„Dragi români din țară și din străinătate,

Încheiem un an care ne-a adus provocări și schimbări. Începem un an nou în care va trebui să construim temeinic, pentru ca speranța să devină realitate. Și o vom face împreună.

De sărbători suntem mai buni unii cu alții. Avem mai mult timp pentru cei care trec prin greutăți. Avem și mai multă încredere și speranță în viitor. Lăsăm la o parte ce ne desparte și păstrăm ceea ce ne unește.

Gândul meu se îndreaptă azi către voi toți, concetățenii mei de pretutindeni.
Către cei mai tineri, care își doresc un viitor mai bun în țara noastră.
Către cei care, prin munca și inițiativa lor, duc România înainte.
Către părinții și bunicii noștri, care ne-au croit un drum în viață.
Gândul meu se îndreaptă azi către cei care slujesc sub drapelul României și al aliaților noștri și ne fac cinste.

Și către cei pentru care România înseamnă «acasă», oriunde s-ar afla.

Aș vrea ca de acum înainte să nu fie nevoie de zile speciale pentru încredere și speranță. Aș vrea ca 2015 să fie începutul acelei Românii a normalității pe care cu toții ne-o dorim!

Sărbători fericite și «La mulți ani»!”, a spus acesta.

„Dragii mei,

Crăciunul este o sărbătoare a familiei și a copiilor. În România se află, însă, cei mai mulți copii despărțiți de părinți din Uniunea Europeană. Siliți de greutăți să părăsească țara și să muncească în străinătate, mulți părinți își văd copiii o dată sau de două ori pe an. Unii îi văd o dată la câțiva ani. Singurătatea, abandonul, frica de ziua de mâine, absența dragostei îi transformă pe copiii rămași acasă în cetățeni care cu greu vor ști să-și găsească un loc în societate. Cum să fie generoși și cum să dăruiască dragoste în jurul lor când nimeni nu i-a învățat căldura sufletească a unui cămin?

Românii care au stat la cozi interminabile, pe ploaie și frig, ca să mă voteze au făcut acest lucru și cu gândul la copiii lor. Au sperat că vor avea în sfârșit o șansă să se întoarcă în țară și să trăiască o viață de familie liniștită. Voi face tot ce îmi stă în putință pentru ca familiile să se reunească pe parcursul mandatului meu și rănile lăsate de despărțirea îndelungată să fie vindecate.

De Crăciun, creștinii se adună în jurul bradului, cântă colinde și mănâncă bunătăți cinstind nașterea Pruncului Iisus în ieslea din Betleem. Gândurile mele se îndreaptă în aceste zile de sărbătoare către toți copiii ai căror părinți sunt departe, către toți părinții care duc dorul copiilor lor, către toate familiile de români din țară și din străinătate.

Vă urez tuturor Crăciun binecuvântat, încredere în viitor și speranță în viață tuturor copiilor României.”.

„Începutul anului şcolar reprezintă o provocare pentru fiecare dintre noi, în raport cu noi înșine, dar și în raport cu ceilalți, în ceea ce privește competiţia, cunoașterea, munca şi disciplina.
Privind retrospectiv asupra anului şcolar trecut, ne aducem aminte de drumul greu, dar motivant spre normalitate. Rememorăm perseverenţa şi efortul elevilor implicaţi în concursurile şcolare, simulările şi examenele naţionale organizate, dar şi forţa extraordinară de mobilizare a cadrelor didactice şi a directorilor, care au pus mai presus de toate interesul elevului, având ca prioritate educația acestuia.
În faţa responsabilităţii de a-și asuma rolul de formator de caractere şi destine, îndemnul meu pentru fiecare dascăl este să nu renunţe la menirea, la vocația sa, aceea de a investi în vieţile elevilor valori şi idealuri înalte, prin dăruire profesională.
Aceeași responsabilitate o au și părinţii care s-au implicat şi vor continua să se implice activ și permanent în educaţia copiilor. Vă aşteptăm cu bucurie şi încredere să fiți prezenţi în viaţa şcolii, alături de profesori.
Elevilor le adresez provocarea competiţiei, a muncii şi a studiului cu seriozitate, pentru ca la sfârșitul anului școlar să privească mândri drumul parcurs în propria devenire.
Sunt convins că ne vom asuma aceste deziderate împreună! Vă doresc sănătate, optimism şi rezultate pe măsura eforturilor depuse în noul an școlar!”, spune Răducu Popescu.

Ziua Limbii Române, pe care o celebrăm astăzi, reprezintă o oportunitate de a marca, în ţară şi în străinătate, un element fundamental al profilului nostru identitar, precum şi de a reflecta asupra istoriei şi culturii române şi asupra contribuţiei importante a limbii române la patrimoniul cultural european şi universal.

De asemenea, marcarea Zilei Limbii Române este un bun prilej pentru a sublinia caracterul unitar al limbii, culturii şi civilizaţiei româneşti, statutul limbii române ca limbă oficială a Uniunii Europene şi răspândirea utilizării limbii române în Europa şi în întreaga lume, unde trăiesc importante comunităţi etnice româneşti sau cetăţeni români.
Pentru comunităţile româneşti din străinătate, limba română reprezintă principalul element identitar, un factor esenţial de vitalitate culturală şi spirituală. Personalitatea acestor comunităţi de români din toată lumea se configurează în mod natural prin intermediul limbii române care, vorbită aşa cum o vorbim acasă, contribuie la legitimarea profilului identitar românesc, original şi, în acelaşi timp, compatibil cu marile culturi ale lumii.

Limba română reprezintă elementul de coeziune al tuturor românilor, indiferent de ţara în care trăiesc, care îi uneşte pe toţi conaţionalii noştri, constituind pretutindeni un liant cu care ne mândrim şi în jurul căruia ne structurăm destinul naţional.

Unitatea limbii române stă mărturie pentru patrimoniul imaterial constituit în descendenţa răsăriteană a latinităţii şi romanităţii poporului nostru. Nu trebuie să pierdem nicio clipă din vedere faptul că apartenenţa limbii române la latinitate reprezintă dovada că întreaga noastră cultură este parte a patrimoniului european şi un element al identităţii noastre europene.

Am convingerea că eforturile şi demersurile constante ale Ministerului Afacerilor Externe de a încuraja studierea limbii române în comunităţile româneşti şi în mediile academice de peste hotare, precum şi derularea unor proiecte educaţionale în parteneriat cu unele state, contribuie astăzi la promovarea imaginii României în lume şi la creşterea prestigiului nostru la nivel internaţional.

Cu ocazia Zilei Limbii Române, celebrată la 31 august, vă invit să omagiem împreună limba noastră cea română, ca element viu al unităţii noastre spirituale, culturale şi istorice. Îndemn toţi românii să-şi cunoască şi să-şi promoveze cu mândrie limba, istoria şi tradiţiile, care reprezintă expresia solidarităţii de destin prin care noi, ca popor, ne afirmăm propria noastră identitate în lume.”

Informaţii suplimentare:

Data de 31 august a fost declarată în România, prin adoptarea de către Parlament a Legii nr. 53/2013, Ziua Limbii Române. Legea prevede că Ziua Limbii Române urmează să fie sărbătorită de autorităţile publice din România şi de reprezentanţele diplomatice din străinătate, inclusiv de Institutele Culturale ale României sau alte instituţii româneşti din străinătate, „prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative şi artistice cu caracter evocator sau ştiinţific consacrate istoriei limbii române”.

Ziua de 31 august este celebrată, din 1990, în Republica Moldova, sub numele de „Limba noastră cea română” sau „Ziua limbii române”. Printr-o decizie a Curţii Constituţionale de la Chişinău, dată în 5.12.2013, care a conferit statut de normă constituţională Declaraţiei de Independenţă din 27.08.1991, limba română a fost recunoscută ca limbă oficială a Republicii Moldova.

Cu ocazia Anului Nou, PF Daniel a transmis românilor un mesaj în care se roagă ca Mântuitorul să apere toţi copiii, toate familiile şi „mai ales familiile care cresc copii în credinţă”. „Să ne dăruiască şi nouă ajutor în lucrarea cea bună şi să ne ferească de răutăţile din lume pentru a înţelege ajutorul lui Dumnezeu în viaţa noastră”, a mai spus Patriarhul.

De asemenea, PF Daniel a vorbit despre românii care trăiesc în afara graniţelor şi le-a urat mulţi şi binecuvântaţi ani.

„În mod deosebit, ne adresăm tuturor românilor care se află în jurul graniţelor României, dar şi în diaspora română şi le dorim ani mulţi şi binecuvântaţi, păstrând legătura cu poporul român prin credinţă şi prin toate valorile spirituale şi culturale comune, mai ales prin frumoasele colinde româneşti. Tuturor le dorim ca îndepărtarea de casă să nu fie o îndepărtare duhovnicească, ci să fie un prilej de a întări şi mai mult comuniunea românească”, a mai spus PF Daniel în mesajul său.

În toate bisericile Patriarhiei Române vor fi oficiate, la cumpăna dintre ani, slujbe speciale. Potrivit rânduielii liturgice hotărâte de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în noaptea de Anul Nou în catedralele şi bisericile parohiale se oficiază Acatistul Mântuitorului Iisus Hristos şi se citesc rugăciunea Sfântului Isaac Sirul, o rugăciune de mulţumire şi două rugăciuni de intrare în noul an, din tradiţia română şi slavă şi respectiv din tradiţia greacă.

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât ca anul 2014 să fie declarat Anul omagial euharistic, adică anul Sfintei Spovedanii şi al Sfintei Împărtăşanii şi Anul comemorativ al Sfinţilor Martiri Brâncoveni.

Eparhiile şi instituţiile de învăţământ teologic ale Bisericii Ortodoxe Române vor organiza în anul 2014 dezbateri, colocvii, seminarii şi expoziţii de icoane, fresce, mozaicuri pe cele două teme.

Cancelaria Sfântului Sinod a elaborat un program-cadru naţional bisericesc care va cuprinde printre altele, conferinţe pastoral-misionare, un congres euharistic internaţional, un simpozion naţional şi o expoziţie naţională dedicate „Anului comemorativ al Sfinţilor Martiri Brâncoveni” cu scopul valorificării moştenirii istorice, spirituale şi culturale a epocii brâncoveneşti.

Totodată, vor fi organizate pelerinaje în ţară şi străinătate la locurile unde au trăit mari duhovnici ai ortodoxiei, precum şi la locurile legate de viaţa, martiriul şi moştenirea culturală ale Sfinţilor Brâncoveni, scrie Medifax.

România a fost gazda unor evenimente internaţionale, ceea ce a făcut ca ţara noastră să fie în centrul atenţiei lumii întregi. Amintesc aici doar câteva: Forumul Anual al Strategiei Dunării, Summit-ul China – Europa Centrală şi de Est, şi Forumul economic desfăşurat în marja acestui summit la nivel înalt.

Începerea lucrărilor la baza de la Deveselu, în cadrul programului destinat scutului antirachetă, a demonstrat consolidarea Parteneriatului Strategic dintre România şi Statele Unite, şi întărirea rolului ţării noastre de membru NATO, în asigurarea securităţii membrilor alianţei.

Am continuat să ne aducem contribuţia la misiuni internaţionale, mai vechi sau mai noi: cea din Afganistan, cea din Mali, sau cea civilă a Uniunii Europene de monitorizare în Georgia.

România a sprijinit constant parcursul european al Republicii Moldova, care a înregistrat, şi datorită contribuţiei noastre, un succes prin parafarea Acordurilor de asociere şi de liber schimb cu Uniunea Europeană, la summit-ul Parteneriatului Estic de la Vilnius. Sperăm ca în 2014 să putem contribui la liberalizarea regimului de vize pentru cetăţenii Republicii Moldova care doresc să călătorească în statele Uniunii Europene.

De la jumătatea acestui an şi până la jumătatea anului viitor, România deţine Preşedinţia în exerciţiu a Procesului de Cooperare în Europa de Sud Est. Ne-am sincronizat acţiunile cu procesele de integrare în NATO şi UE ale statelor din regiune. În 2014, România va găzdui prima sesiune a Adunării Parlamentare a SEECP.

O menţiune specială şi desigur mulţumiri celor din celula de criză a MAE, pentru eforturile făcute în sprijinul concetăţenilor noştri aflaţi în situaţii dramatice în străinătate.

În prag de an nou, vreau să mulţumesc întregului corp diplomatic şi consular românesc pentru tot ce a făcut de-a lungul acestui an. Ca să ne bucurăm cu toţii de o lume mai bună şi mai sigură, e nevoie să ne continuăm eforturile şi în 2014!

Vă doresc vouă şi familiilor voastre sărbători fericite şi La mulţi ani!

Astăzi, se împlinesc 95 de ani de la Marea Unire din 1918, un moment unic pentru noi, un moment care ne defineşte ca popor şi care ne poziţionează în mod clar şi ferm pe harta lumii.

Ne apropiem cu paşi repezi de centenarul statului naţional, unitar român. Vom marca în curând 100 de ani de când ne-am luat destinul în propriile mâini şi am decis ca, împreună, uniţi sub acelaşi steag, aceeaşi limbă şi aceleaşi idealuri să ne hotărâm singuri viitorul.

Educaţia a avut, şi atunci, şi are, şi acum, un rol extrem de important în construcţia şi consolidarea poporului şi a statului român. Ea are menirea de a transmite din generaţie în generaţie limba română, de a ne învăţa şi de a ne aminti de strămoşii noştri, care au luptat pentru idealul naţional, de a ne arăta cine suntem, ce vrem şi încotro ne îndreptăm ca societate.

Educaţia transmite, mai departe, copiilor şi nepoţilor noştri valorile în care noi, ca popor, credem, pregătindu-i astfel pentru o lume dominată de diversitate, o lume globală, în care nu graniţele politice şi nu ştampila de pe paşaport vor spune cine suntem şi de unde venim. În această lume a secolului al XXI-lea, cea care va conta va fi identitatea culturală. În cazul nostru, această identitate are în spate secole de istorie şi, în curând, 100 de ani de stat naţional, unitar.

Educaţia şi Cercetarea au devenit, în ultimii ani, domenii cu care România a început să iasă în lume. Acestea au devenit o sursă de mândrie naţională şi de promovare a ţării noastre în lume. Avem elevi şi studenţi extraordinari, avem profesori de calitate, pasionaţi de ceea ce fac, avem cercetători de excepţie, care îşi dovedesc valoarea în competiţii internaţionale de prestigiu.

Elevii români au reuşit, şi anul acesta, să urce pe cele mai înalte trepte ale podiumului la concursurile şi olimpiadele internaţionale.

Cercetătorii români au reuşit să uimească lumea (este cazul echipei de la Cluj, care a creat sânge artificial, dar şi a altor cercetători mai puţin prezenţi în spaţiul public, care reuşesc să facă înaltă performanţă, aici, în România), unii dintre ei fiind incluşi chiar în topul celor mai influenţi oameni din lume – aşa cum este Ionuţ Budişteanu).

Un stat puternic se bazează pe o şcoală puternică. Aceasta este credinţa cu care guvernul actual încearcă să readucă educaţia acolo unde îi este locul. Aşa cum înaintaşii noştri au urmărit cu tenacitate realizarea idealului national şi au luptat pas cu pas pentru ca astăzi să trăim într-o Românie unită, la fel trebuie să procedăm şi noi: să consolidăm treptat, cu răbdare şi perseverenţă, sistemul educaţional, să redăm demnitatea cadrelor didactice şi să desăvârşim astfel opera începută acum aproape un secol – o Românie puternică, demnă în lume, o Românie educată şi o Românie mândră de ceea ce este, un loc în care fiecare cetăţean îşi poate scrie propriul destin, ”a transmis ministrul Educaţiei Naţionale, Remus Pricopie, cu ocazia Zilei Naţionale a României.

Sărbătoarea Zilei Naţionale a României este un prilej de aducere aminte şi de cinstire a memoriei celor care au realizat Marea Unire de la 1 decembrie 1918, dar şi a celor care au construit România modernă, pe principiile şi valorile care au stat la baza unităţii noastre naţionale.

Pe aceleaşi principii am clădit împreună România de astăzi, România europeană.

Unitatea ne-a făcut mai puternici, unitatea ne-a făcut să reuşim împlinirea dezideratului naţional de a fi membri ai NATO şi ai Uniunii Europene. Uniţi într-un efort comun, am dovedit că putem fi parteneri de încredere pentru aliaţii noştri în teatre de război, dar şi în efortul de a clădi pacea în lume.

Unitatea ne va face să reuşim ca la aniversarea unui secol de la Marea Unire, să putem spune că visul înaintaşilor noştri s-a împlinit : avem o naţiune liberă, puternică şi mai prosperă.

Ca ministru de externe, îmi exprim speranţa că extinderea Uniunii Europene va continua şi că românii care trăiesc în statele din afara Uniunii, se vor regăsi alături de românii din ţară, într-o Europă Unită lărgită. Un gând special, evident, pentru Republica Moldova şi pentru fraţii noştri care trăiesc dincolo de Prut.

În această zi de sărbătoare, vreau să transmit fiecărui român, din ţară şi din afara graniţelor, un îndemn la solidaritate: să construim împreună destinul României de mâine!

La mulţi ani, tuturor românilor! La mulţi ani, România!

„Comemorăm, astăzi, 17 decembrie, 100 de ani de la trecerea în nefiinţă a marelui Spiru Haret. Şcoala românească de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea a cunoscut,  datorită acestui important om de stat, cea mai importantă şi durabilă reformă.

Construcţia de unităţi de învăţământ pe tot teritoriul românesc de dinainte de România Mare, o curriculă modernă şi aplecarea spre o educaţie solidă a cadrelor didactice şi a elevilor sunt elementele care au constituit programul de dezvoltare gândit şi implementat de ministrul liberal Spiru Haret.

Comemorăm astăzi figura lui Spiru Haret, omul care a înţeles, în spirit maiorescian, că un popor fără educaţie şi cultură nu poate exista. Moştenirea pe care Spiru Haret ne-a lăsat-o trebuie cunoscută şi continuată, iar noi, oameni politici, mediul şcolar şi societate civilă suntem obligaţi moral să o păstrăm vie prin faptele noastre.”

Cu deosebit respect,
Stelian Victor FEDORCA,
Secretar de stat pentru învatamântul preuniversitar