Vicepreședintele Parlamentului European Nicu Ștefănuță (Grupul Verzilor/ALE) îi solicită ministrului Educației să majoreze cuantumul minim al bursei sociale pentru studenți de la 925 de lei la cel puțin 1.050 de lei în anul universitar 2026–2027 și să suplimenteze corespunzător fondul de burse, astfel încât majorarea să nu ducă la scăderea numărului de beneficiari.

 Solicitarea vine în contextul proiectului de ordin discutat în ședința Comisiei de Dialog Social din 15 septembrie, prin care Ministerul Educației propune menținerea bursei sociale la nivelul de 925 de lei pe lună.

În scrisoarea transmisă Ministerului Educației, Nicu Ștefănuță atrage atenția că sprijinul acordat studenților a fost deja redus prin schimbarea modului de calcul al fondului de burse, limitarea acordării acestora la perioada activităților didactice și eliminarea posibilității ca studenții de la taxă să primească burse finanțate de la bugetul de stat. Estimările citate în scrisoare indică o reducere de aproximativ 52% a fondului de burse și protecție socială și aproximativ 44.000 mai puțini potențiali beneficiari.

În același timp, costurile estimate pentru masă și cazare ajung la aproximativ 1.525 de lei lunar, ceea ce înseamnă că actuala bursă de 925 de lei acoperă doar aproximativ 61% din aceste cheltuieli. Comisia Națională pentru Finanțarea Învățământului Superior (CNFIS) a propus un cuantum minim de 1.050 de lei, propunere care nu a fost inclusă în forma actuală a proiectului.

„Pentru tinerii care provin din familii cu venituri reduse sau din medii vulnerabile, bursa socială poate face diferența dintre continuarea și abandonarea studiilor. Ea nu reprezintă doar un sprijin financiar, ci un instrument esențial pentru asigurarea accesului real și echitabil la educație”, transmite Nicu Ștefănuță în scrisoarea adresată Ministerului.

Vicepreședintele Parlamentului European solicită concret Ministerului Educației trei măsuri: stabilirea bursei sociale la minimum 1.050 de lei, cu suplimentarea fondului astfel încât să nu scadă numărul beneficiarilor; revenirea la acordarea burselor pe întreaga durată a anului calendaristic; și găsirea unei soluții prin care studenții aflați pe locuri cu taxă și care îndeplinesc criteriile sociale să poată beneficia de sprijin, în funcție de situația lor socio-economică.

„România are nevoie de mai mulți tineri care să urmeze și să finalizeze studii universitare. Nu putem urmări acest obiectiv și, în același timp, să diminuăm instrumentele care îi ajută pe cei mai vulnerabili să rămână în sistemul de educație”, subliniază Nicu Ștefănuță.

Părinții din România vor putea beneficia de o majorare a tichetelor de creșă. Pentru semestrul I al anului 2024, începând cu luna aprilie 2024, valoarea sumei lunare care se acordă sub formă de tichete de creşă, este de 640 lei, arată un document al Ministerului Muncii,

„Pentru semestrul I al anului 2024, începând cu luna aprilie 2024, valoarea sumei lunare care se acordă sub formă de tichete de creşă, stabilită potrivit prevederilor art. 33 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1045/2018, cu modificările ulterioare, este de 640 lei”, potrivit proiectului, valoarea actuală fiind situată la 620 lei/tichet.

Tichetele de creșă sunt doar una dintre formele prin care angajatorul își poate sprijini financiar angajații – părinți, care nu sunt în concediu de creștere și-și duc copiii la creșă ori îi lasă în grija unor bone care lucrează autorizat. Tichetele se acordă lunar, în baza unei documentații stabilite prin lege și detaliate la nivel de angajator și sunt nesupuse contribuțiilor sociale obligatorii. Nivelul maxim al sumelor acordate sub forma tichetelor de creşă nu poate depăşi lunar suma prevăzută prin ordin de ministru, pentru fiecare copil aflat la creşă.

„Indemnizaţia socială se acordă din bugetul de stat ca diferenţă între plafonul social de 520 lei şi nivelul pensiei cuvenite pe baza contributivităţii. Precizăm că această indemnizaţie nu reprezintă o categorie de pensie distinctă, de sine stătătoare, care să se acorde necondiţionat, ci este o limită de venit la care se ridică orice pensie stabilită pe baza contributivităţii, dacă este mai mică de plafonul respectiv”, transmite Ministerul Muncii.

Beneficiarul trebuie să fie pensionar al sistemului public de pensii din România, să aibă domiciliul în România, iar cuantumul însumat al veniturilor din pensii şi din alte drepturi, stabilite şi plătite prin casele teritoriale de pensii în baza unor legi speciale, trebuie să fie sub nivelul maxim legal al indemnizaţiei sociale.

„Pentru Pilonul II am decis o majorare foarte mică pentru anul următor, de 0,1 puncte procentuale, față de 0,5 puncte procentuale (cât anunțase fostul ministr). Am decis să facem o majorare pentru că am vrut să dăm mesajul acesta, că suntem conștienți de problema demografică, știm problema pensiilor, este o mare problemă pentru România, dar, pentru a asigura acest pachet de relaxare fiscală  nu am mai avut loc pentru altceva”, a declarat Anca Dragu, ministrul Finantelor Publice. Aceasta susține că din banii rămași în buzunarul românilor în urma reducerilor de taxe cuprinse în noul Cod Fiscal, o parte pot merge către pensiile facultative, respectiv Pilonul III.