<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>numar &#8211; InfoPress.Tv Romania</title>
	<atom:link href="https://www.infopress.tv/et/numar/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://www.infopress.tv</link>
	<description>Noi suntem cu ochii pe tine</description>
	<lastBuildDate>Sun, 17 Jan 2021 20:55:13 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=6.9.4</generator>
<site xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">187710293</site>	<item>
		<title>Analele Dobrogei, 100 de ani de la apariția primului număr</title>
		<link>https://www.infopress.tv/analele-dobrogei-100-de-ani-de-la-aparitia-primului-numar/</link>
					<comments>https://www.infopress.tv/analele-dobrogei-100-de-ani-de-la-aparitia-primului-numar/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Redactor]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 17 Jan 2021 20:55:13 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cultura]]></category>
		<category><![CDATA[Promo]]></category>
		<category><![CDATA[ANALELE]]></category>
		<category><![CDATA[Dobrogei]]></category>
		<category><![CDATA[numar]]></category>
		<category><![CDATA[primului]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.infopress.tv/?p=36200</guid>

					<description><![CDATA[Centenarul revistei „Analele Dobrogei”, marcat în anul 2020, a readus în atenția peisajul publicistic dobrogean această prestigioasă revistă de cultură, care abordează o paletă variată de teme științifice și culturale. Inițiată de Societatea Culturală Dobrogeană, revista prezenta încă din primul său număr, printr-un preambul semnat de către Ioan N. Roman, obiectivele culturale pe care Societatea [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Centenarul revistei „Analele Dobrogei”, marcat în anul 2020, a readus în atenția peisajul publicistic dobrogean această prestigioasă revistă de cultură, care abordează o paletă variată de teme științifice și culturale.<br />
Inițiată de Societatea Culturală Dobrogeană, revista prezenta încă din primul său număr, printr-un preambul semnat de către Ioan N. Roman, obiectivele culturale pe care Societatea și le propusese: „Un grup de intelectuali din Constanţa &#8211; profesori, magistraţi, avocaţi, ingineri, medici etc. &#8211; a hotărât înfiinţarea unei Societăţi numită Societatea Culturală Dobrogeană pentru a promova studiul ştiinţific al trecutului şi prezentului dobrogean, răspândind în cercuri cât mai largi aceste cunoştinţe prin ajutorul unei reviste, prin organizarea de conferinţe, şezători şi excursiuni, prin înfiinţarea de biblioteci şi prin fondarea unui muzeu regional dobrogean. (&#8230;) Din programul ce ne-am propus, îndeplinim astăzi primul punct: Revista. Ea va apare, deocamdată trimestrial, sub titlul Analele Dobrogei şi sub direcţiunea d-lui profesor Constantin Brătescu, membru corespondent al Academiei Române, a cărui activitate în tot ce se referă la Dobrogea e îndeobşte cunoscută şi al cărui nume singur e o bună chezăşie de metodă şi competenţă ştiinţifică”.<br />
Revista a înscris în paginile ei un număr însemnat de colaboratori de prestigiu, mai cu seamă în domeniile ştiinţei, acordând însă, în acelaşi timp, o atenţie susţinută problemelor culturale, ca şi literaturii și folclorului dobrogean. Totodată, revista s-a bucurat constant și de susținere din partea autorităților publice (Prefectura și Primăria), dar și a unor instituții private (Bănci și societăți comerciale), prin acordarea de subvenții. Mutațiie politice survenite în perioada 1939-1940, generate de izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial, precum și regimul comunist ce a urmat, au făcut imposibilă apariția în continuare a acestei reviste.<br />
Numele și parte din programul „Analelor Dobrogei” va fi reluat prin apariția noii serii, cu același titlu, în anul 1995. Colegiu redacțional, compus din cercetători avizați ai culturii și civilizației dobrogene, precum Adrian Rădulescu, Enache Puiu, Doina Păuleanu, Octavian Georgescu, Actuan Murat, Gavrilă Simion ș. a., a afirmat atunci necesitatea „continuării eforturilor științifice și culturale de altă dată, de aprofundare a trecutului istoric, de analiză a problemelor economice, demografice, ecologice, culturale etc., cu care ne confruntăm în zilele noastre.” Noua serie a reunit următoarele apariții editoriale: Analele Dobrogei an I, nr.1(1995); an II, nr.1 (1996); an III, nr.1 (1997), an IV, nr. 1 (1998); an V, nr. 1, 2 (1999); an VI, nr.1 (2000); an VII, nr. 1 (2002); an VIII, nr. 1 (2005), an IX (2006-2008); an X-XIII (2009-2012).<br />
După o întrerupere de șapte ani, în 2019 a fost lansată seria a III-a a revistei „Analele Dobrogei”, an I, nr.1. Noul Colegiu de redacție, compus din Sorin Marcel Colesniuc, Lavinia Dumitrașcu, Delia Cornea, Corina Apostoleanu, Constantin Cheramidoglu și Florin Anghel, și-a propus o apariție ritmică a revistei, precum și integrarea acestei volum în câmpul istoriografic național, răspunzând noilor cerințe științifice. Primul volum al celei de-a treia serii a reunit 23 de contribuții, precum și o secțiune dedicată recenziilor.<br />
La finalul anului 2020 Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța a reușit să editeze volumul „Analelor Dobrogei”, an II, nr. 1, prin care am dorit să marcăm împlinirea a 100 de ani de la apariția primului număr al revistei. Volumul este structurat pe două mari capitole: Dobrogea în secolele XIX-XX și România în secolele XIX-XX, însumând 15 contribuții științifice. Chiar în debutul volumului, un studiu realizat de doamnele Angela-Anca Dobre și Luminița Stelian (Biblioteca Județeană „I.N.Roman” Constanța) abordează evoluția prestigioasei reviste în perioada 1920-2020 și importanța ei în dezvoltarea și îmbogățirea câmpului istoriografic și publicistic dobrogean. Un al doilea studiu dedicat acestei aniversări a fost realizat de doamna Delia Cornea și aduce mărturii din arhive privind rolul lui Constantin Brătescu nu numai în inițierea și apariția anuală a revistei în perioada interbelică, ci și în re/organizarea Muzeului regional al Dobrogei la începutul anilor &#8217;30, ca director onorific, fapt ce legitimează continuarea publicării revistei sub egida muzeului constănțean.<br />
Tot în prima parte se regăsesc studii deosebit de interesante privind problematica Canalului Dunăre-Marea Neagră (semnat de Olivia Rotaru, Muzeul Cernavodă); Chestiunea Dobrogei în relațiile româno-ruse, perioada 1878-1945 (studiu întocmit de Constantin Cheramidoglu, membru al Societății de Științe Istorice Constanța); evoluția Gării Maritime Constanța este ilustrată într-un amplu articol de George Varsami, custodele Muzeului Portului, în vreme ce studiul doamnei Delia Cornea redă povestea statuilor regale din Dobrogea de Sud, repatriate în toamna anului 1940, printre care se află și bustul Reginei Maria, amplasat în centrul orașului Constanța. Nu lipsesc nici contribuții științifice ce tratează problematica instalării și evoluției regimului comunist în Dobrogea (Valentina-Maria Enache) sau represiunea comunistă, care a fost resimțită din plin în acest spațiu. În acest sens, dl. Adrian Nicolae Petcu (Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securiității) reconstituie biografiile a 36 de clerici ortodocși constănțeni, care au avut de suferit persecuțiile și prigoana comunistă. Ultima parte a volumului cuprinde și două studii foarte valoroase privind perspectivele cercetării etnografice moderne în spațiul multicultural dobrogean, semnatare fiind doamna Iuliana Titov (Muzeul de Etnografie și Artă Populară Tulcea) și doamna Cerasela Dobrinescu (Muzeul de Artă Populară Constanța).<br />
Partea a doua a acestui volum aniversar cuprinde o serie de contribuții, ce abordează diferite teme de istorie regională și națională, așa cum este cazul articolului semnat de Cristian Constantin cu privire la activitatea companiilor de navigației franceze în regiunea Dunării de Jos; anul 1940 și problematica strămutării refugiaților din Cadrilater în județul Gorj (autor Dumitru Valentin Pătrașcu); începuturile politizării și destructurării Armatei Române după 6 martie 1945, sub presiunile noului regim comunist (studiu elaborat de Marius Motreanu), relațiile diplomatice româno-polone din primii ani ai regimului comunist și căile lor de manifestare (studiu semnat de Florin Anghel, Facultatea de Istorie și Științe Politice Constanța). De asemenea, sunt incluse și studiul de caz privind Biserica din Vința (județul Alba), realizat de Adrian Stoia (Muzeul Astra Sibiu), precum și studiul de caz ce prezintă activitatea primei femei din România ziarist-profesionist, Aida Vrioni (semnat de Monica Negru, Arhivele Naționale ale României).<br />
Prin varietatea tematică abordată, noul număr al Revistei „Analele Dobrogei” lansat astăzi, 15 ianuarie 2021, se adresează în egală măsură specialiștilor din varii domenii, cât și unui public larg, continuând astfel o tradiție începută cu o sută de ani în urmă.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.infopress.tv/analele-dobrogei-100-de-ani-de-la-aparitia-primului-numar/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">36200</post-id>	</item>
		<item>
		<title>Număr record de concerte transmise de Radio România  Uniunii Europene de Radio şi Televiziune în anul 2013</title>
		<link>https://www.infopress.tv/numar-record-de-concerte-transmise-de-radio-romania-uniunii-europene-de-radio-si-televiziune-in-anul-2013/</link>
					<comments>https://www.infopress.tv/numar-record-de-concerte-transmise-de-radio-romania-uniunii-europene-de-radio-si-televiziune-in-anul-2013/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Redactor]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 09 Jan 2014 13:32:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[anul]]></category>
		<category><![CDATA[concerte]]></category>
		<category><![CDATA[de]]></category>
		<category><![CDATA[EUROPENE]]></category>
		<category><![CDATA[IN]]></category>
		<category><![CDATA[numar]]></category>
		<category><![CDATA[Radio]]></category>
		<category><![CDATA[record]]></category>
		<category><![CDATA[ROMANIA]]></category>
		<category><![CDATA[si]]></category>
		<category><![CDATA[televiziune]]></category>
		<category><![CDATA[transmise]]></category>
		<category><![CDATA[uniunii]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://www.infopress.tv/beta02/numar-record-de-concerte-transmise-de-radio-romania-uniunii-europene-de-radio-si-televiziune-in-anul-2013/</guid>

					<description><![CDATA[În ultimii ani, Radio România şi-a intensificat constant activitatea de schimburi muzicale în cadrul Uniunii Europene de Radio şi Televiziune, atingând în 2013 un număr record de 157 de concerte transmise radiodifuziunilor partenere, considerabil mai mare decât în anii precedenţi – 75 de concerte în 2009 sau 116 concerte în 2011, situându-se astfel pe primele [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>În ultimii ani, Radio România şi-a intensificat constant activitatea de schimburi muzicale în cadrul Uniunii Europene de Radio şi Televiziune, atingând în 2013 un număr record de 157 de concerte transmise radiodifuziunilor partenere, considerabil mai mare decât în anii precedenţi – 75 de concerte în 2009 sau 116 concerte în 2011, situându-se astfel pe primele locuri între cele 119 ţări membre ale organizaţiei internaţionale.</p>
<p>Ofertele selectate au acoperit o largă paletă artistică şi de genuri, de la concerte de muzică clasică la jazz, muzică populară sau corală, spectacole de operă şi au pus în lumină cele mai importante evenimente muzicale organizate de Radio România sau înregistrate în Bucureşti şi în ţară.</p>
<p>Numărul de concerte oferite în anul 2013 figurează în statistica publicată de Uniunea Europeană de Radio şi Televiziune în data de 7 ianuarie 2014 şi situează România pe primele locuri în clasament, alături de ţări ca Marea Britanie (380), Austria (201), Olanda (198), Elveţia-Lausanne (165), Polonia (160). Cu 157 de concerte transmise live şi înregistrate, Radio România surclasează chiar şi Radiodifuziunea Franceză (154), unul dintre organismele media cu o capacitate deosebită de acoperire a evenimentelor artistice pe teritoriul naţional şi care, prin tradiţie, oferă un număr substanţial de concerte Uniunii Europene de Radio şi Televiziune.</p>
<p>Printre concertele propuse de Radio România în 2013 se numără concertele de stagiune ale soliştilor şi Formaţiilor Muzicale Radio, proiecte precum Viori de colecţie sau Pianul călător, dar şi aproximativ 60 de concerte din Festivalul Internaţional George Enescu. Anumite concerte au fost incluse în Stagiunile Euroradio, devenind astfel evenimente internaţionale cu un potenţial de milioane de ascultători.</p>
<p>Uniunea Europeană de Radio şi Televiziune &#8211; UER (http://www3.ebu.ch) este unul dintre cele mai importante organisme de cooperare media din lume, care, depăşind barierele teritoriale dintre state, promovează schimbul de material audiovizual între instituţiile publice de radio şi televiziune. În afara celor 75 de membri activi din 56 de ţări din Europa, Africa de Nord şi Orientul Mijlociu, UER are şi 44 de membri asociaţi. La nivel mondial, lucrează în strânsă colaborare cu uniuni similare de pe alte continente.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.infopress.tv/numar-record-de-concerte-transmise-de-radio-romania-uniunii-europene-de-radio-si-televiziune-in-anul-2013/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">8236</post-id>	</item>
		<item>
		<title>Număr record de proiecte şi programe înscrise la  Gala Societăţii Civile, ediţia 2013</title>
		<link>https://www.infopress.tv/numar-record-de-proiecte-si-programe-inscrise-la-gala-societatii-civile-editia-2013/</link>
					<comments>https://www.infopress.tv/numar-record-de-proiecte-si-programe-inscrise-la-gala-societatii-civile-editia-2013/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Redactor]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 22 Mar 2013 07:50:09 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[civila]]></category>
		<category><![CDATA[gala]]></category>
		<category><![CDATA[inscrise]]></category>
		<category><![CDATA[numar]]></category>
		<category><![CDATA[programe]]></category>
		<category><![CDATA[PROIECTE]]></category>
		<category><![CDATA[record]]></category>
		<category><![CDATA[societati]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://www.infopress.tv/beta02/numar-record-de-proiecte-si-programe-inscrise-la-gala-societatii-civile-editia-2013/</guid>

					<description><![CDATA[      220 de proiecte şi programe au fost înscrise anul acesta în cadrul competiţiei Gala Societăţii Civile, ediţia a XI-a, de către 151 de reprezentanţi ai sectorului  non-profit şi neguvernamental din toată ţara.  Secţiunile din competiţie cu cele mai multe înscrieri sunt Proiecte pentru Tineret şi Originalitate,  fiecare având câte 38 de proiecte. [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: justify;"> </p>
<p style="text-align: justify;"> </p>
<p style="text-align: justify;"> </p>
<p><img data-recalc-dims="1" fetchpriority="high" decoding="async" class=" size-full wp-image-6321" src="https://i0.wp.com/www.infopress.tv/beta02/wp-content/uploads/2013/03/articole_2013_Martie_gala_civica.jpg?resize=689%2C557" border="0" alt="" width="689" height="557" width="836" height="676" srcset="https://i0.wp.com/www.infopress.tv/wp-content/uploads/2013/03/articole_2013_Martie_gala_civica.jpg?w=836&amp;ssl=1 836w, https://i0.wp.com/www.infopress.tv/wp-content/uploads/2013/03/articole_2013_Martie_gala_civica.jpg?resize=300%2C243&amp;ssl=1 300w, https://i0.wp.com/www.infopress.tv/wp-content/uploads/2013/03/articole_2013_Martie_gala_civica.jpg?resize=45%2C35&amp;ssl=1 45w" sizes="(max-width: 689px) 100vw, 689px" /></p>
<p>220 de proiecte şi programe au fost înscrise anul acesta în cadrul competiţiei Gala Societăţii Civile, ediţia a XI-a, de către 151 de reprezentanţi ai sectorului  non-profit şi neguvernamental din toată ţara. </p>
<p>Secţiunile din competiţie cu cele mai multe înscrieri sunt Proiecte pentru Tineret şi Originalitate,  fiecare având câte 38 de proiecte. Acestea sunt urmate de Educaţie, Învăţământ şi Cercetare, cu 29 de proiecte şi de Artă şi Cultură, cu 28 de proiecte. </p>
<p>În secţiunea specială &lt;&lt;2013 &#8211; Anul European al cetăţenilor&gt;&gt;, prin care Reprezentanţa Comisiei Europene în România doreşte încurajarea iniţierii şi implementării proiectelor care bifează obiectivele Anului European al cetăţenilor s-au înscris şase propuneri de proiecte. </p>
<p>La fel ca la ediţiile anterioare, Bucureştiul are cei mai mulţi reprezentanţi în competiţie &#8211; 141 de proiecte şi programe, pe locul doi situându-se judeţul Cluj cu 8 proiecte, urmat de Timiş cu şapte proiecte şi de Braşov şi Iaşi cu câte şase proiecte fiecare. </p>
<p>101 proiecte din cadrul competiţiei s-au desfăşurat la nivel naţional, 65 la nivel local, 33 de proiecte au acoperire regională şi 21 au aria de implementare la nivel judeţean. </p>
<p>Numărul înscrierilor pe secţiuni: Categoria A &#8211; Educaţie, Învăţământ şi Cercetare – 29 de proiecte, Artă şi Cultură – 28 de proiecte, Apărarea drepturilor individuale/ colective &#8211;  10 proiecte, Comportament civic şi Participare publică – 26 de proiecte, Sănătate &#8211; 13 proiecte, Incluziune socială &#8211; 19 proiecte, Servicii de Asistenţă socială &#8211; 17 proiecte,  Protecţia mediului &#8211; 14 proiecte, Dezvoltare economică şi socială &#8211; 15 proiecte</p>
<p>Categoria B &#8211; Proiecte şi campanii de VOLUNTARIAT &#8211; 25 de proiecte, Proiecte pentru TINERET &#8211; 38 de proiecte</p>
<p>Categoria C &#8211; Buget &#8211; / Eficienţă + – 10 proiecte, Impact &#8211; 12 proiecte, Durabilitate – 10 proiecte, Originalitate – 38 de proiecte.</p>
<p>Categoria D &#8211; Proiecte şi campanii de CSR &#8211; 7 proiecte, Secţiunea Programe – 13 programe.</p>
<p>Mai multe informaţii despre proiectele înscrise în competiţie anul acesta puteţi găsi pe www.galasocietatiicivile.ro </p>
<p>În perioada 21 martie &#8211; 3 mai, proiectele  vor fi evaluate şi notate de către membrii juriului: Alex Dima (Pro TV), Andra Samson (Communication Catalyst), Alina Moldovan (Teatrul Naţional de Operetă &#8222;Ion Dacian&#8221;), Andreea Mihai (Carrefour România), Andrei Popescu (ANPCDEFP), Andreia Cucu (GlaxoSmithKline România), Aurora Liiceanu (Institutul de Filosofie şi Psihologie), Bogdan Arnăutu (Carpatcement Holding), Cabral Ibacka (cabral.ro), Cătălin-Gabriel Cristoveanu (Spitalul Clinic de Urgenţă pentru copii &#8222;Maria Sklodowska Curie&#8221;, Universitatea de Medicină şi Farmacie Carol Davila), Cătălin Ştefănescu (TVR 1), Cezar Paul-Bădescu (Adevărul), Corina Vasile (Raiffeisen Bank), Cosmin Alexandru (Wanted Transformation Consultancy), Cosmina Frîncu (BRD &#8211; Groupe Societe Generale), Costi Rogozanu (VoxPublica), Costinela Drăgan (Grupul Rompetrol), Cristian China-Birta (chinezu.eu), Cristian Cliţa (IKEA România), Cristian Ghinea (Centrul Român de Politici Europene), Cristina Bazavan (bazavan.ro), Cristina Ţopescu (Jurnalist TV), Dana Deac (Jurnalist), Dana Dobrescu (Unilever), Diana Certan (Fundaţia Noi Orizonturi), Dolores Neagoe (Consultant internaţional în domeniul societăţii civile), Doru Mitrana (MaiMultVerde), Dragoş Tuţă (The CSR Agency), Florin Stoican (Asociaţia Kogayon), Ioana Avădani (Centrul pentru Jurnalism Independent), Ioana Derscanu (Jurist, consultant şi formator), Ioana Szatmari (ARC România), Ionuţ Enache (Cosmote România), Ionuţ Sibian (FDSC), Lăcrămioara Botezatu (CSR Media), Laura Sgârcitu (Coca-Cola HBC), Lavinia Andrei (Terra Milenium III), Lidia Solomon (Vodafone România), Luca Niculescu (RFI România), Magor Csibi (WWF România), Maria Popescu (Kanal D), Marian Voicu (TVR), Melania Medeleanu (Jurnalist), Mihaela Păduroiu (Romtelecom), Mihaela Stănoiu (Samsung România), Mircea Toma (Psiholog, activist pentru drepturile omului, jurnalist), Mirona Hriţcu (Capital) , Mona Nicoară (Regizor şi producător, activist pentru drepturile omului), Monica Loloiu (Reprezentanţa Comisiei Europene în România), Nicolae Done (Observatorul Român de Sănătate), Nicoleta Deliu (BCR), Nicuşor Dan (Salvaţi Bucureştiul), Nina Brătfălean (BMW Group România), Oana Preda (Centrul de Resurse pentru Participare Publică), Raluca Kişescu (AVON România), Simona Constantinescu (Vel Pitar/ Imparte.ro), Simona Velea (Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei), Sorin Ioniţă (Expert Forum), Ştefan Cândea (Centrul Român pentru Jurnalism de Investigaţie), Vintilă Mihăilescu (SNSPA/ Dilema Veche) şi Vlad Mixich (HotNews).</p>
<p>Gala Societăţii Civile este un proiect al Fundaţiei “Gala Societăţii Civile”, part of Millenium People.</p>
<p> </p>
<p> </p>
<p> </p>
<p> </p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.infopress.tv/numar-record-de-proiecte-si-programe-inscrise-la-gala-societatii-civile-editia-2013/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">6322</post-id>	</item>
		<item>
		<title>112 –NUMAR UNIC DE URGENTA IN INTREAGA UNIUNE EUROPEANA</title>
		<link>https://www.infopress.tv/112-numar-unic-de-urgenta-in-intreaga-uniune-europeana/</link>
					<comments>https://www.infopress.tv/112-numar-unic-de-urgenta-in-intreaga-uniune-europeana/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Redactor]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 19 Feb 2013 11:25:15 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Turism]]></category>
		<category><![CDATA[europeana]]></category>
		<category><![CDATA[numar]]></category>
		<category><![CDATA[unic]]></category>
		<category><![CDATA[uniune]]></category>
		<category><![CDATA[urgenta]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://www.infopress.tv/beta02/112-numar-unic-de-urgenta-in-intreaga-uniune-europeana/</guid>

					<description><![CDATA[      ANAT se alatura ECTAA care promoveaza directiva Comisiei Europene, de a informa opinia publica din Romania si consumatorii de servicii turistice, ca in intreaga Uniune Europeana exista un numar unic de urgenta si anume 112. Astfel, orice cetatean, oriunde se va afla pe teritoriul Uniunii Europene, va putea beneficia de serviciile Politiei [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: justify;"> </p>
<p style="text-align: justify;"> </p>
<p style="text-align: justify;"> </p>
<p style="text-align: justify;">ANAT se alatura ECTAA care promoveaza directiva Comisiei Europene, de a informa opinia publica din Romania si consumatorii de servicii turistice, ca in intreaga Uniune Europeana exista un numar unic de urgenta si anume 112.</p>
<p>Astfel, orice cetatean, oriunde se va afla pe teritoriul Uniunii Europene, va putea beneficia de serviciile Politiei locale, Ambulantei, Pompierilor, in caz de urgenta, daca va apela numarul unic de urgenta 112.</p>
<p>Cetatenii care doresc sa stie mai multe detalii despre acest lucru sunt invitati sa acceseze site-ul www.112.eu.</p>
<p>Apelati 112 in caz de urgenta, pe intregul teritoriul Uniunii Europene, si calatoriile dumneavoastra vor fi mai sigure!</p>
<p> </p>
<p> </p>
<p> </p>
<p> </p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.infopress.tv/112-numar-unic-de-urgenta-in-intreaga-uniune-europeana/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">6061</post-id>	</item>
		<item>
		<title>Autoturism cu numar expirat la Baneasa</title>
		<link>https://www.infopress.tv/autoturism-cu-numr-expirat-la-bneasa/</link>
					<comments>https://www.infopress.tv/autoturism-cu-numr-expirat-la-bneasa/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Redactor]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 09 Jan 2012 15:41:28 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Comunicate]]></category>
		<category><![CDATA[autoturism]]></category>
		<category><![CDATA[baneasa]]></category>
		<category><![CDATA[expirat]]></category>
		<category><![CDATA[numar]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://www.infopress.tv/beta02/autoturism-cu-numr-expirat-la-bneasa/</guid>

					<description><![CDATA[ĂŽn ultimele 24 ore, poliĹŁiĹźtii de frontierÄ din cadrul GÄrzii de CoastÄ au desfÄĹźurat activitÄĹŁi specifice Ă®n zona de competenĹŁÄ care au vizat supravegherea Ĺźi controlul Â frontierei de stat, prevenirea Ĺźi combaterea eficientÄ a migraĹŁiei ilegale Ĺźi infracĹŁionalitÄĹŁii transfrontaliere Ă®n zonele de competenĹŁÄ, precum Ĺźi asigurarea unui climat de ordine Ĺźi siguranĹŁÄ publicÄ. ĂŽn intervalul [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: justify;"><img data-recalc-dims="1" decoding="async" class=" size-full wp-image-4506" src="https://i0.wp.com/www.infopress.tv/beta02/wp-content/uploads/2012/01/articole_2012_01_autoturism_expirat.jpg?resize=637%2C478" alt="" width="637" height="478" border="0" srcset="https://i0.wp.com/www.infopress.tv/wp-content/uploads/2012/01/articole_2012_01_autoturism_expirat.jpg?w=637&amp;ssl=1 637w, https://i0.wp.com/www.infopress.tv/wp-content/uploads/2012/01/articole_2012_01_autoturism_expirat.jpg?resize=300%2C225&amp;ssl=1 300w, https://i0.wp.com/www.infopress.tv/wp-content/uploads/2012/01/articole_2012_01_autoturism_expirat.jpg?resize=45%2C35&amp;ssl=1 45w" sizes="(max-width: 637px) 100vw, 637px" /></p>
<p style="text-align: justify;">ĂŽn ultimele 24 ore, poliĹŁiĹźtii de frontierÄ din cadrul GÄrzii de CoastÄ au desfÄĹźurat activitÄĹŁi specifice Ă®n zona de competenĹŁÄ care au vizat supravegherea Ĺźi controlul Â frontierei de stat, prevenirea Ĺźi combaterea eficientÄ a migraĹŁiei ilegale Ĺźi infracĹŁionalitÄĹŁii transfrontaliere Ă®n zonele de competenĹŁÄ, precum Ĺźi asigurarea unui climat de ordine Ĺźi siguranĹŁÄ publicÄ.</p>
<p style="text-align: justify;">ĂŽn intervalul menĹŁionat, au fost constatate 4 infracĹŁiuni astfel:</p>
<p style="text-align: justify;">Â</p>
<p style="text-align: center;">Pescuit ilegal la CernavodÄ</p>
<p style="text-align: justify;">ĂŽn data de 08.01.2011 poliĹŁiĹźtii de frontierÄ din cadrul Sectorului P.F. CernavodÄ, pe timpul executÄrii atribuĹŁiilor de serviciu, au depistat doi cetÄĹŁeni care desfÄĹźurau activitÄĹŁi de pescuit cu unelte interzise de lege.</p>
<p style="text-align: justify;">Oamenii legii i-au prins Ă®n flagrant pe D.V. de 38 ani, domiciliat Ă®n localitatea Mircea VodÄ Ĺźi Â S.M. de 33 ani, domiciliat Ă®n oraĹźul CernavodÄ, care pescuiau Ă®n zona canalului DunÄre â€“ Marea NeagrÄ cu unelte de pescuit tip halÄu, confecĹŁionate din aĹŁÄ, respective plasÄ monofilament.</p>
<p style="text-align: justify;">Uneltele de pescuit, Ă®n valoare de aproximativ 200 lei, au fost ridicate Ă®n vederea confiscÄrii.</p>
<p style="text-align: justify;">Pe numele celor doi au fost Ă®ntocmite lucrÄri penale sub aspectul sÄvĂ˘rĹźirii infracĹŁiunii de pescuit cu unelte de pescuit interzise, faptÄ prevÄzutÄ Ĺźi sancĹŁionatÄ de art. 65, alin.1, lit. a din O.U.G. 23/2008 modificatÄ Ĺźi aprobatÄ prin Legea 317/2009.</p>
<p style="text-align: center;">Permis de conducere fals la Mangalia</p>
<p style="text-align: justify;">ĂŽn data de 08.01.2012 poliĹŁiĹźtii de frontierÄ din cadrul Grupului de Nave Mangalia au depistat Ă®n trafic un cetÄĹŁean romĂ˘n care conducea un autoturism pe drumurile publice cu un permis falsificat.</p>
<p style="text-align: justify;">PoliĹŁiĹźtii de frontierÄ au oprit Ă®n jurul orei 13.00, pe raza municipiului Mangalia, un autoturism marca Dacia Ă®nmatriculat Ă®n ConstanĹŁa Ĺźi condus de S. IUSUF de 54 ani, cetÄĹŁean romĂ˘n de naĹŁionalitate turcÄ.</p>
<p style="text-align: justify;">Ĺžoferul a prezentat la control un permis de conducere auto emis de autoritÄĹŁile din Turcia, care prezenta urme de falsificare.</p>
<p style="text-align: justify;">Cel Ă®n cauzÄ a declarat cÄ Ĺźi-a procurat actul respectiv de la o persoanÄ din Turcia pentru care a lucrat.</p>
<p style="text-align: justify;">Celui Ă®n cauzÄ i-a fost Ă®ntocmit dosar penal pentru sÄvĂ˘rĹźirea infracĹŁiunilor de fals material Ă®n Ă®nscrisuri oficiale Ĺźi uz de fals Ĺźi conducere pe drumurile publice a unui autovehicul fÄrÄ a poseda permis de conducere, fapte prevÄzute Ĺźi sancĹŁionate de art. 288, alin. 1 si art. 291 Cod Penal Ĺźi art. 86 alin. 1 din O.U.G. 195/2002 republicata si actualizata, cu aplicarea art. 33, lit. b Cod Penal.</p>
<p style="text-align: center;">Autoturism cu numÄr expirat la BÄneasa</p>
<p style="text-align: justify;">PoliĹŁiĹźtii de frontierÄ din cadrul S.P.F. BÄneasa au depistat un cetÄĹŁean care conducea un autoturism pe drumurile publice cu numÄr de Ă®nmatriculare expirat.</p>
<p style="text-align: justify;">ĂŽn data 08.01.2012, Ă®n jurul orei 16.30, a fost oprit Ă®n trafic un autoturism marca Daewoo, Ă®nmatriculat Ă®n ConstanĹŁa, condus de B.G. de 39 ani, domiciliat Ă®n comuna Adamclisi.</p>
<p style="text-align: justify;">ĂŽn urma cercetÄrilor efectuate a reieĹźit faptul cÄ numÄrul de Ă®nmatriculare al autoturismului era expirat.</p>
<p style="text-align: justify;">Pe numele B.G. a fost Ă®ntocmit dosar penal pentru sÄvĂ˘rĹźirea infracĹŁiunii de punere Ă®n circulaĹŁie sau conducere pe drumurile publice a unui autovehicul neĂ®nmatriculat sau neĂ®nregistrat, faptÄ prevÄzutÄ Ĺźi sancĹŁionatÄ de art. 85, alin 1 din O.U.G. 195/2002 republicatÄ.</p>
<p style="text-align: justify;">PurtÄtor de cuvĂ˘nt al GÄrzii de CoastÄ ConstanĹŁa</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.infopress.tv/autoturism-cu-numr-expirat-la-bneasa/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">4507</post-id>	</item>
	</channel>
</rss>
