Aceeași polarizare se observă și în statistica privind înnoptările: românii au petrecut cu -1% mai puține nopți în iunie și cu -5,3% mai puține în iulie, o scădere abruptă, îngrijorătoare și critică, în timp ce străinii au generat o creștere de 6,3% în iunie și doar 0,1% în iulie, când aproape a stagnat.

Deși datele INS acoperă doar începutul sezonului estival (iunie și iulie), informațiile centralizate de BIBI Touroperator oferă o perspectivă completă asupra întregii veri, incluzând luna august. Conform acestora, sezonul estival 2025 s-a încheiat cu o scădere la nivel național, similară cu cea indicată de INS, în comparație cu aceeași perioadă din 2024. Chiar dacă primele luni ale anului au adus o creștere de 10%, în prezent ne aflăm într-un punct critic, sub nivelul înregistrat anul trecut. Deși programul „Litoralul pentru toți” menține vacanțele active și în luna septembrie, peste 95% din datele sezonului sunt deja consolidate, conturând o imagine clară a evoluției acestuia.

Riviera Românească

Riviera Românească, cu 4.900 de unități clasificate și aproape 155.000 locuri de cazare autorizate, a înregistrat în vara 2025 o scădere de 4,2% a rezervărilor față de anul precedent. Durata medie a sejurului a fost de 4,6 nopți, iar tariful mediu per persoană a urcat la 1.136 lei/sejur, cu 3,4% mai mult decât în 2024. Cele mai solicitate destinații au fost: Mamaia Nord, Jupiter, Saturn și Eforie Nord cu peste 60% din rezervări. S-a remarcat o creștere de 10% a cererii pentru hotelurile all inclusive, în timp ce unitățile nemodernizate sau care n-au adaptat tarifele la cerințele pieței, au stagnat sau au pierdut din turiști.

Munte – Balneo

În paralel, stațiunile montane și balneare au menținut nivelul tarifelor din 2024, cu ajustări moderate și o ușoară creștere a duratei medii a sejurului. Dacă pentru segmentul balneo TO a înregistrat o creștere a vânzărilor de aproape 2% față de anul trecut, zona de munte a suferit o scădere de 9%. Tariful per sejur a atins nivelul de 590 lei/persoană în zonele montane și 1.219 lei/persoană în stațiunile balneare, marcând o creștere de 6,5% comparativ cu anul precedent. Durata medie a sejurului a crescut ușor, de la 3,7 nopți la 3,9 nopți pe segmentul balneo, în timp ce zona de munte a înregistrat o stagmare a duratei sejurului la 3 nopți.. Cele mai solicitate destinații montane au fost: Sinaia, Predeal și Poiana Brașov (55% din rezervări), iar pe segmentul balnear:  Băile Felix, Sovata și Băile Herculane (64%).

Delta Dunării

După o creștere remarcabilă de 12% în 2024, Delta Dunării rămâne o destinație de interes, chiar dacă rezervările din vara 2025 au înregistrat o scădere de 10%, în ciuda tarifelor mai accesibile. Această ajustare poate fi privită ca o oportunitate de recalibrare și promovare, într-un sezon cu potențial de redresare până la finalul anului. Durata medie a sejurului a fost de 3 nopți, cu un tarif mediu de 799 lei/persoană/sejur, în scădere cu 4,65% față de anul trecut, când tariful a fost de 838 lei/persoană/sejur.

Scăderea numărului de turiști în Delta Dunării în 2025 este rezultatul unei combinații de factori economici și sociali. Pentru a atrage mai mulți vizitatori, Delta are nevoie de o ofertă turistică mai variată: mese incluse, experiențe, acces facil și sigur pe apă, evenimente cu specific local și o campanie de promovare intensificată. Cele mai solicitate destinații pentru sezonul 2025 au fost: Murighiol, Sulina, Mahmudia  și Sfântu Gheorghe, care au însumat 63% din totalul rezervărilor touroperatorului.

City-break

Vacanțele de tip city-break au înregistrat și ele o scădere de aproape 10% față de sezonul 2024, în principal datorită creșterii costurilor pentru cazare si transport , a supraaglomerării marilor orașe în lunile de vară. Alte cauze pentru pierderea atractivității ar fi lipsa sau anularea unor evenimente cu impact major sau schimbarea preferințelor turiștilor pentru zone liniștite, aproape de natură în detrimentul city-break-urilor. În plus, ofertele externe ale companiilor aeriene și includerea terestru în spațiul Schengen,  determină tot mai mulți turiști să călătorească în afara țării. Cele mai căutate destinații interne au fost: Cluj-Napoca, Oradea, Brașov, Sibiu, București și Sighișoara.

Adventură și Rural

Interesul pentru ecoturism și activități recreative în aer liber se află pe un trend ascendent, reflectând o schimbare în preferințele de vacanță ale turiștilor români. Programele organizate de BIBI Adventures au înregistrat o creștere de 30% a numărului de participanți față de anul precedent, semn că tot mai mulți turiști caută experiențe autentice în mijlocul naturii.

Printre cele mai solicitate activități s-au numărat turele cu biciclete – atât clasice, cât și electrice –, atelierele educative și experiențele de aventură cu doză de adrenalină. Aceste escapade oferă oportunități de explorare și dezvoltare personală, fiind apreciate deopotrivă de copii și adulți, care își pot testa limitele într-un cadru natural, sigur și inspirațional.

Turismul rural a înregistrat în această vară o creștere de 17%, semn că tot mai mulți turiști caută experiențe autentice în zone tradiționale, unde pot descoperi gastronomia locală, ospitalitatea caldă a gazdelor, obiceiuri păstrate din bătrâni, meșteșuguri și peisajele care îi desprind de ritmul agitat al orașului. Cele mai solicitate destinații au fost: Bucovina, Maramureș și Cazanele Dunării.

Incoming

În 2025. turismul de incoming în România cunoaște o creștere semnificativă, impulsionată de aderarea la Spațiul Schengen și de interesul tot mai mare al turiștilor străini pentru destinații autentice. Vizitatorii sunt atrași de mari orașe precum: București, Brașov, Cluj și Sibiu dar și de regiuni cu patrimoniu cultural și natural remarcabil, precum: Valea Prahovei,  Maramureș, Bucovina și Transilvania. Conform datelor touroperatorului, creșterea pe acest segment a fost de 15%, majoritatea turiștilor sosind din Franța, UK și Polonia, fapt concretizat prin participarea în anii trecuți, dar și în acest an, la Târgurile Internaționale de profil din Paris, Varșovia și Londra.

Provocările majore ale turismului de incoming includ absența unei strategii naționale de promovare coerente, care limitează valorificarea potențialului turistic real, precum și participarea modestă la târguri internaționale, ce reduce vizibilitatea țării pe piețele externe. Pentru a atrage mai mulți vizitatori străini, este esențială o redefinire a brandului turistic național, construit pe piloni precum autenticitatea culturală, sustenabilitatea mediului și experiențele locale memorabile. Aceste direcții pot transforma România într-o destinație competitivă și atractivă în peisajul turismului european.

Scăderea turismului intern în sezonul estival 2025 este rezultatul unei combinații de factori structurali și conjuncturali. Printre cauzele principale se numără: creșterea TVA, diminuarea valorii voucherelor de vacanță, scăderea puterii de cumpărare, instabilitatea fiscală, blocarea sau întârzierea proiectelor de infrastructură, precum și contracția sectorului HoReCa.

Utilizarea voucherelor de vacanță a scăzut dramatic, cu aproape 66% în primele 7 luni ale anului, conform MEDAT, afectând grav unul dintre cele mai eficiente mecanisme de susținere a turismului intern. În anii precedenți, aceste vouchere au contribuit semnificativ la creșterea numărului de vacanțe în România și la fiscalizarea serviciilor turistice. Absența lor a diminuat puterea de cumpărare a turiștilor și a favorizat orientarea către forme de turism nefiscalizat, cu efecte negative asupra industriei și veniturilor bugetare.

Această situație este agravată de, absența unui Organism de Management al Destinației (OMD) la nivel național și inexistența unei structuri guvernamentale dedicate exclusiv turismului, cu profesioniști din domeniu. În acest context, România nu a reușit să capitalizeze potențialul său turistic, ceea ce a dus în acest sezon, la o scădere semnificativă a numărului de sosiri ale turiștilor români în unitățile de cazare clasificate.

„Sezonul estival 2025 a fost marcat de provocări economice.. Deși am înregistrat creșteri modeste, cheltuielile au fost mai mari, iar fiscalitatea crescută a afectat atât turiștii, cât și operatorii. Incoming-ul a fost singurul segment cu o creștere constantă, iar investițiile în hoteluri cu servicii complete și spa premium oferă speranță pentru viitor. Rezervările pentru iarnă sunt în creștere, iar ofertele pentru litoralul 2026 sunt deja lansate, cu accent pe pachetele all inclusive și perioadele de festivaluri.” — Adrian Voican, președinte BIBI Group4Travel.

Deși rezervările pentru sezonul estival 2026 au început încă din această vară, la aceleași tarife din 2025, contextul economic ridică semne de întrebare asupra evoluției turismului intern. Pentru anul viitor, impredictibilitatea cadrului fiscal, marcată de posibila majorare a cotei de TVA și de menținerea valorii actuale a voucherelor de vacanță, în pofida micilor modificări aduse prin Legea nr. 141 din 25 iulie 2025, ale cărei norme de aplicare încă n-au apărut, conturează un context nefavorabil pentru industria ospitalității. În lipsa unor măsuri de sprijin coerente din partea guvernanților, operatorii din turism se confruntă cu o scădere a încrederii și cu dificultăți în planificarea investițiilor. În acest context, este esențial ca sectorul să rămână solidar, să continue adaptarea la cerințele pieței și să valorifice potențialul turistic al României prin inițiative private și parteneriate cu OMD-urile locale.

Sursa foto Ovidiu Oprea

Sectorul   turistic  național a înregistrat  o scădere de -4,2%  în ceea ce privește sosirile turiștilor români în unități clasificate în scop turistic, în iunie 2025, comparativ cu iunie 2024, după ce în luna mai a existat o ușoară evoluție de 1,3%, conform datelor centralizate  de Institutul  Național de Statistică  (INS), Pentru turiștii străini creșterea este de 7,2 % apropiată de cea din luna mai, când a fost de 7%. Înnoptările se aliniază trendului negativ, în iunie 2025 fiind cu – 1% la turiștii români  față de iunie 2024. Pentru turiștii străini, înnoptările în iunie 2025 sunt cu 6,3% mai mari decât perioada similară din 2024.

Declinul turismului intern în luna iunie 2025 a fost influențat de o serie de factori structurali și conjuncturali: reducerea valorii voucherelor de vacanță, instabilitatea politicilor fiscale, stoparea sau întârzierea investițiilor în infrastructură și contracția sectorului HoReCa. Aceste vulnerabilități au fost amplificate de absența unei strategii coerente de promovare, a lipsei unui Organism de Management al Destinației (OMD) național și a unei structuri guvernamentale dedicate exclusiv  turismului, România nu a reușit să-și valorifice potențialul turistic, înregistrând astfel o scădere vizibilă a turismului intern în ceea ce privește sosirile turiștilor români.

Totuși, în prima parte a anului 2025, turismul intern a înregistrat o ușoară creștere, semnalând o redresare treptată a apetitului românilor pentru vacanțele în țară. Potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS), în prima jumătate a anului 2025, România a înregistrat o ușoara creștere de 0,1% a numărului de sosiri în structurile de primire turistică, totalizând 5792,4 mii de persoane. În aceeași perioadă a anului trecut, numărul sosirilor a fost de 5786,1 mii de persoane. Dintre acestea, 80,8% au fost turiști români, iar 19,2% turiști străini.

În ceea ce privește înnoptările, în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2025, s-au înregistrat 11580,9 mii de nopți de cazare, marcând o creștere de 2,3% față de aceeași perioadă din 2024. Turiștii români au reprezentat  79,8% din totalul înnoptărilor, în timp ce turiștii străini au fost responsabili pentru 20,2%. Durata medie a sejurului a fost de 1,9 zile pentru turiștii români și de 2,1 zile pentru cei străini.

Din perspectiva BIBI Touroperator, interesul românilor pentru vacanțele de primăvară a fost în creștere anul acesta, atât pentru perioada de Paște, cât și pentru 1 Mai. Pentru Paște, s-a înregistrat o creștere de 3% față de anul trecut, semn că tot mai mulți români aleg să petreacă această sărbătoare într-un cadru relaxant, în mijlocul naturii, departe de agitația orașelor. De 1 Mai, trendul a fost mai pronunțat: rezervările la munte au crescut cu 5%, în timp ce litoralul a cunoscut o majorare de 9% pentru această perioadă, semn că începutul sezonului estival atrage tot mai mulți turiști dornici de mare și soare.

Zonele montane și stațiunile balneare au beneficiat de investiții în infrastructură, modernizarea unităților de cazare și extinderea ofertelor de tratament și relaxare. Aceste îmbunătățiri au dus la o creștere ușoară a gradului de ocupare și a nivelului de satisfacție în rândul turiștilor. Apar hoteluri de 5 stele în Băile Felix și Poiana Brașov, lângă cele inaugurate recent din Bran și Parcul Natural Bucegi.

Totodată, interesul pentru ecoturism și activități în aer liber a continuat să crească. Programele derulate de BIBI Adventures au atras cu 30% mai mulți participanți față de anul anterior. Cele mai populare activități au inclus: ture cu biciclete (clasice și electrice), ateliere educative, aventură, adrenalină – într-o evadare în natură, unde cei mici și cei mari au ocazia să-și depășească limitele.

În contrast cu aceste creșteri, plata cu vouchere de vacanță a înregistrat un declin sever – peste 75% –, marcând o scădere abruptă a unuia dintre cele mai importante instrumente de stimulare a turismului intern, care, în anii anteriori, a sprijinit consistent vacanțele în România și fiscalizarea serviciilor turistice. Lipsa acestora nu doar că a redus capacitatea de achiziție a turiștilor, dar a și stimulat migrarea către forme de turism nefiscalizat, cu impact negativ asupra industriei și bugetului de stat.

Pe fondul ofertelor disponibile în această vară pe litoralul românesc, datele furnizate de BIBI Touroperator arată o creștere cu aproape 3% a rezervărilor, comparativ cu vara trecută. Această evoluție reflectă interesul pentru vacanțele planificate din timp, mulți turiști alegând programele de tip „Înscrieri Timpurii”, care oferă reduceri de până la 50%.

Interesul pentru hotelurile all inclusive este în creștere, hotelurile premium câștigând teren pe riviera românească. Pe litoral sunt în prezent 55 de hoteluri cu servicii all inclusive, cu 5,4% mai multe față de anul trecut.

Creșterea pe acest segment nu este întâmplătoare: turiștii își doresc din ce în ce mai mult confort, siguranță bugetară și relaxare completă, fără grija organizării. Facilitățile pentru copii, diversitatea ofertelor culinare și accesul nelimitat la băuturi și gustări sunt printre cele mai apreciate avantaje. Familiile găsesc aici un echilibru între distracția celor mici și timpul de relaxare pentru adulți, în timp ce cuplurile sau grupurile de prieteni se bucură de vacanțe fără griji. Astfel, din perspectiva touroperatorului, creșterea pe acest segment este de 9%.

Un alt detaliu important: durata preferată a vacanței estivale rămâne de 5 nopți. Este perioada ideală pentru a profita la maximum de facilitățile oferite de pachetele all inclusive, fără ca sejurul să devină prea costisitor. În schimb, mini-vacanțele de weekend au scăzut în popularitate, fiind alese mai ales în extrasezon.

Numărul de turiști în Delta Dunării a scăzut cu 10% în primul semestru din 2025, comparativ cu anul trecut, arată datele touroperatorului. Scăderea este pusă pe seama instabilității economice și a lipsei voucherelor de vacanță.

Transportul pe apă rămâne un punct critic: multe excursii sunt operate de persoane fără pregătire, certificări sau autorizații. Ghizi-pirați, bărci cu motoare de mare putere și viteze excesive pun în pericol turiștii și afectează grav ecosistemul.

În topul preferințelor turiștilor BIBI Touroperator, se mențin destinații deja consacrate în 2024:

• Litoral: Eforie Nord, Venus și Saturn – 53% din pachetele vândute.
• Munte: Sinaia, Predeal și Poiana Brașov – 55%.
• Balneo: Băile Felix, Călimănești-Căciulata și Băile Herculane – 62%.
• Delta Dunării: Mahmudia, Sfântu Gheorghe, Sulina – 55%
• Orașe: Timișoara, Sibiu, Brașov – 60%

„Avertismentele noastre s-au dovedit pline de realism.  Măsurile luate de guvern au lovit turismul românesc care este în scădere în prima lună de vară.   Fără vouchere, cu TVA mărit și putere de cumpărare în scădere vom vedea situația înrăutățindu-se în partea a doua a anului.  Guvernul trebuie să intervină și să pornească motoarele economiei.  Tăierile în domeniul public nu trebuie sa fie confundate cu frâna în economie. Altfel spirala recesiunii ne va duce tot mai jos și vom vedea mulți șomeri și business-uri închise. Singura rază de speranță vine de la incoming care crește cu 7% dar cifrele de la care pornim sunt mult prea mici ca să existe un impact real”, declară Adrian Voican, președinte Bibi Group4travel.

Pentru a doua jumătate a anului 2025, BIBI Touring Touroperator estimează o creștere a tarifelor cu 10–15% față de aceeași perioadă din 2024, influențată în special de majorarea TVA. Durata medie a sejurului pentru destinațiile montane și balneare este prognozată la 3,4 nopți.

Vacanțele de Crăciun și Revelion pentru sezonul 2025–2026 înregistrează un interes crescut din partea turiștilor, mulți dintre aceștia rezervând deja pachete prin „înscrieri timpurii”, profitând de reducerile oferite de unitățile de cazare. Cele mai solicitate pachete includ mese festive, programe artistice și acces la facilități de relaxare și wellness. Conform estimărilor, peste 50% din ofertele premium vor fi rezervate până la finalul lunii octombrie. BIBI Touroperator recomandă rezervarea din timp pentru a beneficia de cele mai avantajoase oferte și pentru a evita aglomerația specifică perioadelor sărbătorilor de iarnă.

Sursa foto Ovidiu Oprea

            Minivacanța de Rusalii a reprezentat un început bun pentru sezonul estival 2025. Litoralul, stațiunile montane, dar și cele balneare s-au bucurat de un aflux sporit de turiști, semn că vacanțele petrecute în România rămân o opțiune preferată pentru mulți români. 

Durata medie a sejurului a fost de 2–3 nopți, iar bugetul mediu alocat de o familie: aprox. 1.000 de lei. Cele mai solicitate pachete: cazare cu mic dejun sau all inclusive, acces la facilități recreative, mese festive, divertisment.

Pe litoralul românesc, gradul de ocupare a depășit 60% în unitățile de cazare deschise în această perioadă, cu câteva hoteluri din Mamaia, Eforie Nord și Neptun ajungând la capacitate maximă. Stațiunile montane precum Brașov, Poiana Brașov și Sinaia au înregistrat un grad de ocupare de până la 90% în structurile operaționale. În stațiunile balneare și cu ape termale (Băile Felix, Călimănești-Căciulata, Băile Herculane, Sovata), gradul de ocupare a depășit 85%, semn clar al revenirii interesului pentru relaxare, tratamente și servicii SPA.

„Românii aleg România, dar România trebuie să se aleagă și pe ea însăși. În lipsa unei infrastructuri decente și a unei strategii naționale pentru atragerea turiștilor străini, turismul intern este singura resursă funcțională și tocmai aceasta riscă să fie penalizată prin măsuri fiscale nejustificate. Cerem autorităților să sprijine, nu să saboteze un sector al economiei nationaleProbab cu potențial strategic.” a declarat președintele FPTR, Dragoș Răducan:

Comparație cu Rusaliile 2024

• Creștere cu peste 15% a numărului de turiști în structurile de cazare deschise.
• Bugetul mediu per turist a crescut cu aproximativ 200 de lei.
• Tendință clară de diversificare a alegerilor turistice, cu accent pe turism balnear și de litoral.

FPTR atrage atenția că, în ciuda eforturilor operatorilor din turismul intern, România continuă să înregistreze un deficit cronic în balanța de plăți turistice, de aproape 4,3 miliarde de euro în 2024, potrivit datelor prezentate de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Turism (INCDT)

• Cheltuielile românilor în străinătate: 9,6 miliarde de euro.
• Cheltuielile turiștilor străini în România: doar 5,3 miliarde de euro.
• Rezultat: un dezechilibru de 14,6%, perpetuat de peste trei decenii.

FPTR subliniază că lipsa unei strategii naționale coerente pentru atragerea turiștilor străini, alături de fragilitatea promovării externe și lipsa unei Organizații Naționale de Management al Destinației, condamnă România la statutul de piață emițătoare de turiști, nu receptoare.

Apel către autorități: Românii doresc să fie turiști în România. Când urmează modernizarea infrastructurii și reforma sistemică în turism?

Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT) solicită noului Guvern al României înființarea unei Autorități Naționale pentru Turism (ANT), cu personalitate juridică, direct subordonată Primului-ministru, condusă de un președinte cu rang de ministru, care să participe activ la ședințele de Guvern și să fie ordonator principal de credite.

România este pe ultimul loc în Europa la sosirile de turiști străini, cu 2,4 milioane de turiști în 2024, față de 13 milioane în Bulgaria. Din păcate, nici un Guvern nu înțelege că turismul poate aduce bani mulți la buget. Vede turismul ca pe un lucru superficial și neimportant.

„Turismul este o ramură economică majoră și o carte de vizită internațională. Nu mai putem accepta ca el să fie un departament decorativ într-un minister mamut. De ani de zile nu se respectă legea privind Prima de Incoming, nu există niciun stimulent privind aducerea de turiști străini. Vrem o Autoritate Națională de Turism care să aibă autonomie, buget propriu și reprezentare la nivel înalt, pentru a putea implementa strategii coerente, pe termen lung”, declară Dr. Alin Burcea, președintele ANAT

De prea mulți ani, turismul românesc este tratat ca o anexă birocratică într-un „mega-minister” (al Economiei, Antreprenoriatului sau altor structuri), fără viziune, fără putere de decizie și fără bugete proprii. Acest statut slab și oscilant blochează dezvoltarea unui sector strategic pentru România.

.”Autoritatea Națională de Turism are misiunea să ridice veniturile din turism la 10% din PIB, cu două direcții  clare: să susțină turismul intern stimulând consumul vacanțelor românilor în țară, prin mecanisme precum voucherele de vacanță și să atragă turiști străini. Ținta fiind de 10 milioane de turiști străini anual. Trebuie implementat un OMD național cu un buget de promovare de minim 30 de milioane de euro”, subliniază Adrian Voican, viccepreședinte ANAT și coordonatorul Comisiei de Incoming a ANAT.

De ce este nevoie urgentă de o Autoritate Națională pentru Turism?

Turismul contribuie esențial la PIB și are un potențial enorm de creștere, dar nu poate fi valorificat eficient fără o instituție specializată, cu autonomie reală. După industria auto și sectorul financiar, turismul este oficial cel mai mare angajator. Pe orizontală susține dezvoltarea mai multor industrii (transport, agricultură, servicii) și este un activator de afaceri, un motor real de dezvoltare a economiei.

Tema Organizațiilor de Managament al Turismului (OMD) este tratată superficial. Nu avem OMD nici la nivel național dar nici la București, care este Capitala țării, are potential turistic dar nu este promovată ca atare.

România nu are o strategie națională de turism coerentă, aplicabilă și susținută pe termen lung, tocmai din cauza lipsei unei structuri dedicate, stabile și eficiente.

Industria turismului este puternic fragmentată și lipsită de sprijin direct, iar parteneriatele public-privat suferă din cauza lipsei unui interlocutor guvernamental puternic și dedicat.

În alte țări europene, turismul este tratat ca prioritate națională, având ministere sau autorități proprii, care implementează politici clare de atragere a turiștilor și investițiilor.

În România, schimbările frecvente de structură administrativă și bugetară din ultimii ani au blocat proiecte majore, campanii de promovare și participări internaționale.

Numărul sosirilor în structuri clasificate de turism fiind cu 8% mai mare față de anul 2023 si cu 10% mai mare față de 2019. Din perspectiva agenției, anul s-a încheiat în creștere, cu vânzări de 11 milioane de euro și un număr de turiști care se apropie de 100.000, transmiteBIBI Touring Touroperator

Rezervările prin programul „Înscrieri Timpurii”, instrument care se bucură în continuare de un real succes pentru achiziționarea vacanțelor din timp, a  reprezentat peste 30% din totalul rezervărilor. Reducerile au avut valori cuprinse între 10 și  50%..

Turiștii români au fost mai atenți cu bugetul alocat vacanței, preferând hoteluri mai bine poziționate în piață, cu facilități și servicii multiple în defavoarea duratei sejurului care în unele cazuri a scăzut, ajungând în medie la 4,4 nopți pentru litoral, 3,1 pentru munte – balneo și 3 nopți pentru Delta Dunării.

Din perspectiva touroperatorului, plata cu vouchere de vacanță a reprezentat aproape 30% din ponderea rezervărilor. Mai mult de 90% din totalul voucherelor emise în 2024, în valoare de aproape 2 miliarde de lei, au fost decontate. Cu aceste vouchere au putut fi cumpărate pe lângă pachetul de cazare, masă sau transport în interiorul țării și servicii opționale de tratament sau agrement furnizate de agenția de turism.

Pentru zona de litoral, 35% dintre turiști au preferat unități clasificate de 3 stele și 60% pe cele de 4 și 5 stele, iar pentru zona de munte-balneo proporția a fost constantă, în jur de 45%, atât pentru unitățile de 3 stele, cât și pentru cele de 4 și 5 stele.

În lunile de vară din 2024, creșterea pentru Delta Dunării a fost de aproape 17%, în comparație cu aceeași perioadă din 2023. Numărul de înnoptări a crescut cu aproape 19%. Cele mai solicitate destinații pentru vacanța de vară din Delta Dunării au fost Sulina, Crișan, Mahmudia și Sfântu Gheorghe.

În prima lună din 2025 interesul turiștilor pentru vacanțe în România, se menține atractiv, prin programul „Înscrieri Timpurii”, datorită ofertelor speciale cu reduceri semnificative aplicate în această perioadă a anului.

Riviera Românească continuă să fie în topul destinațiilor favorite de vacanță, rezervările efectuate în ianuarie fiind în creștere ușoară față de anul trecut. Mamaia, Eforie Nord, Neptun-Olimp și Venus acoperă peste 50% din numărul total de rezervări.

Printre tendințele observate se remarcă rezervarea vacanței din timp, cu reduceri care ajung chiar și la 45% din valoarea standard a pachetului. Interesul turiștilor români pentru hotelurile clasificate superior, cu servicii all inclusive și facilități care includ de exemplu accesul la plaja privată a hotelului, reprezintă un alt punct de interes pentru planificarea vacanței. Turiștii vor avea la dispoziție, în 2025, 54 de hoteluri all inclusive cu 12583 camere, față de 11873 din 51 de hoteluri, câte au funcționat pe litoral, în 2024.

Pentru 2025 se remarcă un interes sporit pentru experiențe autentice în natură care permit o interacțiune cu mediul în care evenimentele outdoor reprezintă un stil de viață, departe de activitatea cotidiană. Ecoturismul, din ce în ce mai prezent în planificarea unei vacanțe de familie, câștigă numeroși susținători, protejarea mediului, a valorilor tradiționale și patrimoniului cultural fiind bune practici pentru conservarea mediului și utilizarea responsabilă a resurselor naturale.

“Turismul românesc se află în plin proces de consolidare. Deși e clar că mai sunt multe de făcut, de la OMD-ul național, până la bugete solide, multianuale pentru promovare externă,  politici puternice pentru păstrarea turiștilor români în țară și atragerea turiștilor străini, avem elemente pozitive în ultimul an:

S-au înregistrat 23 de Organizații de Managent al Destinației și am văzut pentru prima dată în ianuarie 2025 o participare înfrățită a OMD-urilor Timișoara, Sibiu, Oradea la târgul de la Viena, unde statul român nu a reușit să fie prezent.  Cu fiecare nou kilometru de autostradă, un suflu diferit se simte în infrastructura României, zonele turistice devin mai accesibile. O companie aviatică românească își propune să unească Capitala cu Bucovina, Maramureș, Crișana prin zboruri zilnice. Noi hoteluri se construiesc, se modernizează și se afiliază lanțurilor internaționale, aducând încredere, prestigiu și turiști prin marketing modern. Evenimente culturale și sportive majore cresc peste noapte destinații precum Clujul sau Craiova.  Festivalul internațional George Enescu atrage public de elită și orchestre din toată lumea.

În acest context, Bibi Touroperator lansează la Târgul de Turism al României (20-23 februarie) un concept inovator de poziționare,  pentru a reflecta  evoluția pieței și direcțiile pentru următorii 10 ani. România e în prim plan”, declară Adrian Voican, președinte Bibi Group4travel.

O mare provocare pentru 2025 rămâne turismul de incoming, deschiderea granițelor către Europa prin aderarea completă la Spațiul Schengen fiind o oportunitate pentru creșterea numărului de turiști. Promovarea României la târgurile internaționale de turism este esențială pentru atragerea străinilor pe anumite nișe cum ar fi turismul de sănătate, rural sau circuite culturale. România a fost inclusă în topuri de profil internaționale iar acest lucru corelat cu eliminarea restricțiilor la frontierele UE și acordarea facilităților pentru turiștii străini, ar putea genera un flux de aproape 3 milioane de vizitatori.

Conform Institutului Național de Statistică, în 2024 numărul turiștilor străini care au vizitat România a fost de 2394,9 în creștere față de 2023 cu 10,6% .dar sub nivelul din 2018 când au fost 2785,4 mii. Pentru 2025 se estimează o creștere a incomingului de 10-15% și venituri de peste 1,5 miliarde de euro.

O veste bună este lansarea tarifelor pentru sezonul 2025, similare cu cele din acest an. Practic hotelierii au ales să nu mărească tarifele și să lanseze oferte speciale pentru evenimentele la care participă un număr mare de turiști. Pentru aceste pachete reducerile ajung cu până la -30%, existând deja solicitări și vânzări.

Creșterea rezervărilor pentru vacanța de vară în România a fost în medie cu 3,8% la nivel național, față de perioada similară a anului trecut, conform datelor BIBI Touring Touroperator, unul dintre cei mai importanți touroperatori specializați pe vacanțe turistice în România. Trendul ascendent pentru vacanțe în România a fost susținut și de voucherele de vacanță a căror valoare în 2023 a fost de aproape 2 miliarde de lei.

Pentru zona de litoral, turiștii s-au putut bucura de  4000 de unități clasificate cu 151.720 de locuri de cazare. Cele mai căutate stațiuni pentru lunile de vară au fost Mamaia, Eforie Nord, Neptun-Olimp și Costinești, cu o pondere de peste 60% din totalul rezervărilor. Creșterea rezervărilor față de vara anului 2023 a fost de 8,5%, cu o durată medie a sejurului de  4,7 nopți.  Prețul mediu de persoană pentru cazare a fost de 1102 lei/sejur, în creștere cu 10% față de anul trecut. Multe dintre hoteluri au decis să nu mărească tarifele pentru cazare, adaptând costul sejurului în funcție de serviciile de masă oferite. În același timp s-a putut observa o creștere cu 10%  a interesului turiștilor pentru hotelurile cu servicii all inclusive, dar și o stagnare sau chiar scădere pentru hotelurile care n-au beneficiat de modernizări în ultimii ani.

În ceea ce privește zona de munte-balneo vânzările sunt comparabile cu perioada similară din 2023. Prețul mediu pe sejur a fost de 573 lei/persoană pentru zona de munte  și de 1162 lei/persoană pentru zona de balneo, înregistrând o creștere de 6,5% față de anul trecut. Durata sejurului a scăzut de la 4,4 nopți în 2023 la 4,3 în acest an. Cele mai solicitate stațiuni pentru zona de munte au fost: Sinaia, Predeal și Poiana Brașov cu un procent de 55% din totalul rezervărilor, în timp ce pentru zona de balneo, turiștii au preferat:  Băile Felix, Călimănești-Căciulata și Băile Herculane, cu o pondere de 68% din  rezervările pe aceste destinații.

Conform BIBI Touring Touroperator, Delta Dunării a beneficiat de cea mai mare creștere a rezervărilor față de vara anului trecut, în ciuda impactului negativ datorat războiului de la graniță. Evoluția rezervărilor a fost cu 12% mai mare având o durată medie a sejurului de 3,4 nopți. Tariful mediu a fost de 843 lei persoană/sejur, în creștere cu 10% față de sezonul trecut. Cele mai solicitate destinații de vacanță din Deltă au fost: Crișan, Sulina, Băltenii de Sus și Sfântu Gheorghe cu un procent de 63% din totalul rezervărilor.

La rândul lor, vacanțele tip city-break în România, au înregistrat o creștere cu 8% față de vara 2023, concertele și festivalurile muzicale, gastronomice sau medievale, contribuind la creșterea interesului pentru acest tip de vacanță. Cluj Napoca, Constanța, Brașov, Alba Iulia, București și Sighișoara sunt în topul acestor rezervări.

“Au început școlile. Cu o săptămână prea devreme pentru copiii și turiștii care voiau să se bucure de zilele frumoase și calde. Vacanța de vară s-a terminat și apar primele concluzii despre sezonul estival 2024.  A fost complicat, cu luni de creștere a vânzărilor (ianuarie-februarie) dar și cu scăderi (aprilie – mai – august).  Cel mai puternic impact a venit de la scăderea puterii de cumpărare și creșterea bruscă a fiscalității care au afectat consumatorii dar și operatorii din turism.  Practic vânzările au înregistrat creșteri modeste în timp ce cheltuielile au fost mai mari.

Doar turismul de incoming a avut o creștere așteptată, pentru că acest segment își revine mai greu după pandemie deși nu a ajuns încă la nivelul 2018-2019.  Avem mare nevoie în continuare de voucherele de vacanță (anul acesta dublu impozitate față de anul trecut, din păcate), de fonduri de dezvoltare și de promovare. 

Ce ne așteaptă?! Un final de an electoral și multe necunoscute.

Speranța vine de la incoming și de la investițiile în noi hoteluri și unități complexe, cu servicii spa și restaurante premium.  Rezervările pentru vacanța de iarnă sunt pe un trend de accelerare după încheierea verii. Au început și rezervările pentru litoral 2025, cap de afiș fiind perioadele cu festivaluri și pachetele all inclusive. Noi hoteluri anunță trecerea la acest sistem de servicii complete, care asigură diversitate și încadrarea într-un buget clar pentru familiile cu copii„, a declarat Adrian Voican, președinte Bibi Group4Travel.

Sursa foto Ovidiu Oprea