Șantierul Naval din Mangalia intră în procedură de faliment după ce compania a respins planul de reorganizare. Contractele de muncă ale angajaților vor înceta.

„Adunarea creditorilor a respins planul de reorganizare propus pentru companie. Decizia marchează trecerea șantierului în etapa de faliment, etapă în care activitatea curentă va fi oprită treptat și vor fi inițiate procedurile de lichidare, în conformitate cu legislația aplicabilă,” anunță CITR, administratorul judiciar al Șantierului Naval din Mangalia

Planul de reorganizare supus la vot a avut ca obiectiv identificarea unui investitor strategic care să preia activitatea șantierului și să asigure resursele financiare necesare relansării acestuia. Respingerea planului de către creditori determină obligația administratorului judiciar de a sesiza instanța de judecată, care va decide deschiderea procedurii de faliment și pașii următori în derularea acesteia.

„Respingerea planului de reorganizare înseamnă că societatea va intra într-un proces de faliment și lichidare, însă subliniem că toate drepturile salariale vor fi respectate și plătite potrivit prevederilor legale în vigoare”, declară Paul Dieter Cîrlănaru, CEO CITR și administrator judiciar al Șantierului Naval din Mangalia.

Pe parcursul procedurii, CITR va continua să informeze părțile interesate cu privire la etapele majore ale procesului și la calendarul măsurilor care vor fi implementate. Scopul este ca procedura să se desfășoare într-un mod ordonat și transparent, cu respectarea drepturilor tuturor creditorilor și a angajaților.

Citește și

Cum va fi vremea în Săptămâna Mare

În data de 19.10.2012, membrii Patronatului Apei din România (operatorii regionali de furnizare a serviciilor de apă şi de canalizare) se întrunesc în şedinţă de Birou Permanent Lărgit, la Păltiniş – Sibiu, la sala de conferinţe a Hotelului Casa Turiştilor, începând cu ora 09,30. Tema prioritară de analiză şi dezbatere a întâlnirii este actuala situaţie privind implementarea Proiectelor pe Programul Operaţional Sectorial de Mediu – Axa 1.

La şedinţă, pe lângă reprezentanţii operatorilor regionali, vor participa şi Ministrul Mediului – Rovana Plumb, Eugen Teodorovici – Consilier de Stat, Ciprian Ghioc – director Direcţia AM POS Mediu, precum şi reprezentanţi ai Ministerului de Interne, Ministerului de Finanţe, ANRSC, ANRMAP.

În România, pentru conformarea cu directivele europene privind protecţia mediului se desfăşoară Programul Operaţional Sectorial de Mediu – Axa Prioritară 1, program finanţat de Uniunea Europeană. La ora actuală, 41 de operatori regionali din ţară, în domeniul alimentării cu apă şi al canalizării, au semnat contracte de finanţare cu Ministerul Mediului în cadrul acestui proiect naţional.  Mai mult, majoritatea operatorilor, beneficiari ai programului, au semnat şi contractele de lucrări aferente.

Potrivit regulilor Programului Operaţional Sectorial Mediu şi în conformitate cu dispoziţiile Contractelor de Finanţare încheiate cu Ministerul Mediului şi Pădurilor, sistemul de finanţare al Proiectelor de investiţii se derulează în următoarea modalitate:

– Operatorii Regionali, în calitate de Beneficiari ai Proiectelor, solicită iniţial Ministerului Mediului şi Pădurilor acordarea cotei de prefinanţare, în valoare de 15% din cuantumul total al fondurilor proiectelor;

– Pe parcursul derulării contractelor, lucrările executate şi serviciile prestate sunt plătite de către Beneficiari – operatorii regionali, iniţial din fonduri asigurate din prefinanţare şi, ulterior, din rambursările primite de la instituţiile de resort din cadrul Ministerului Mediului şi Pădurilor (Autoritatea de Management POS Mediu şi Organismele Intermediare).

Cu alte cuvinte, pentru susţinerea şi finalizarea investiţiilor, Beneficiarii trebuie să achite către Antreprenori şi Prestatori contravaloarea lucrărilor şi serviciilor executate, urmând ca aceste sume să fie recuperate (integral sau parţial), prin cereri de rambursare, de la Ministerul Mediului şi Pădurilor.

În aceste condiţii, pentru buna desfăşurare a investiţiilor planificate, este esenţial ca demersurile Beneficiarilor să fie susţinute prin rambursarea corectă şi operativă a cheltuielilor efectuate de aceştia pentru susţinerea execuţiei lucrărilor şi serviciilor contractate.

Pe fondul deficitului financiar bugetar și al actualei suspendări de plăţi aplicate la nivelul Programului, şi, implicit, al sistării rambursărilor, Beneficiarii se află în imposibilitatea de a mai susţine din punct de vedere financiar evoluţia proiectelor, cu riscuri exponenţiale după cum urmează:

• Intrarea Operatorilor Regionali în situaţia de incapacitate de plată, din cauza inexistenţei unei alte surse de finanţare a proiectelor în derulare;

• Suspendarea de către Antreprenori şi Consultanţi a executării lucrărilor/prestării serviciilor contractate;

• Rezilierea unilaterală de către aceştia a contractelor încheiate, cu solicitarea către Beneficiari de plată a daunelor interese şi a penalităţilor de întârziere corespondente;

• Blocajul la nivel naţional al absorbţiei fondurilor nerambursabile alocate;

• Blocarea proiectelor dezvoltate în paralel de autoritățile publice locale;

• Imposibilitatea de a mai finaliza investiţiile în conformitate cu prevederile Contractelor de Finanţare încheiate, cu aplicarea imediată de corecţii financiare către operatorii regionali și la nivel naţional;

• Aplicarea de către Comisia Europeană a procedurii de „infringement” la nivelul statului român, pentru neconformarea cu Directivele Comisiei Europene referitoare la îndeplinirea la termen a condiţionalităţilor de mediu.

În esenţă, suspendarea rambursărilor către Beneficiari conduce la riscul blocării întregului sistem de derulare a programelor cu finanţare europeană, punând în pericol inclusiv accesarea etapei a doua a Fondurilor de Coeziune 2014-2020.

La cauzele de blocaj financiar al proiectelor europene concură, pe lângă sistarea plăţilor, şi următorii factori negativi:

1. Aplicarea corecţiilor financiare:

Prevalându-se de dispoziţiile O.U.G. nr. 66/2010, pentru eventuale „suspiciuni” constatate, autorităţile cu competenţe de verificare şi control aplică în mod sistematic corecţii financiare la nivelul valorii contractelor de lucrări şi servicii încheiate de Beneficiari în cadrul Proiectelor.

Sumele astfel stabilite sunt recuperate de la Beneficiari din cuantumul rambursărilor sau, în mod direct, cu titlu de creanţă la bugetul de stat, din fondurile distincte ale Operatorilor Regionali, crescând în acest mod deficitul de fonduri pentru plata lucrărilor executate.

Majoritatea corecțiilor financiare aplicate în prezent sunt datorate procedurilor de achiziții publice și a ordinelor de variaţie emise pe parcursul derulării contractelor. Operatorii Regionali au aplicat legislația națională în vigoare, procesul de achiziție fiind derulat transparent, cu implicarea directă a tuturor autorităților cu competențe de reglementare și control, respectiv: ANRMAP, UCVAP, CNSC, AM POS Mediu, Organismele Intermediare de mediu.

2. Modificarea prevederilor legale referitoare la sistemul de finanţare, în timpul derulării Proiectelor contractate:

În condiţiile în care la momentul demarării Proiectelor, cota maximă legală de prefinanţare acordată a fost de 30% din valoarea eligibilă, pe parcursul derulării au intervenit o serie de modificări legislative (O.M.M.P. nr. 2548/2009 şi 2359/2011), care au diminuat-o la 10%, în condiţiile în care beneficiarii au semnat contractele de realizare a proiectelor cu o sumă de prefinanţare de 30%.

Urmare acestor modificări apărute ulterior semnării contractelor de lucrări, s-a ajuns în prezent ca unii Operatori Regionali să se afle în situaţia imposibilităţii de a mai susţine financiar derularea investiţiilor.

Dacă instituţiile statului nu vor debloca această situaţie, operatorii regionali vor intra în incapacitate de plată, ceea ce poate duce la falimentul lor şi implicit la suspendarea serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare către toţi consumatorii deserviţi de aceşti operatori regionali.

Preşedinte Patronatul Apei

Felix Stroe

De astăzi, compania aeriană ungară Malev şi-a anunţat oficial falimentul, anunţând că şi-a anulat toate zborurile începând cu ora 05:00 GMT. Cum s-a ajuns aici? Furnizorii companiei şi-au pierdut încrederea în serviciile lor şi au cerut plata datoriilor, guvernul nemaiputând să sprijine financiar compania aeriană. Luna trecută Comisia Europeană a cerut Malev să restituie ajutoare de stat în valoare de 390 milioane de dolari, încasate în perioada 2007 – 2010.

Compania Malev a fost înfiinţată în 1946, având un rulaj anual de 40% din cel al aeroportului internaţional din Budapesta, o flotă de 22 de aeronave şi un număr de personal de 2.600 de angajaţi.

Succesul concurenţei din low-cost şi-a spus considerabil cuvântul în falimentul Malev, mai ales că Ryanair a anunţat că va relua zborurile la Budapesta după 18 luni de pauză, iar Wizz Air era deja un concurent principal.

Articol realizat de: Stefania Stavarache

Â