Ia ne amintește că tradițiile autentice nu se pierd odată cu trecerea timpului, ci continuă să inspire, să apropie și să își găsească locul în fiecare generație. Fiecare ie este expresia măiestriei, creativității și sensibilității artizanilor care duc mai departe acest meșteșug, evocând moștenirea comunităților unde a prins viață.

Ia, cămașa tradițională românească de sărbătoare, este confecționată din pânză albă, realizată adesea în casă, țesută din in sau cânepă, iar mai târziu din mătase și bumbac, împodobită cu mărgele, cu broderii cusute cu lânică, arnici, fir metalic și alte materiale. De-a lungul timpului s-a dezvoltat o mare diversitate de croiuri care au luat forma iei.

Ia conține elemente, tehnici și motive decorative diferite, iar astfel cămășile prezintă o mare diversitate, fiind reprezentative pentru comunitățile din care provin și are  o importantă funcție identitară cu caracter local și zonal.

Ia sugerează statutul social al purtătoarei prin culorile și modelele cu care a fost decorată, cum ar fi ia de mireasă, purtată de femei la unul dintre cele mai importante evenimente din viața lor.

În iunie 2022, când Președintele Klaus Iohannis a promulgat Legea care a instituit oficial ziua de 24 iunie drept Ziua Iei în România. Arta cămăşii cu altiţă, transmisă din generaţie în generaţie, inclusă în 2022 în patrimoniul cultural imaterial UNESCO

Și Republica Moldova, celebrează Ziua Naţională a Portului Popular în ultima duminică a lunii iunie.

Citește și

Tradiții și obiceiuri de SÂNZIENE

„Ziua Universală a Iei” va fi organizată de Muzeul de Artă Populară Constanța,  în perioada 21-24 iunie. Vor participa creatoare de ii și cămăși, dar și de podoabe tradiționale din Muntenia (Breaza, județul Prahova), Bucovina (Mănăstirea Humorului, județul Suceava), Transilvania (Salva, județul Bistrița-Năsăud) și Dobrogea.

La eveniment vor participa Iulia Goran din Breaza, Vera Andronic și Carmen Hison din localitatea suceveană Mănăstirea Humorului și Maria Morar din comuna bistrițeană Salva. În cadrul manifestării, Dobrogea va fi reprezentată de Daniela Dimancea, Dorina Baias, Manuela Hule, Elena Hariton și Carmen Bulgaru.

Participantele la manifestare vor oferi celor interesați informații legate de varietatea motivelor, croiul și modelele autentice ale iilor și cămășilor vechi și noi din zonele pe care le reprezintă.

Cunoscută sub diferite denumiri, în funcție de zona de proveniență („ie”, „ciupag”, „spătoi”, „spăcel”, „cămașă cu pui pe cot”, „cămașă cu căptuf”, „cămașă cu ciocănele”, „cămașă cu tăblie”, „cămașă cu brezărău” sau „cămașă cu mânecă răsucită”), cămașa femeiască este un reper identitar și piesă de bază a costumului tradițional românesc.

Datorită importanței sale, „cămașa cu altiță”, după cum mai este cunoscută ia, a fost inclusă în anul 2022 pe Lista Reprezentativă UNESCO a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității.

Cei care doresc să descopere frumusețea cămășii tradiționale românești sunt așteptați la muzeu până în data de 30 iunie, pentru a vizita expoziția temporară „Cămașa – piesă definitorie a costumului tradițional românesc”, realizată cu piese vechi de peste un secol reprezentative pentru zone precum: Dobrogea (jud. Constanța), Bucovina, Vrancea, Muscel (Argeș), Mehedinți, Gorj, Olt, Vâlcea, Teleorman, Ilfov, Mărginimea Sibiului, Dealurile Clujului, Sălaj, Bistrița-Năsăud, Bihor, Maramureș, Țara Oașului, Țara Zarandului (Arad), Ținutul Pădurenilor (Hunedoara) și Banat.

Cine poartă ie, în ziua de 24 iunie, va putea vizita gratuit Muzeul de Artă Populară Constanța, în intervalul orar 10.00- 18.00.

De Ziua Universală a IEI, care a fost, pe 24 iunie, vedeta TVR, Iuliana Tudor, a transmis un mesaj care îndeamnă româncele să poarte ia românească!

„IA este un simbol. Nu e o simplă haină. Iar dacă alegem să o purtăm e bine să știm că ne reprezintă doar pe noi!

IA cusută manual e operă de artă, IA stilizată este o reinterpretare, IA de serie este produs comercial. Fiecare variantă ne aduce aproape de simbol. Când porți ceva ce știi că e doar al tău te legi de comunitatea din care faci parte și o întregești. Devii astfel România!

Îmi amintesc și acum de prima IE. Am primit-o de la niște bătrani din satul mamei mele!”, mărturisește Iuliana Tudor.