Crăciunul pe rit vechi se sărbătorește pe 7 ianuarie. Acest lucru se întâmplă în cazul celor care respectă calendarul iulian, cel după care se ghidau oamenii înainte de anul 1924, când a apărut calendarul ortodox pe care îl avem astăzi.

Deși Crăciunul se sărbătorește diferit, acesta are aceeași semnificație și este la fel de important precum sărbătoarea de la finalul lunii decembrie.

Creștinii ortodocși se îmbracă în costume populare și colindă rudele și apropiații, iar la final se adună toată familia și ia cina sfântă.  Există și zone din țară în care se pregătesc 12 feluri de mâncare, reprezentând apostolii.

Pe masa de Crăciun a ucrainenilor nu lipsesc sarmelele cu viță, care se servesc cu smântână sau iaurt, iar sarmalele cu varză sunt mâncate cu hrean. Și răcitura este un produs preferat de ucraineni, însă ei nu o consumă cu usturoi, ci cu hrean. La capitolul dulciuri, gospodinele pregătesc plăcinte și cozonac.

Masa de Crăciun a rușilor lipoveni include bucate specifice cum ar fi: “haladet” (o piftie care se mânâncă cu hrean), “lapșa” (tăieței fierți în supă de pasăre), sarmale, preparate din pește, cozonac cu nucă, “vareniki” (colțunași cu brânză). În Ajunul Crăciunului se face kuteaua, un preparat din grâu fiert amestecat cu miere de albine. De asemenea, gospodinele pregătesc orez fiert cu prune afumate, un colac făcut în casă, biscuiți și bomboane. Toate preparatele le sunt oferite rudelor apropiate, iar acestea, la rândul lor, își tratează oaspeții cu aceleași produse.

Ucrainienii stabiliți în Maramureș pregătesc pentru masa de Crăciun nouă feluri de mâncare, iar cea mai importantă dintre ele este “hrebleanca”, o mâncare din ciuperci și zeamă de varză. În comunitățile de sârbi se pregătesc preparate de post, iar la miezul nopții se aprinde o creangă de stejar denumită “banjak”. Potrivit superstițiilor, creanga simbolizează bunăstare, noroc, fericire și bani.

Pe 7 ianuarie, basarabenii pregătesc un aluat din pâine din care fac un colac în forma cifrei opt, denumit “Crăciunelul”, dar și un alt colac denumit “Ajunelul”, care vestește Nașterea Domnului. Cei doi colaci se agață împreună cu flori de busuioc la icoană și se țin până în aprilie, la Sfântul Gheorghe, atunci când se scot și se dau la animale

Turiștii și localnicii vor avea ocazia să asiste la momentele artistice oferite de reprezentanții fiecărei etnii participante și să descopere tradițiile și obiceiurile diverselor comunități din Dobrogea

În cadrul evenimentului vor evolua ansambluri folclorice, soliști vocali și tarafuri ale diverselor etnii din Dobrogea. Publicul va avea prilejul să participe la un spectacol plin de culoare și voie bună, oferit de etnici tătari, turci, ruși-lipoveni, aromâni, bulgari, dar și de ansambluri autohtone..

Vor susține recitaluri și momente artistice mai mulți soliști și ansambluri, printre care Vanghilismo, Cansu, Zestrea, Novosiolki, Românașii, Can Renkli, Goluboe More, Gener și Elen, Gabriela Lungu și invitații săi.

Festibalul Interetnic este organizat de Primăria Mangalia.

În data de 21.08.2014, în jurul orei 10.00, poliţiştii de frontieră din cadrul Sectorului Poliţiei de Frontieră Tulcea i-au depistat, pe canalul Lipoveni, de pe raza localităţii Iazurile, pe C.I.C. în vârstă de 30 de ani şi C.G. în vârstă de 42 de ani, în timp ce descărcau, dintr-o ambarcaţiune din lemn cu motor ataşat, mai multe plase de pescuit cu captură de peşte.
În urma verificărilor au fost descoperite 20 de plase tip monofilament în lungime de 1.430 m şi 77 kilograme de peşte din speciile caras, şalău, biban şi baubşcă.
Întreaga cantitate de peşte a fost predată la o societate comercială de profil, conform procedurilor legale, ambarcaţiunea, motorul şi plasele au fost ridicate în vederea confiscării, iar persoanelor în cauză le-au fost întocmite actele de cercetare penală sub aspectul săvârşirii infracţiunii de ,, deţinere şi utilizare a uneltelor de plasă de tip monofilament”, faptă prevăzută şi pedepsită de art.64, lit.k din O.U.G. 23/2008, modificată şi aprobată prin Legea 317/2009.

Purtător de cuvânt al S.T.P.F. Tulcea

Intre 10 si 12 august la terasa Povestea Ceaunului (Str. Steaua de Mare nr. 4) din Vama Veche va avea loc festivalul o Baie de Cultura ! Romi, lipoveni, armeni si aromani te poftesc sa te incarci pozitiv cu felurite fatete ale culturii lor: bucate alese, demonstratii si ucenicii alaturi de mestesugari experimentati, expozitii cu vanzare de obiecte artizanale, expozitii de fotografie, proiectii de filme, muzici autentice si 2 concerte cu Radu Captari si trupa Romano ButiQ.

Vei putea fura meserie de la mestesugarii romi si aromani. Doi rudari si o impletitoare de etnie roma iti vor arata cum se imbuneaza lemnul pentru a fi cioplit si impletit in felurite forme, o tesatoare aromanca va invarti firele textile pentru a manufactura carpete traditionale, iar o impletitoare aromanca va impleti lana sub ochii vizitatorilor.

Pe timp de zi, vei putea vedea si cumpara din colectia de obiecte, mai vechi si mai noi, iesite de-a lungul timpului din mainile iscusite ale mestesugarilor: accesorii din argint, ibrice si vase de cupru, ceaune turnate-n forme de aluminiu, cosuri de rachita, dar si scrumiere de buzunar, genti si bratari din piele ori obiecte decorative contemporane.

In toate aceste zile esti chemat la masa pentru a degusta din minunatiile culinare din care diversele culturi ale tarii se infrupta: gulas unguresc, bors de peste lipovenesc, placinta armeana cu spanac, salata de peste romani si multe si delicioase alte bunatati.Iti vei putea cultiva privirea pe terasa Povestea Ceaunului,  unde vor fi asezate colectii de fotografii care documenteaza vietile romilor si ale aromanilor – fragmente din modul diferit, dar la fel de valoros, in care aceste comunitati isi duc traiul in diverse colturi ale tarii.

Organizatorul Baii de Cultura este Asociatia Romano ButiQ, cu sprijinul Departamentului pentru Relatii Interetnice din cadrul Guvernului Romaniei.

Asociatia Romano ButiQ s-a infiintat din nevoia de a prezenta realist comunitatea roma si de a crea spatiul in care oamenii sa descopere experimental valoarea pe care acestia o aduc in societate, dincolo de stereotipul negativ sau de paradigma de victima. Obiectivul Asociatiei este acela de a promova si dezvolta mostenirea culturala si artistica a comunitatilor vulnerabile, in special a comunitatii romilor din Romania .

Program:

Vineri, 10 august

12:00 – 00:00 – Bucate alese

12:00 – 16:00 – Proiectii de filme la racoare (in timpul carora se pot servi si bunatatile de la ceaun)

12:00 – 12:30 – Filme despre romi si mestesugari-1 (30 min)

12.30 – 14:00 – Proiectie „Şcoala noastra/ Our school” – Regia: Mona Nicoara, Miruna Coca-Cozma  (95 minute)

14:00 – 14:30 – Filme despre romi si mestesugari-2 (30 min)

14.30 – 16:00 – Proiectie „Blestemul ariciului”- Regizor: Dumitru Budrala (93 min)

12:00 – 20:00 – Expozitii de fotografie si obiecte specifice

14.00 – 20.00 – Demonstratii si ucenicii alaturi de mestesugari

19:15 – 20:15 – Spectacolul cu papusi „Ciorica”

20:30 – 22:00 – Proiectie „Şcoala noastra/ Our school” – Regia: Mona Nicoara, Miruna Coca-Cozma (95 minute)

22:00 – 00:00 – Concert Romano ButiQ

00:00 – 01:00 – Filme despre romi si mestesugari (60 min)

Sambata, 11 august

12:00 – 00:00 – Bucate alese

12:00 – 20:00 – Expozitii de fotografie si obiecte specifice

12:00 – 16:00 – Proiectii de filme la racoare (in timpul carora se pot servi si bunatatile de la ceaun)

12:00 – 13:33 – Proiectie „Blestemul ariciului”- Regizor: Dumitru Budrala (93 min)

13:45 – 14:15 – Proiectie documentar“Balkan’s Digest”, despre urbanitate si nomadism la aromani (25 min)

14:20 – 14:30 – Filme despre romi si mestesugari-3 (30 min)

14:30 – 16:00 – Proiectie „Scoala noastra/ Our school” – Regia: Mona Nicoara, Miruna Coca-Cozma (95 minute)

14:00 – 20:00 – Demonstratii si ucenicii alaturi de mestesugari

19:00 – 20:00 – Spectacolul cu papusi „Ciorica”

20:00 – 20:30 – Proiectie documentar „Balkan’s Digest”, despre urbanitate si nomadism la aromani (25 min)

20:30 – 22:00 – Proiectie „Blestemul ariciului”- Regizor: Dumitru Budrala (93 min)

22:00 – 00:00 – Concert Radu Captari

00:00 – 01:00 – Filme despre romi si mestesugari-4 (60 min)

Duminica, 12 august

11:00 – 20:00  – Bucate alese

12:00 – 16:00 – Proiectii de filme la racoare (in timpul carora se pot servi si bunatatile de la ceaun)

12:00 – 12:30 – Filme despre romi si mestesugari-1 (30 min)

12:30 – 14:00 – Proiectie „Scoala noastra/ Our school” – Regia: Mona Nicoara, Miruna Coca-Cozma (95 minute)

14:00 – 14:30 – Filme despre romi si mestesugari-2 (30 min)

14:30 – 16:00 – Proiectie „Blestemul ariciului”- Regizor: Dumitru Budrala (93 min)

12:00 – 18:00  – Demonstratii si ucenicii alaturi de mestesugari

12:00 – 18.00 – Expozitii de fotografie si obiecte specifice