In această seară, sunteti asteptati la Teatrului de Stat din Constanţa,  începând cu ora 17.00, pentru spectacolul „Lungs”, în regia lui Nicolae Constantin Tănase, ora 19.00 – „Copii răi”, în regia Gianinei Hergheligiu şi ora 21.00 – „Made in Ilva”, un spectacol al Companiei italiene „Instabili Vaganti”.

Luni, 4 septembrie, Teatrul de Arta Bucuresti prezinta de la ora 18.00 “Cerere in casatorie”, iar  de la ora 19.30, spectacolul „Happy End” in regia lui Alexandru Bogdan. Godot Cafe – Teatru prezinta in afara concursului piesa „Doua liniute” cu actorii Marius Manole, Medeea Marinescu, Irina Antonie, Anghel Damian, Lia Bugnar, Cătălin Babliuc şi Istvan Teglas.

Intrarea se face în limita locurilor disponibile.

Nu este concert, nici teatru muzical, nici improvizaţie muzicală, nici exerciţiu de actorie… dacă vrem să definim genul. Este doar un joc la care se rîde… serios, cu 3 actori şi încă 20 de parteneri sau instrumente muzicale. Orchestra din această seară transformă concertul într-un spectacol de teatru, pentru că luptele de culise sunt mai spectaculoase decât spectacolul din scenă. Instrumentele o iau razna, iar artiştii devin o prelungire a sunetelor. O poveste plină de umor, cu trei personaje : pornite pe (mereu) imprevizibilul drum al supremaţiei pe scenă.

Pe scena mobilă din Piaţa Ovidiu, de la ora 21.30, actorii Teatrului Naţional Radu Stanca, Sibiu , vor  prezenta „Electra”, după Sofocle şi Euripide, regia Mihai Măniuţiu.

Întâlnirea inedită dintre texte din marea tragedie greacă (fondatoare ale marilor mituri culturale europene) şi muzica populară maramureşeană interpretată live de Grupul Iza, readuce în vremea de azi o mitologie extraordinară, provocînd crearea unui spaţiu al confluenţelor arhaice. Electra şi Oreste sunt unealta destinului încarnat de comunitatea închisă (Electra e securea, i-au scris-o pe spate cu sânge curtenii ei-paznici) şi membrii ei au grijă ca ei să-l împlinească. E semnul coborârii tragicului din palat la marginea lumii, al conservării tragicului departe de miezul dur al vieţii sociale. E un ghetto al lumii de azi, care şi-a inventat pentru sine mecanisme de funcţionare ancestrale, recompuse de Măniuţiu cu o claritate de oglindă în care reverberează instrumentele şi vocile grupului Iza.

Joi, 23 iunie, la Sala Teatrului, ora 18.00, studenţii Universităţii Ovidius, Facultatea de Arte, prezinta spectacolul „Hades şi Persefona”, cu un scenariu adaptat după un text de Alexandru Mitru: Alina Cristea. Din distribuţie fac parte: Cosmin Adrian, Bianca Gologan, Daniela Vitcu Hanţiu / Iuliana Gorovei, Radu Niculescu, Dana Cojan, Mirabela Moroşanu, Eduard Vacariu, Marius Marin, Catinca Hanțiu, Diana Vieriu, Loredana Adăscăliţei, Vlad Fiu, Iulian Marinescu, Diana Orezeanu, Abdul Cair Latip, Antonia Ungureanu.  Regia şi concepţia artistică apartine prof.univ.dr. Daniela Vitcu Hanţiu & conf.univ.dr. Alina Cristea, coregrafie: lect.univ. Stela Cocârlea, ilustraţie muzicală: Alina Cristea

Spectacolul reinterpretează una dintre cele mai frumoase legende ale lumii, cea a dragostei damnate dintre Hades, zeul morţii, şi Cora Persefona, fiica zeiţei holdelor mănoase şi a vieţii, Demetra. Însinguratul zeu al morţii se va îndrăgosti de Cora şi o va răpi. Mama distrusă de durere, rămasă fără singura ei fiică, ameninţă că viaţa va dispărea de pe pământ dacă nu îşi va recupera copila. Hades, la rându-i, ameninţă că dacă îi va fi luată Cora, oamenii nu vor mai muri, iar morţii şi nemorţii vor sălăşlui laolaltă, în chip nefiresc, pe pământ. Dragostea Corei Persefona pentru cel care îi va deveni soţ şi pentru mama sa, zeiţa agrară a vieţii, gata să distrugă lumea, va deveni astfel puntea de legătură dintre cele două tărâmuri, cel al vieţii şi cel al morţii, întruchipată în simbolistica celor patru anotimpuri: primăvara şi vara, Cora urcă pe pământ, la mama sa, trezind natura la viaţă, iar toamna, când natura capătă tonuri ruginii, şi iarna, când totul rămâne-n alba nemişcare, coboară în regatul de sub pământ, pentru a fi alături de soţul ei.

Pe scena mobilă din Piaţa Ovidiu, de la ora 21.30, Teatrul de Stat Constanta si Teatrul Vascello Roma, prezinta spectacolul „Dionysos”, dupa Bacantele” de  Euripide, regia Daniele Salvo. Vor urca pe scena actorii:  Marius Bodochi (Dionysus), Andu Axente (Penteu), Iulian Enache (Cadmos), Alexandru Mereuta (Tiresias), Dorin C.Zachei(primul mesager), Ionut Alexandru (al doilea mesager), Marian Adochiţei (paznicul),  Dana Trifan Enache (Agave). In rolul bacantelor : Georgiana Mazilescu,  Maria Lupu, Laura Iordan Adrian, Lana Moscaliuc, Mirela Pana,  Cristina Oprean, Turchian Nasurla, Ana Maria Stefan, Luiza Martinescu, Florina Stanculet, Georgiana Rusu, Arina Cojocaru .

Tragedia “Bacantele” deschide o fereastră spre iraţional, spre o lume antică de reală libertate expresivă, de posesiune dionisiacă, o reflecţie asupra sensului divinului în viaţa noastră şi asupra a ceea ce, zilnic, e eliminat. Cuvântul antic e un urlet venit dintr-un alt timp, e un apel la meditare, la trezirea sensurilor, e îndemnul de a ne privi înăuntru în alte moduri.

Spectacolul ”Eşti un animal, Viskowitz!” are drept suport dramaturgic o adaptare pentru scenă a romanului omonim scris de Alessandro Boffa. Viskovitz este un animal, animalul generic care mai întâi descoperă viaţa pentru ca la sfârşit să i se spună că a venit şi vremea de a descoperi moartea. Animalul în cauză aparţine unor clase şi categorii zoologice felurite, monocelulare sau pluricelulare. E ba un microorganism, ba un gândac, ba cintezoi, ba melc, ba papagal, ba porc, ba un burete alcoolic, ba un rechin. Supus procesului educaţiei sentimentale care nu are însă nimic din cvasi-irealitatea celei din romanul flaubertian.

Scena mobilă din Piaţa Ovidiu, ora 21.30 – „Leonce şi Lena”, după Georg Büchner, regia Mihai Măniuţiu, Teatrul Regina Maria, Oradea.

Piesa oferă mare libertate artistică regizorilor şi este transformată de către Mihai Măniuţiu şi echipa sa, formată din Ada Milea şi Anca Hanu (scenariu, muzică), Adrian Damian (scenografia) şi Vava Ştefănescu (coregrafia), într-o delectare vizuală şi auditivă. Este un spectacol muzical plasat într-un decor hippie din anii ‘70 şi cu o vestimentaţie ce respectă această plasare temporală. Textul lui Georg Büchne spune povestea a doi prinţi, prinţul Leonce din Regatul Popo şi prinţesa Lena din Regatul Pipi. Căsătoria aranjată dintre cei doi urmează să aibă loc iar ambii decid în mod separat să scape de acest aranjament. Totuşi, nu reuşesc să fugă unul de celălalt, întâlnindu-se întâmplător fără să se recunoască şi îndrăgostindu-se. Cei doi decid să le joace o farsă părinţilor şi se întorc în Regatul Popo  pentru a se căsători. Costumaţi în ei  înşişi, realizează că, de fapt, soarta le-a luat-o înainte şi că au îndeplinit chiar dorinţa părinţilor lor.

Intrarea la spectacolele din Festivalul Internaţional „Miturile Cetăţii” Constanţa 20 – 26 iunie 2016 este liberă, atât pentru spectacolele din sală cât și din aer liber.