luptă pentru credinţă, libertate, dreptate şi pentru apărarea ţării şi întregirea neamului. În spiritul tradiţiei europene, în România, Zilei Eroilor i s-a conferit prin lege statutul de sărbătoare naţională. Există şi tradiţia de a respecta mormintele cetăţenilor străini căzuţi pe teritoriul ţării noastre  indiferent dacă ne-au fost aliaţi sau inamici.