-luând în considerare trendul descendent al numărului de persoane infectate pe teritoriul național din ultima perioadă,
-în contextul necesității de creare a condițiilor socio – economice necesare desfășurării activităților specifice economiei naționale, concomitent cu menținerea unui nivel de alertă adecvat la nivelul componentelor Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență,
-în conformitate cu prevederile art. 4 alin. (1) lit. c) și art. 81 din O.U.G. nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență, cu modificările și completările ulterioare,
-în temeiul prevederilor art. 38 și art. 71 din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 cu modificările și completările ulterioare, ale art. 20 lit. l) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 15/2005, cu modificările și completările ulterioare, și ale art. 2 și art. 4 din Hotărârea Guvernului nr. 94/2014
-privind organizarea, funcționarea și componența Comitetului Național pentru Situații Speciale de Urgență, Comitetul Național pentru Situații de Urgență adoptă prezenta

HOTĂRÂRE:
Art.1 – (1) Se propune reluarea activităților care impun prezența fizică a preșcolarilor și elevilor în unitățile de învățământ, după următoarele scenarii:
a) Scenariul verde – incidența cumulată în ultimele 14 zile a cazurilor din localitate este mai mică sau egală cu 1/1.000 de locuitori – activitățile care impun prezența fizică a antepreșcolarilor, preșcolarilor și elevilor în
unitățile de învățământ sunt permise pentru toate categoriile de antepreșcolari, preșcolari și școlari;
b) Scenariul galben – incidența cumulată în ultimele 14 zile a cazurilor din localitate este mai mare de 1/1.000 dar mai mică sau egală cu 3/1.000 de locuitori – activitățile care impun prezența fizică a antepreșcolarilor, preșcolarilor și elevilor în unitățile de învățământ sunt permise pentru toți antepreșcolarii și preșcolarii, elevii claselor din învățământul primar, precum si pentru elevii claselor terminale din învățământul gimnazial, liceal, profesional si postliceal;
c) Scenariul roșu – incidența cumulată în ultimele 14 zile a cazurilor din localitate este mai mare de 3/1.000 – activitățile care impun prezența fizică a antepreșcolarilor, preșcolarilor și elevilor în unitățile de învățământ sunt permise pentru toți antepreșcolarii și preșcolarii, precum și pentru elevii claselor din învățământul primar.
(2) Se propune ca, indiferent de scenariile prevăzute la alin. (1), stagiile de pregătire practică pentru elevii din învățământul liceal tehnologic, postliceal, profesional și profesional dual, să se desfășoare cu prezența fizică, respectând procedurile privind măsurile de protecție instituite de către entitățile organizatoare de stagii de pregătire practică și prevederile Ordinului comun al Ministrului Educației și Cercetării și Ministrului Sănătății.
(3) Se propune ca decizia cu privire la modalitatea de desfășurate a activităților ce presupun prezența fizică a studenților în cadrul instituțiilor de învățământ superior, se ia de către conducătorii acestora, în baza autonomiei universitare.
(4) La nivelul localităților unde este instituită măsura carantinei zonale, nu sunt permise activitățile care impun prezența fizică a preșcolarilor și elevilor în unitățile de învățământ.
(5) În situația modificării ratei de incidență cumulată, care determină încadrarea într-un alt scenariu din cele prevăzute la alin. (1), constatarea și modificarea scenariului se face în condițiile Legii nr. 55 din 2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 și ale Ordinului comun al Ministrului Educației și Cercetării și Ministrului Sănătății.
Art.2 – Se propune ca activitățile ce presupun prezența fizică a elevilor în unitățile de învățământ preuniversitar din cadrul Ministerului Afacerilor Interne și Ministerului Apărării Naționale, să fie gestionate în funcție de analiza situației epidemiologice realizată la nivelul ministerelor din care fac parte și stabilite prin decizii ale conducătorilor acestora, fără a le fi aplicabile prevederile art. 1.
Art.3 – Se propune elaborarea unui act normativ prin care să fie instituită măsura complementară a suspendării activității, pe o perioadă determinată, pentru operatorii economici care nu respectă măsurile de prevenire și combatere a răspândirii COVID-19.
Art.4 – Prezenta hotărâre se comunică tuturor componentelor Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență, pentru punere în aplicare prin ordine și acte administrative ale conducătorilor acestora.

Ministerul Afacerilor Externe, prin Direcţia Agent Guvernamental pentru CEDO, a luat notă de faptul că la 10 mai 2012 Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a constatat neîncălcarea de către statul român a articolului 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului privind dreptul la un proces echitabil în cauza Albu şi alţii împotriva României, referitoare la mecanismele de unificare a practicii judiciare.

În speţă, 64 de reclamanţi (funcţionari publici ai Agenţiei de Ocupare a Forţei de Muncă Caraş Severin) s-au plâns de faptul că instanţele naţionale le-au respins cererile de acordare a sporului de grad şi de treaptă, deşi, la nivelul ţării, au existat instanţe care au admis acţiuni similare.

La nivelul anilor 2008-2009 a existat o abordare divergentă din partea instanţelor naţionale sub aspectul dreptului funcţionarilor publici de a primi cele două sporuri. Din noiembrie 2009, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a unificat practica judiciară în materie, pronunţând o decizie prin care a constatat caracterul nefondat al pretenţiilor privind acordarea celor două sporuri.

Prin hotărârea sa, CEDO a reţinut rolul decisiv jucat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin pronunţarea, într-un interval scurt de la ivirea problemei, a deciziei menite să unifice practica judiciară în materia sporurilor solicitate. Cu acest prilej, Curtea a notat efortul consistent al instanţei supreme, având în vedere faptul că în perioada 2008-2011 aceasta a soluţionat mai mult de 100 de recursuri de unificare a practicii instanţelor de judecată.