Zilele frumoase de vară aduc cu ele noi acţiuni ale Asociaţiei Montane Carpaţi prin programul „Voluntar în Carpaţi”, program ce urmăreşte remarcarea, extinderea şi întreținerea infrastructurii montane sub viziunea „Bandă Roşie – Autostrada Carpaţilor”, adică refacerea traseului de creastă al Carpaților româneşti, din Maramureş până în Mehedinți. 

În perioada 2008 – 2013 iniţiativele noastre s-au materializat în remarcarea a peste 500 km de trasee montane în munţii Făgăraşului, Lotrului, Leaota, Bucegi, Vrancei, Buzăului, Călimani, Iezer – Păpuşa; recondiţionarea de adăposturi montane (Călţun – munţii Făgăraşului, Diana – munţii Piatra Craiului); repararea de guri de izvoare (munţii Măcinului) şi recondiţionarea de podeţe (munţii Iezer – Păpuşa).

În 2014 programul „Voluntar în Carpaţi” vizează refacerea a peste 250 km de trasee în masivele Godeanu, Făgăraş, Iezer – Păpuşa, Ciucas, Vrancea, Lotru cu ajutorul a peste 250 de voluntari.

Colaborăm cu consiliile județene şi locale pe raza cărora se află masivele muntoase, serviciile publice Salvamont din zonă, cabanele direct interesate, precum şi alte entități care doresc să sprijine eforturile în acest domeniu.

Cei care doresc să se alăture acțiunilor „Voluntar În Carpaţi” o pot face în calitate de voluntari la acțiunile pe teren sau în calitate de colaboratori ai echipei de organizare, sponsori, parteneri (logistică, media, parteneri locali). Cei interesați pot primi mai multe informații dacă îşi manifestă intenţia la adresa  asociatie@carpati.org sau prin inscrierea in baza de date la http://asociatie.carpati.org/formular/voluntar-in-carpati/1/. 

Miercuri, 6 februarie 2013, se celebrează 1882 de ani de la prima atestare documentară a localităţii Roşia Montană. Sunt organizate evenimente pentru a  marca acest moment în mai multe localităţi, inclusiv in Bucureşti. 

Însemnătatea zilei este cu atât mai mare în acest an cu cât tema mineritului cu cianuri a fost adusa din nou în prim planul dezbaterilor politice. Verzii au anunţat prin cei doi deputati, Remus Cernea şi Ovidiu Iane, iniţierea unei propuneri legislative, după consultările finale cu reprezentanţii ONG-urilor de mediu şi ai experţilor din societatea civilă, de interzicere a cianurilor in minerit. 

6 februarie 131 este data la care numele localităţii Alburnus Maior este menţionată pentru întâia oară pe o tăbliţă cerată dintr-o galerie romană din zonă. Acest moment istoric merită să fie preţuit ca atare şi, mai mult ca oricând, să fie readusă în discuţie importantă prezervării patrimoniulului istoric unic al acestei aşezări. Atât peisajul, mediul natural şi speciile care trăiesc în zonă, cât şi patrimoniul Roşiei Montane sunt ameninţate cu distrugerea totală de proiectul minier al RMGC pe bază de cianuri. 

La Roşia Montană este propus un proiect minier care prezintă probabil cel mai mare risc de impact negativ asupra mediului şi oamenilor, în ultimii 23 de ani. Miza acestuia este cu atât mai importantă pentru cei care sunt dedicaţi scopului de a milita pentru un viitor verde pentru societatea noastră. Or, acest lucru nu este posibil decât respectând natura. Este timpul ca proiectele economice verzi, curate, prietenoase cu mediul să fie promovate cu determinare şi perseverenţă şi impuse de societatea civilă şi de mediul politic spre a servi drept exemplu oricărei iniţiative similare celei venite din partea RMGC (Roşia Montană Gold Corporation). 

“Dezvoltarea durabilă este principiul esenţial după care se ghidează Partidul Verde şi acest lucru va fi uşor de identificat în fiecare propunere legislativă pe care o vom înainta. Spre exemplu, printr-un plan bine pus la punct, dezvoltarea zonei de la Roşia Montană va produce mult mai mult capital decât volumul de aur extras.” a spus Preşedintele Executiv al Partidului Verde, Ovidiu Iane.