În baza acestei decizii, în fiecare an, la 9 octombrie, autorităţile române organizează manifestări dedicate memoriei Holocaustului, incluzând: conferinţe, seminarii, lansări de carte, spectacole, concursuri şcolare etc. Instituţiile implicate în coordonarea activităţii de comemorare a Zilei Holocaustului sunt: Ministerul Culturii, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Ministerul Afacerilor Externe, Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” şi Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România.

Raportul final al Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului în România este un document elaborat de o comisie internațională, pe baza căruia România a recunoscut oficial participarea sa la Holocaust. Raportul a fost publicat în anul 2004, lucrările Comisiei fiind conduse de Elie Wiesel, laureat al Premiului Nobel pentru Pace.

Alianţa Internaţională pentru Memoria Holocaustului (International Holocaust and Remembrance Alliance/IHRA), fostă ITF (Task Force for International Cooperation on Holocaust Education, Remembrance and Research) este o organizaţie inter-guvernamentală,  creată în 1998, la iniţiativa premierului suedez Göran Persson. Obiectivul principal al IHRA este de a încuraja activităţi legate de promovarea educaţiei, comemorării şi cercetării Holocaustului în statele membre, dar şi în alte ţări interesate, precum şi de a asigura sprijinul politic necesar în vederea materializării acestora.

În prezent, organizaţia numără 31 de state membre: Argentina, Austria, Belgia, Canada, Croaţia,  Republica Cehă, Danemarca, Elveţia, Estonia, Franţa, Germania, Grecia, Israel, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Polonia, România, Finlanda, Slovacia, Spania, Suedia, SUA, Ungaria, Serbia, Irlanda, Slovenia.

România a preluat la data de 8 martie 2016 președinția Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului (IHRA), în cadrul unei ceremonii solemne desfășurate la sediul Ambasadei României de la Berlin.

Preluarea președinției Alianței reflectă angajamentul puternic al României față de asumarea propriului trecut, al onorării memoriei victimelor Holocaustului, combaterii manifestărilor xenofobe și antisemite.

Prioritățile președinției române a IHRA sunt: consolidarea educației în domeniul Holocaustului în statele membre și observatoare ale organizației și promovarea cercetării academice în domeniul Holocaustului colaborarea cu media și social media pentru promovarea cunoașterii Holocaustului, dar și pentru combaterea negării Holocaustului, antisemitismului, rasismului, extremismului, discriminării și xenofobiei. Cele trei priorități ale președinției române susțin obiectivele fundamentale ale IHRA – memorie, educație și cercetare a Holocaustului –  contribuind astfel la soliditatea misiunii organizației.

Pe durata preşedinţiei, România va urmări susţinut activităţile privind memoria, educația și cercetarea Holocaustului; conștientizarea la nivelul societății românești, în special în rândul noilor generații, a unui capitol tragic al istoriei naționale și asumarea acestuia; creșterea interesului tinerilor cercetători pentru cercetarea Holocaustului; crearea unei abordări mai consolidate a studierii Holocaustului la nivel universitar; consolidarea cunoaşterii acestei tematici în cadrul instituțiilor.

România va exercita această înaltă responsabilitate în perioada martie 2016 – martie 2017, funcţia de preşedinte urmând a fi exercitată de ambasadorul Mihnea Constantinescu din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

Preluarea președinției Alianței reflectă angajamentul puternic al României față de asumarea propriului trecut, al onorării memoriei victimelor Holocaustului, combaterii manifestărilor xenofobe și antisemite.

Prioritățile președinției române a IHRA sunt: colaborarea cu media și social media pentru promovarea cunoașterii Holocaustului, dar și pentru combaterea negării Holocaustului, antisemitismului, rasismului, extremismului, discriminării și xenofobiei; consolidarea educației în domeniul Holocaustului în statele membre și observatoare ale organizației și promovarea cercetării academice în domeniul Holocaustului. Cele trei priorități ale președinției române susțin obiectivele fundamentale ale IHRA – memorie, educație și cercetare a Holocaustului –  contribuind astfel la soliditatea misiunii organizației.

Pe durata preşedinţiei, România va urmări susţinut  activităţile privind memoria, educația și cercetarea Holocaustului; conștientizarea la nivelul societății românești, în special în rândul noilor generații, a unui capitol tragic al istoriei naționale și asumarea acestuia; creșterea interesului tinerilor cercetători pentru cercetarea Holocaustului; crearea unei abordări mai consolidate a studierii Holocaustului la nivel universitar; consolidarea cunoaşterii acestei tematici în cadrul instituțiilor.

La ceremonia de preluare a președinției române a IHRA au participat membri ai comunității evreiești din Germania, reprezentanți ai vieții politice germane, corpul diplomatic acreditat la Berlin, români stabiliți în Germania. În cadrul ceremoniei au luat cuvântul ambasadorul Mihnea Constantinescu, președintele IHRA din partea României, consilierul prezidențial Laurențiu-Mihai Ștefan, care a transmis un mesaj din partea Președintelui României, Klaus Werner Iohannis. Din partea Ungariei, ţară care a exercitat președinţia IHRA până în martie 2016, a luat cuvântul Szabolcs Takács. La această ceremonie a participat şi ambasadorul României la Berlin, Emil Hurezeanu.

Începând cu luna martie a acestui an, România va prelua Preşedinţia Alianţei Internaţionale pentru Memoria Holocaustului – IHRA, o expresie a recunoașterii eforturilor autorităţilor române de a păstra vie memoria Holocaustului, inclusiv prin colaborarea cu organizațiile evreieşti din țara noastră și cu alte organizații ale societății civile. În acest context, ministrul afacerilor externe a subliniat importanța sprijinirii cercetării academice a Holocaustului și a salutat colaborarea eficientă a Ministerului Afacerilor Externe cu Institutul național pentru Studierea Holocaustului “Elie Wiesel” şi Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România.

La rândul său, președintele Federației Comunităților Evreiești din România, dr. Aurel Vainer, a subliniat, în intervenţia sa, importanţa creării unei „culturi pro-memoria Holocaustului. Nu este vorba doar a spune că a avut loc, ci să ne obişnuim, în cultura noastră, să nu uităm niciodată de existenţa acestui îngrozitor, tragic Holocaust din anii celui de-al Doilea Război Mondial”. La evenimentul de comemorare au mai luat cuvântul Liviu Beriș, președintele Asociației Evreilor din România supraviețuitori ai Holocaustului, Ioan Drăgan, directorul Arhivelor Naționale ale României și Ana Petrescu, elevă la Liceul Lauder Reut, în numele elevilor celor patru licee reprezentate la acest eveniment.

Ziua de 27 ianuarie 1945 este ziua eliberării prizonierilor din lagărul de la Auschwitz-Birkenau şi marchează comemorarea la nivel internaţional a victimelor Holocaustului. Potrivit Rezoluţiei 60/7 din 2005 a Adunării Generale a ONU, statele sunt încurajate să comemoreze victimele Holocaustului şi să dezvolte programe educaţionale în materie de Holocaust.

Evenimentul a fost organizat în pregătirea preluării de către România, în martie 2016, a Preşedinţiei Alianţei Internaţionale pentru Memoria Holocaustului (IHRA).  La comemorarea din acest an au participat șefii misiunilor diplomatice din statele membre și observatoare la  IHRA, reprezentanți ai Federației Comunităților Evreiești din România și ai unor organizații ale societății civile, mass media și elevi de la Colegiul Național Spiru Haret, Colegiul Național Gheorghe Lazăr, Liceul Teoretic Benjamin Franklin și Complexul educațional Lauder-Reut.

Evocarea suferinţei umane reprezintă pentru conştiinţa fiecăruia un fapt cutremurător, mai ales când aceasta este rodul unei politici a xenofobiei şi a urii rasiale. Cu prilejul Zilei Internaţionale de comemorare a victimelor Holocaustului doresc să îmi exprim solidaritatea faţă de poporul evreu, compasiunea sinceră faţă de cei care au fost sacrificaţi de un regim care a legitimat, şi în România, excluziunea şi persecuţia comunităţilor de evrei şi romi.

Astăzi, România este o societate liberă, care şi-a exprimat în mod clar şi irevocabil adeziunea la valorile statului de drept. Avem nevoie de o societate civilă puternică, conştientă de drepturile şi de obligaţiile care îi revin în spaţiul public, în vederea cultivării dialogului, a cunoaşterii şi a toleranţei, ca artă a convieţuirii. Este datoria noii generaţii să se implice în proiectele educaţionale şi legislative iniţiate de statul român, pentru a face cunoscut adevărul istoric. Asumarea tragediei Holocaustului, căreia i-au căzut victime milioane de evrei din întreaga lume, precum şi a evenimentelor tragice pentru comunitatea evreilor din România, reprezintă un element esenţial pentru evoluţia şi maturizarea unei naţiuni democratice.

Lucrurile importante pe care românii au reuşit să le realizeze, de-a lungul istoriei, au fost cele împlinite pe calea solidarităţii şi a respectului pentru alteritate. Comunitatea evreiască aduce o contribuţie valoroasă la binele comun, la patrimoniul nostru de cultură şi civilizaţie. Consider că este firesc să răspundem acestei fidelităţi printr-un gest de reverenţă faţă de amintirea celor care au suferit şi prin asumarea responsabilă a propriei istorii.

 

Traian Băsescu

Preşedintele României