Lista unităților de învățământ care au transmis spre aprobarea ISJ CT solicitare de modificare a programului pentru data de 19.09.2024.

1.GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT NR.33 CONSTANŢA
2. GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT DUMBRAVA MINUNATĂ CONSTANŢA
3. GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT NR.57 CONSTANŢA
4. GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT LUMEA COPIILOR CONSTANŢA
5. ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 8 CONSTANŢA
6. ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 16 MARIN IONESCU DOBROGIANU CONSTANŢA
7. ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 17 ION MINULESCU CONSTANŢA
8. ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 18 JEAN BART CONSTANŢA
9. ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 22 I.C.BRĂTIANU CONSTANŢA
10. ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 23 CONSTANTIN BRÂNCOVEANU CONSTANŢA
11. ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 24 ION JALEA CONSTANŢA
12. ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 33 ANGHEL SALIGNY CONSTANŢA
13. ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.37 CONSTANŢA
14. ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 39 NICOLAE TONITZA CONSTANŢA
15. ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 40 AUREL VLAICU CONSTANŢA
16. ŞCOALA GIMNAZIALĂ ION BORCEA AGIGEA
17. ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1 EFORIE NORD
18. LICEUL TEORETIC OVIDIUS CONSTANŢA
19. LICEUL TEHNOLOGIC DIMITRIE LEONIDA CONSTANŢA
20. LICEUL TEHNOLOGIC GHEORGHE MIRON COSTIN CONSTANŢA
21. LICEUL TEHNOLOGIC PONTICA CONSTANŢA
22. LICEUL TEHNOLOGIC DE ELECTROTEHNICĂ ŞI TELECOMUNICAŢII CONSTANŢA
23. LICEUL DE MARINĂ CONSTANŢA
24. LICEUL TEHNOLOGIC GHEORGHE DUCA CONSTANŢA
25. LICEUL TEHNOLOGIC IOAN N.ROMAN CONSTANŢA
26. LICEUL TEORETIC LUCIAN BLAGA CONSTANŢA
27. LICEUL TEHNOLOGIC NICOLAE DUMITRESCU CUMPĂNA
28. COLEGIUL NAȚIONAL MILITAR ALEXANDRU IOAN CUZA CONSTANȚA

Tot în intervalul de timp menționat, echipele RAJA vor acționa la nivelul rețelelor de distribuție din municipiul Constanța, în alte 10 puncte de lucru unde se vor monta 6 vane de legătură, cu diametre cuprinse între 150 și 800 mm, și debimetre pentru măsurarea și reglarea presiunii. Aceste investiții se vor executa din fonduri proprii și sunt necesare pentru pentru sectorizarea sistemului de alimentare cu apă și evitarea producerii unor avarii.

Pe timpul desfășurării lucrărilor, vor fi afectați de lipsa apei consumatorii din următoarele zone:

• Cartierul Palas și Zona industrială Oierie Palas;
• Cartierele Brătianu și Medeea;
• Zona industrială;
• Cartierele CET, Viile Noi și Sere;
• Cartierele Km 4, Km 4-5, Km 5 și Veterani;
• Zonele industriale CET, Caraiman și Oil Terminal;
• Zona comercială Constanța Sud (Auchan, Metro, Brico Depot, Avia Motors);
• Cartierul Faleză Sud;
• Cartierele Far, Abator, Gară, Icil, Casa de Cultură, Inel I, Inel II, Coiciu și Compozitori;
• Zonele Baba Novac și Halta Traian;
• Zona Comercială Vest.
• Localitățile Cumpăna, Lazu, Agigea, Eforie Nord și Techirghiol.

Pe lângă complexitatea lucrărilor, intervalul de sistare a alimentării cu apă este determinat și de lungimea instalațiilor, a diametrului acestora, dar și a debitului de apă. Timpul necesar pentru golirea și umplerea rețelei de distribuție din zona afectată poate varia de la 6 până la 9 ore. Prin urmare, reluarea furnizării apei potabile se va realiza în mod progresiv în fiecare sector afectat.

” Ne cerem scuze pentru disconfortul creat abonaților, pe care îi asigurăm că echipele de intervenție ale constructorului împreună cu formațiile de lucru ale RAJA vor face tot posibilul pentru finalizarea lucrărilor și reluarea furnizării apei potabile în parametrii optimi. Totodată, rugăm utilizatorii afectați de această lucrare să își asigure rezerva minimă de apă pentru consum și uz casnic în perioada în care va fi sistată alimentarea cu apă.

Amintim consumatorilor că investițiile pentru modernizarea și dezvoltarea sistemelor de alimentare cu apă potabilă sunt efectuate în beneficiul lor pe termen lung și vizează asigurarea unor servicii ireproșabile și implicit creșterea calității vieții.

Prin implementarea acestora se realizează îmbunătățirea capacității de transport și de distribuție a apei potabile, asigurarea debitului de alimentare și a calității apei, reducerea pierderilor în rețeaua de distribuție, siguranța și continuitatea serviciilor”, spun cei de la RAJA.

Dobrogea detine suprafata cea mai mare de arii protejate care au in componenta zone umede
Convenţia asupra zonelor umede, semnată la Ramsar, în Iran, în 1971, este un tratat interguvernamental care stabileşte cadrul acţiunilor naţionale şi cooperării internaţionale pentru conservarea şi utilizarea raţională a zonelor umede şi a resurselor pe care acestea le oferă. În prezent există 150 de părţi contractante care au înscris pe lista Ramsar peste 1600 zone umede de importaţă internaţională, având o suprafaţă totală de 145 milione de hectare.
De la aderarea României (1991) şi până în prezent cinci regiuni din ţară au fost desemnate site-uri Ramsar: Rezervaţia Biosferei „Delta Dunării” (în 1991) şi Balta Mică a Brăilei (în 2001), Lunca Mureşului (jud. Arad şi Timiş), Complexul Piscicol Dumbrăviţa (jud. Braşov) şi Lacul Techirghiol (jud. Constanţa) (1996).
Regiunea Dobrogea detine 3 astfel de zone de importanta internationala: Rezervaţia Biosferei „Delta Dunării”, Balta Mică a Brăilei si Lacul Techirghiol. In afara de zonelor umede de importanta internationala (situri Ramsar), in Dobrogea exista atat arii naturale zone umede in zona marina sau costiera, cat si in zona Dunarii.

Lipsa acuta de finantare blocheaza atat conservarea ariilor protejate cat si dezvoltarea durabila a comunitatilor locale
Ariile naturale protejate se confruntă momentan cu probleme grave. De la lipsa fondurilor minime necesare desfăşurării unei activităţi normale a administraţiilor acestor arii protejate, până la presiunea economică exercitată de diverşi investitori, combinată cu lipsa unei strategii de dezvoltare durabilă la nivel regional, neaplicarea legilor în vigoare, care duce la grave cazuri de distrugere a habitatelor.
Nealocarea de resurse, atât la nivel central, a făcut ca în ultimii ani preocupările pentru conservarea ariilor naturale protejate din judetul Constanta să scadă. Rezultatul este o degradare a acestora şi chiar dispariţia unor specii rare de animale şi plante din zonă. Deşi s-a mizat pe faptul că turismul ar putea resuscita aceste zone, aducând fonduri care să fie folosite pentru protejarea acestor arii naturale, s-a dovedit că, în ultimii ani, excursiile şi taberele mai mult sau mai puţin organizate din aceste zone au degradat şi mai mult condiţiile de mediu.
La randul lor, autoritatile locale sunt blocate de reglamentarile legale, dar si de lipsa de resurse pentru a putea compensa pierderile pe care restrictiile impuse in ariile protejate la provoaca asupra locuitorilor din zona. Concepte europene precum servicii de ecosistem, plati compensatorii de agro-mediu sunt atat de putin conoscute la nivel de comunitati, astfel incat edilii locali ridica din umeri si se arata neputinciosi in fata acestei situatii care pare fara iesire.

Solutia: schimbarea destinatiei sumelor stranse in Fondul de Mediu catre comunitatile locale
Grupul de Dezvoltare Durabila a constatat, in urma studiilor realizate in ultimii ani, ca sumele cheltuite prin Fondul de mediu la ora actuala in special prin programul Rabla nu se mai justifica, banii intrand in special in conturile producatorilor si distribuitorilor de autovehicule si nicidecum nu rezolva problemele de mediu. Ba mai mult, in ultimii ani, parcul auto din Romania s-a imbunatatit considerabil, iar in momentul actual nu se mai justifica continuarea Programului Rabla.
Pe de alta parte, fondurile cheltuite pentru proiecte de constientizare si informare publica privind problemele de mediu au fost aproape invizibile in randul publicului larg,
In acest sens, Grupul de Dezvoltare Durabila propune schimbarea alocatiilor din Fondul de Mediu, pe trei mari componente destinate comunitatilor locale, dupa cum urmeaza:
• Fonduri pentru dezvoltarea localitatilor care sunt situate integral sau partial in ariile protejate sau care sunt influentate de prezenta ariilor protejate. In acest sens, vor fi allocate resurse pentru dezvoltarea comunitatilor locale care sunt blocate in cee ace priveste dezvoltarea economica, resurse care vor fi destinate in special in dezvoltarea de activitati si implementarea de tehnologii prietenoase cu mediul
• Fonduri pentru adaptarea la schimbari climatice, destinate comunitatilor locale, avand in vedere faptul ca actualele strategii europene si nationale in materie de schimbari climatice trebuie sa fie implementate la nivelul comunitatilor locale.
• Fonduri pentru prevenirea si inlaturarea efectelor dezastrelor naturale, gestionate de catre autoritatile locale
Prin aceste noi componente, credem ca sursele din Fondul de Mediu si-ar atinge scopul pentru care a fost creat. In plus ar putea veni, cu adevarat, in sprijinul autoritatilor locale prin alocarea unei surse financiare inexistente la ora actuala.

Solutie complementara: platile de agro-mediu si serviciile economice de ecosistem
Uniunea Europeana a identificat faptul ca problema finantarii ariilor protejate este una comuna la nivelul tuturor tarilor. Protejarea unei zone nu inseamna doar conservarea biodiversitatii, dar si afectarea unor activitati economice si a unor categorii sociale. In acest sens, a fost creat un instrument constand in plati compensatorii a celor care sunt afectati de masurile de conservare impuse de statutul de arie protejata. Din pacate, in Romania acest instrument nu este inca dezvoltat la nivelul la care exista in alte tari. Platile compensatorii, alaturi de serviciile de ecosistem, care sunt modalitati de a identifica activitati generatoare de venituri in ariile protejate, reprezinta solutii complementare de sporire a veniturilor in ariile protejate. Grupul de Dezvoltare Durabila va prezenta pe larg aceste solutii autoritatilor locale si factorilor interesati, scopul fiind dezvoltarea localitatilor din regiunea costiera si regiunea dunareana a Dobrogei.

Informatii suplimentare:
Convenţia asupra zonelor umede, semnată la Ramsar, în Iran, în 1971, este un tratat interguvernamental care stabileşte cadrul acţiunilor naţionale şi cooperării internaţionale pentru conservarea şi utilizarea raţională a zonelor umede şi a resurselor pe care acestea le oferă. În prezent există 150 de părţi contractante care au înscris pe lista Ramsar peste 1600 zone umede de importaţă internaţională, având o suprafaţă totală de 145 milione de hectare.

In stare naturală zonele umede sunt adesea cruciale pentru om, în principal datorită capacităţii lor de stocare a cantităţilor mari de apă proaspătă, atenuarea impactului inundaţiilor şi a secetelor pentru o zonă de ansamblu, precum şi pentru productivitatea lor biologică (de exemplu peşte, lemn, stuf).
Zonele umede sunt definite ca fiind întinderile de bălţi, mlaştini, turbării, ape permanente sau temporare, naturale sau artificiale, unde apa este stătătoare sau curgătoare, dulce sau sărată, inclusive întinderi de apă marină a căror adâncime la reflux nu depăşeşte şase metri.
Zonele umede reprezintă habitate unde apa are rol esenţial. Aceste zone sunt stabilite pe baza rolului lor din punct de vedere ecologic, botanic, zoologic, limnologic, hidrologic, ţinând seama de importanţa lor pentru păsările acvatice în toate anotimpurile anului. Zonele umede sunt deosebit de variate, fiind cunoscute sub o multitudine de denumiri: bălţi, crânguri, iezere, lacuri etc.

Presedinte
Catalin Anton

De peste 24 de oe, mai precis de ieri dimineață, de la ora 07,00, localitățile Pecineaga, Moșneni și Dulcești sunt lipsite de apă potabilă din cauza avariilor Enel din zonă. Liniile de alimentare cu tensiune a stațiilor de pompare și a surselor din localitățile menționate sunt căzute și nici până la această oră, cei de la Enel nu au reușit remedierea situației.

Ne cerem scuze fata de toţi consumatorii afectaţi de aceste situații, dar SC RAJA SA Constanţa nu poate asigura serviciile de alimentare cu apă potabilă în lipsa energiei electrice și totodată îi asigurăm că echipele noastre de intervenție vor relua furnizarea apei potabile imediat ce lucrătorii Enel vor reuși să realimenteze cu energie stațiile de pompare.

Facem un apel către toţi abonaţii care înregistrează probleme la sistemul de alimentare cu apă potabilă şi canalizare, pentru remedierea acestor situaţii într-un timp cât mai scurt, să sesizeze toate avariile apărute la dispeceratul societăţii, la numărul de telefon: 0241.66.44.44. Echipele de intervenție RAJA vor depune toate eforturile pentru asigurarea serviciilor de alimentare cu apă la parametrii optimi, atâta timp cât funcționalitatea serviciilor de alimentare cu apă și canalizare nu este perturbată de lipsa energiei electrice.

Biroul de informare publică şi relaţii cu presa din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este împuternicit să aducă la cunoştinţa opiniei publice următoarele:

Procurori ai Parchetului de pe lângă Judecătoria Baia Mare au dispus, prin rechizitoriu, trimiterea în judecată a inculpaţilor IŞTVAN ROMULUS, LĂCĂTUŞ FLORE, PREDA CAROL ZABAR şi VARGA ROZALIA sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de lipsire de libertate în mod ilegal şi tâlhărie.

Din probatoriul administrat în cauză, pe parcursul urmăririi penale, a rezultat următoarea situaţie de fapt:

La data de 6.07.2012, inculpaţii au lipsit-o de libertate pe partea vătămată P.E.G., iar în perioada 6 – 16.07.2012, aceiaşi  inculpaţi au sustras, prin violenţe şi ameninţări, diferite sume de bani şi bunuri de la părţile vătămate P.E.G. şi P.P.

Dosarul a fost înaintat, spre competentă soluţionare, Judecătoriei Baia Mare.

Biroul de informare publică şi relaţii cu presa din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este împuternicit să aducă la cunoştinţa opiniei publice următoarele:

Procurori ai Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanţa au dispus, la data de 15.05.2012,  începerea urmăririi penale faţă de inculpatul GHERGHESAN PETRE sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de lipsire de libertate în mod ilegal şi tentativă la omor calificat.

Totodată, procurorii au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi reţinerea pentru o durată de 24 de ore a inculpatului, urmând ca acesta să fie prezentat Tribunalului Constanţa cu propunere de arestare preventivă pentru o perioadă de 29 de zile.

Din probatoriul administrat în cauză, până în acest moment al urmăririi penale, a rezultat faptul că inculpatul, mânat de un sentiment de răzbunare, s-a deplasat la locuinţa fostei sale concubine, într-o localitate din judeţul Constanţa, unde l-a pândit pe minorul A.M. (în vârstă de 2 ani şi 7 luni) şi, profitând de lipsa de supraveghere a acestuia, l-a răpit şi la dus pe malul Canalului Dunăre – Marea Neagră, în zona localităţii Ovidiu.

În acest loc, inculpatul Gherghesan Petre l-a introdus pe minor într-o grotă, l-a legat la mâini şi la picioare şi l-a abandonat, convins fiind că nimeni nu va găsi copilul, timp de mai multe zile până când ar fi reuşit să o determine pe una dintre surorile minorului să reia relaţia de concubinaj, încheiată de către aceasta în urma cu aproximativ o săptămână.

Cercetările continuă în vederea lămuririi tuturor împrejurărilor de fapt şi stabilirea răspunderii judiciare.

ĂŽn continuare, Ă®n urma avariilor Ă®nregistrate la liniile de alimentare cu energie, sunt lipsite de apă potabilă localităţile Tătaru, Furnica, Olteni, Dumbrăveni, CiobăniĹŁa, Vârtop, Mihail Kogălniceanu, Nicolae Bălcescu Či BiruinĹŁa.

Căderi de tensiune, dar de scurtă durată, s-au Ă®nregistrat Ĺźi la nivelul staĹŁiilor de pompare ce asigură alimentarea cu apă a localităților Cumpăna, Valul Traian Či Pecineaga. Furnizarea apei către abonaČ›ii din aceste localități s-a realizat cu Ă®ntreruperi sau cu presiuni reduse.

Ne cerem scuze faţă de toţi consumatorii afectaţi, dar SC RAJA SA Constanţa nu poate asigura serviciile de alimentare cu apă potabilă în lipsa energiei electrice.

Totodată, vă asigurăm că echipele noastre de permanenţă vor reporni pompele de la staţiile afectate imediat ce va fi reluată furnizarea energiei electrice.

Vom reveni cu amănunte.

 

Purtător cuvânt

Irina Oprea

În cursul zilei deieri, din cauza rafalelor de vânt, mai multe linii de alimentare cu tensiune a staţiilor de pompare apă potabilă au căzut. În urma acestor avarii Enel, staţiile de pompare au rămas fără curent şi nu au mai putut funcţiona, motiv pentru care abonaţii din mai multe localităţi au rămas fără apă potabilă. Toate aceste avarii au fost anunţate şi la dispeceratul Enel, urmând ca echipele de permanenţă Enel să intervină pentru remedierea situaţiei. În cursul nopţii trecute, s-a reuşit remedierea situaţiei şi a fost reluată alimentarea cu apă pentru Cobadin, Viişoara şi Mereni.

La ora actuală, în urma avariilor înregistrate la liniile de alimentare cu apă noaptea trecută, sunt lipsite de apă potabilă localităţile Tătaru, Plopeni, Chirogeni, Independenţa, Furnica, Olteni, Dumbrăveni, Ciobăniţa, Negru Vodă, Cotu Văii, Vârtop, Corbu, Pecineaga, Moşneni, Albeşti, Dulceşti, Mihail Kogălniceanu, Nicolae Bălcescu, Biruinţa şi Valea Dacilor.

Ne cerem scuze faţă de toţi consumatorii afectaţi, dar SC RAJA SA Constanţa nu poate asigura serviciile de alimentare cu apă potabilă în lipsa energiei electrice.

Totodată, vă asigurăm că echipele noastre de permanenţă vor reporni pompele de la staţiile afectate imediat ce va fi reluată furnizarea energiei electrice.

 

Vom reveni cu amănunte.

 

 

Purtător cuvânt

Irina Oprea

Căderi de tensiune, dar de scurtă durată, s-au înregistrat şi la nivelul staţiilor de pompare din Constanţa – Palas şi Călăraşi. Abonaţii alimentaţi de aceste două staţii (cartierele Medeea, IC Brătianu, Palas, Km 4-5, Km5, CET, Viile Noi, Centru, Peninsula, Casa de Cultură, Coiciu, Inel I şi II) au avut în intervalul 17,15 – 19,40 apă cu presiune scăzută şi variabilă.

Ne cerem scuze faţă de toţi consumatorii afectaţi, dar SC RAJA SA Constanţa nu poate asigura serviciile de alimentare cu apă potabilă în lipsa energiei electrice.

Totodată, vă asigurăm că echipele noastre de permanenţă vor reporni pompele de la staţiile afectate imediat ce va fi reluată furnizarea energiei electrice.

Â

Purtător cuvânt

Irina Oprea