<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>experiente dobrogene &#8211; InfoPress.Tv Romania</title>
	<atom:link href="https://www.infopress.tv/et/experiente-dobrogene/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://www.infopress.tv</link>
	<description>Noi suntem cu ochii pe tine</description>
	<lastBuildDate>Tue, 15 Dec 2020 16:19:07 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=6.9.4</generator>
<site xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">187710293</site>	<item>
		<title>         Darul Dobrogei. Colecția de vinuri “ 7 Fete”(FOTO)</title>
		<link>https://www.infopress.tv/darul-dobrogei-colectia-de-vinuri-7-fetefoto/</link>
					<comments>https://www.infopress.tv/darul-dobrogei-colectia-de-vinuri-7-fetefoto/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Stefania Stavarache]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 15 Dec 2020 16:19:07 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Evenimente]]></category>
		<category><![CDATA[Promo]]></category>
		<category><![CDATA[7 fete]]></category>
		<category><![CDATA[dobrogea]]></category>
		<category><![CDATA[experiente dobrogene]]></category>
		<category><![CDATA[sibel]]></category>
		<category><![CDATA[stroe traian ciprian]]></category>
		<category><![CDATA[struguri ecologici]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.infopress.tv/?p=35765</guid>

					<description><![CDATA[&#160; &#160;   &#8222;Cine cunoaşte Dobrogea, o iubeşte pentru totdeauna. Dobrogea a fost un pământ românesc înainte de a fi făcut parte din statul românesc. Nici un alt popor nu are drepturi mai multe şi mai justificate decât poporul românesc asupra Dobrogei” (Buletinul Societăţii Regale Române de Geograe,1935). Experiențe Dobrogene, este un proiect inițiat de [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>&nbsp;</p>
<p>&nbsp;</p>
<p><strong> </strong></p>
<p>&#8222;Cine cunoaşte Dobrogea, o iubeşte pentru totdeauna. Dobrogea a fost un pământ românesc înainte de a fi făcut parte din statul românesc. Nici un alt popor nu are drepturi mai multe şi mai justificate decât poporul românesc asupra Dobrogei” (Buletinul Societăţii Regale Române de Geograe,1935).</p>
<p>Experiențe Dobrogene, este un proiect inițiat de ong-urile Inomar Clusterși Asociația Culturală Wild Art, ce are ca scop promovarea Dobrogei, cu istorie cat cuprinde, tradiții încă bine păstrate în satele și gospodăriile primitoare ale țăranilor dobrogeni, hrana gustoasă și naturală, vinuri alese și o multitudine de oameni și povești.</p>
<p>Joi, 17 decembrie, 2020, începand cu ora 12.00, Dobrogea prinde aroma  unui nou vin, creat ca un regal adus acestor meleguri în prag de sărbătoare. Evenimentul “ 7 Fete” moment inedit scos din „sipeturile pline cu sineturi“ale Istoriei, o lume veche dar înnoita prin gustul vinului, forma de prezentare și promovare va avea loc la Statiunii de Cercetare si Dezvoltare pentru Viticultura si Vinificatie Murfatlar, Calea București, nr.2,  Murfatlar.</p>
<p>Dr. Laura Stroe, președinte Inomar Cluster și inițiator Experiențe Dobrogene spune “Să trăiești experiențe inedite, fie ele dobrogene sau romanești, să le promovezi, să arați că se poate, asta înseamnă pasiune, dedicare și voluntariat în/pentru comunitate. Fiecare zi traită ca o sărbatoare înseamnî mai mult decat veselie, înseamna asumare și binecuvantare. Așa că, Experiențe Dobrogene fac o invitatie unor fete deosebite ale Dobrogei, ale Romaniei! 7 Fete, romanca, tătăroaica, turcoaica, lipoveanca, ucraineanca, bulgaroaica, aromanca, 7 comunități, 7 gusturi, 7 viziuni, un singur ținut ce îndeamnă la acea unitate în diversitate mult promovată în Europa.”</p>
<p>Managerul Statiunii de Cercetare si Dezvoltare pentru Viticultura si Vinificatie Murfatlar, dna. dr. biolog Aurora Ranca spune că “Pentru colecția de vinuri  experimentale “7 Fete” s-au folosit struguri ecologici, fara drojdii sau alte substante potentatoare de arome. “7 Fete” reprezintă o colecție de 7 vinuri experimentale, care nu sunt momentan comercializate, vinificate de drd inginer Stroe Traian Ciprian, din soiuri naționale, internaționale și soiuri nou create specifice podgoriei Murfatlar, pentru cercetarea tezei sale de doctor, in cadrul Stațiunii de Cercetare si Dezvoltare pentru Viticultura si Vinificatie Murfatlar. ”</p>
<p>Drd ing. Stroe Traian Ciprian vorbește cu pasiune despre cercetarea sa doctorală afirmand că  “ Cercetarea are în studiu șase soiuri de viță de vie pentru struguri de vin: 3 albe și 3 roșii, două dintre soiuri fiind nou create în cadrul Stațunii pentru Cercetare și Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Murfatlar. Acestea sunt soiul Columna, soi de viță de vie pentru struguri de vin alb, creat prin hibridarea soiurilor Pinot Gris și Grasa de Cotnari, de catre Milu Oslobeabu și A. Ionescu. Este un soi cu specificitate de creștere a lăstarilor, crestere erectă (de aici numele Columna) care ușurează operația de dirijare, scăzand cheltuielile. Din strugurii acestui soi se obțin vinuri albe cu nuanțe de galben-auriu sau galben verzui, acidulate,  cu aromă combinată de pere și mere verzi, cu  gust slab fructos apropiat celui de miez de nucă, potrivit de astringent dar echilibrat.</p>
<p>Ce de-al doilea soi,  Mamaia, este  creat prin hibridare intraspecifică între Merlot și Băbească Neagră alături de Muscat Ottonel, autorii fiind aceiași ca la soiul Columna.</p>
<p>În anii secetoși, soiul Mamaia dezvoltă o aromă aparte, de trandafiri. Se pretează la obținera vinurilor roșii și roze, de calitate superioară chiar cu alcool de peste 14,5%, cu intensitate colorantă bună.</p>
<p>În studiul privind favorabilitatea și pretabilitatea extinderii în cultură a  celor două soiuri nou create, s- au comparat cu  câte două soiuri, unul tradițional și unul internațional. Astfel, pentru Columna s-au ales soiurile Fetească Regală ca soi tradițional și Sauvignon ca soi internațional, iar pentru soiul Mamaia, Băbească Neagră ca soi tradițional și Merlot ca soi internațional.</p>
<p>Pentru susținerea în demersul meu profesional aș vrea să aduc mulțumiri  dlui. prof, dr. ing. Botu Mihai (coordonatorul tezei mele de doctorat) și dlui. prof. dr. ing. Constantin Câmpeanu Băducă de la Școala Doctorală de Ingineria Resurselor Animale și Vegetale, Universitatea din Craiova, dnei. director dr. biolog Ranca Aurora, managerul Stațiunii de Cercetare și Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificațiee Murfatlar. Alături de mine au fost colegii  de la Departamentul de Ameliorare CS3, dna. ing. Dina Ionica și CS3, dna Negraru Ana, CS 1, dl. Ene Ayar, colegilor de la Departamentul de Chimie,  secretar științific, dr. chimist, dna.  Artem Victoria și drd. ing. dl. Anil Abduraman și colegilor de la Departamentul de Producție și vinificație. Ing. tehnolog, dna Claudia Bucur, CS3, dna. Popescu Adriana și dl. Cosmin Scripcaru. ”</p>
<p>Colecția de vinuri dobrogene “ 7 Fete” a beneficiat de expertiza artistică a creatoarei de păpuși tradiționale, dna. Elena Orbocea, etichetele fiind inspirate de  Păpușile Dobrogei ce arată diversitatea culturală și etnică a ținutului.</p>
<p>Artiștii fotografi, dna Lili Sumănaru și dna. Eleodora Panait au susținut conceptul creativ al celor “ 7 Fete” , promovand prin arta fotografică Dobrogea aromelor, gustul local și vinul nou creat.</p>
<p>Chef bucătarul  Robert Vasiliu și creatorul de cofeturi Alexandra Cazacu și-au pus amprenta gustului dand o notă de eleganță, savoare și culoare fetelor dobrogene. Astfel, cu bucate și cofeturi, invitații evenimentului sunt îmbiați să deguste Dobrogea, acea lume veche într-una nouă!</p>
<p>Băcănia Campeneasca este alături de cele “ 7 Fete” oferind produse din gospodăriile dobrogene, branzeturi ce însoțesc la degustare noile vinuri.</p>
<p>Datorită condițiilor impuse de pandemie, evenimentul “ 7 Fete” este restrans dar poate fi vizionat ulterior  pe pagina Experiențe Dobrogene <a href="https://www.facebook.com/experientedobrogene">https://www.facebook.com/experientedobrogene</a>.</p>

<a href='https://www.infopress.tv/darul-dobrogei-colectia-de-vinuri-7-fetefoto/whatsapp-image-2020-12-15-at-17-39-02/'><img decoding="async" width="150" height="150" src="https://i0.wp.com/www.infopress.tv/wp-content/uploads/2020/12/WhatsApp-Image-2020-12-15-at-17.39.02.jpeg?resize=150%2C150&amp;ssl=1" class="attachment-thumbnail size-thumbnail" alt="" srcset="https://i0.wp.com/www.infopress.tv/wp-content/uploads/2020/12/WhatsApp-Image-2020-12-15-at-17.39.02.jpeg?resize=150%2C150&amp;ssl=1 150w, https://i0.wp.com/www.infopress.tv/wp-content/uploads/2020/12/WhatsApp-Image-2020-12-15-at-17.39.02.jpeg?zoom=2&amp;resize=150%2C150&amp;ssl=1 300w, https://i0.wp.com/www.infopress.tv/wp-content/uploads/2020/12/WhatsApp-Image-2020-12-15-at-17.39.02.jpeg?zoom=3&amp;resize=150%2C150&amp;ssl=1 450w" sizes="(max-width: 150px) 100vw, 150px" /></a>
<a href='https://www.infopress.tv/darul-dobrogei-colectia-de-vinuri-7-fetefoto/7-fete-3/'><img decoding="async" width="150" height="150" src="https://i0.wp.com/www.infopress.tv/wp-content/uploads/2020/12/7-fete-3.jpeg?resize=150%2C150&amp;ssl=1" class="attachment-thumbnail size-thumbnail" alt="" srcset="https://i0.wp.com/www.infopress.tv/wp-content/uploads/2020/12/7-fete-3.jpeg?resize=150%2C150&amp;ssl=1 150w, https://i0.wp.com/www.infopress.tv/wp-content/uploads/2020/12/7-fete-3.jpeg?zoom=2&amp;resize=150%2C150&amp;ssl=1 300w, https://i0.wp.com/www.infopress.tv/wp-content/uploads/2020/12/7-fete-3.jpeg?zoom=3&amp;resize=150%2C150&amp;ssl=1 450w" sizes="(max-width: 150px) 100vw, 150px" /></a>
<a href='https://www.infopress.tv/darul-dobrogei-colectia-de-vinuri-7-fetefoto/7-fete-1/'><img decoding="async" width="150" height="150" src="https://i0.wp.com/www.infopress.tv/wp-content/uploads/2020/12/7-fete-1.jpeg?resize=150%2C150&amp;ssl=1" class="attachment-thumbnail size-thumbnail" alt="" srcset="https://i0.wp.com/www.infopress.tv/wp-content/uploads/2020/12/7-fete-1.jpeg?resize=150%2C150&amp;ssl=1 150w, https://i0.wp.com/www.infopress.tv/wp-content/uploads/2020/12/7-fete-1.jpeg?zoom=2&amp;resize=150%2C150&amp;ssl=1 300w, https://i0.wp.com/www.infopress.tv/wp-content/uploads/2020/12/7-fete-1.jpeg?zoom=3&amp;resize=150%2C150&amp;ssl=1 450w" sizes="(max-width: 150px) 100vw, 150px" /></a>

<p>&nbsp;</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>Sursa foto Lili Sumanaru</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.infopress.tv/darul-dobrogei-colectia-de-vinuri-7-fetefoto/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">35765</post-id>	</item>
		<item>
		<title>Expoziție de artă decorativă la Galeria de Artă „Virgil Coman”</title>
		<link>https://www.infopress.tv/expozitie-de-arta-decorativa-la-galeria-de-arta-virgil-coman/</link>
					<comments>https://www.infopress.tv/expozitie-de-arta-decorativa-la-galeria-de-arta-virgil-coman/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Stefania Stavarache]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 03 May 2020 08:36:24 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Promo]]></category>
		<category><![CDATA[arta decorativa]]></category>
		<category><![CDATA[experiente dobrogene]]></category>
		<category><![CDATA[expozitie]]></category>
		<category><![CDATA[palatul copiilor]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://www.infopress.tv/?p=32945</guid>

					<description><![CDATA[&#160; La Galeria de Artă „Virgil Coman”, din psajul pietonal de pe strada Ștefan Cel Mare, primăvara a debutat cu expoziția „Vis de primăvară”. custodia cover samsung Lucrările expuse evidențiază rolul esențial al naturii de primăvară prin viziunea micilor creatori într-un concept stilizat, cu o plastică expresivă, bazându-se pe forme abstracte și spontan dirijate, alcătuind [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>&nbsp; <strong> </strong> La Galeria de Artă „Virgil Coman”, din psajul pietonal de pe strada Ștefan Cel Mare, primăvara a debutat cu expoziția „Vis de primăvară”.  <a href="https://www.flemt.it/sitemap.xml">custodia cover samsung</a> Lucrările expuse evidențiază rolul esențial al naturii de primăvară prin viziunea micilor creatori într-un concept stilizat, cu o plastică expresivă, bazându-se pe forme abstracte și spontan dirijate, alcătuind prin colaj  copaci fantastici în frânturi de emoții autentice cu reprezentări ale fluturilor, păsărilor și ale florilor.  <a href="https://www.tupabike.it/sitemap.xml">custodia iphone</a> Cromatica diversificată denotă bucuria copiilor de a readuce, prin elementele de limbaj plastic, natura la viață.  <a href="https://www.kelisfashion.it/sitemap.xml">custodia cover iphone</a> Evenimentul este coordonat de Palatul Copiilor Constanța, prin director Mitan Roxana Isabela și Profesor coordonator activitate, Panciu Zoița-Nicoleta în parteneriat cu Liceul Teoretic „Emil Racoviță”- Techirghiol, coordonator profesor, Cumpănașu Ionela și director Pisaltu Mirela, Caraiani Veronica și organizat de Asociația Culturală Wild Art, președinte și curator de artă Laura Stroe.  <a href="https://www.robico.it/sitemap.xml">custodia iphone</a> Expoziția „Vis de primăvară” este susținut de de Experiențe Dobrogene și Constanța Culturală. </p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.infopress.tv/expozitie-de-arta-decorativa-la-galeria-de-arta-virgil-coman/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">32945</post-id>	</item>
		<item>
		<title>Târgul Național de Produse Tradiționale</title>
		<link>https://www.infopress.tv/targul-national-de-produse-traditionale/</link>
					<comments>https://www.infopress.tv/targul-national-de-produse-traditionale/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Stefania Stavarache]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 25 Sep 2019 17:28:55 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Evenimente]]></category>
		<category><![CDATA[Promo]]></category>
		<category><![CDATA[dobrogea]]></category>
		<category><![CDATA[experiente dobrogene]]></category>
		<category><![CDATA[produse traditionale]]></category>
		<category><![CDATA[targ]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://www.infopress.tv/?p=32312</guid>

					<description><![CDATA[&#160; &#160; Târgul Naţional de Produse Tradiţionale, ediția a III a, Constanța, se va desfășura și în acest an în incinta Parcului Aqua Magic, Mamaia, în perioada 27-29 septembrie, 2019, cu sprijinul Inomar Cluster, Aqua Magic, Federația Națională a Producătorilor de Produse Tradiționale, Asociația Țăranii Dobrogeni, AgroTransilvania Cluster şi Asociaţia Poiana lui Ovidiu.  Târgul  se [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>&nbsp;</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>Târgul Naţional de Produse Tradiţionale, ediția a III a, Constanța, se va desfășura și în acest an în incinta Parcului Aqua Magic, Mamaia, în perioada 27-29 septembrie, 2019, cu sprijinul Inomar Cluster, Aqua Magic, Federația Națională a Producătorilor de Produse Tradiționale, Asociația Țăranii Dobrogeni, AgroTransilvania Cluster şi Asociaţia Poiana lui Ovidiu.  Târgul  se desfășoară sub deviza  „Sănătate în bucate, tradiție și ospitalitate!”.</p>
<p>Producătorii Federației Naționale a Producătorilor de Produse Tradiţionale vor veni cu bunătăți specifice fiecărei regiuni ale țării, iar producătorii locali, țăranii dobrogeni, vor participa cu fructe și legume de sezon, lactate și brânzeturi de vacă și capră, produse etnice, ghiudem sau piperchi țârgâsiti.</p>
<p>Vor fi prezente şi produse apicole, dulceţuri, gemuri, siropuri, diferite sortimente de zacuscă, pâine de casă, prăjituri, cozonaci şi plăcinte, peşte şi derivate ale acestui produs, băuturi alcoolice specifice regiunilor cu tradiţie în domeniu, sortimente de palincă, horincă sau ţuică, vin, prăjituri și obiecte meşteşugăreşti. Vor mai avea loc  spectacole susţinute de reprezentanţi ai etniilor dobrogene, prezentări şi degustări de vinuri cu sommelier.<br />
La Târgul Național de Produse Tradiționale vor fi prezente și cramele dobrogene „Măcin” și „Delta Dunării” cu must și vinuri alese, pe gustul fiecăruia.</p>
<p>De la ora 14.30 va avea loc evenimentul &#8222;Poiana lui Ovidiu&#8221;,</p>
<p>De la ora 15.30, publicul târgului va fi încântat de muzica lipovenească a „Nuferilor Albi” din Jurilovca, Olga Alixei și Valentina Koker, și de dansurile Ansamblului de Dansuri Tradiţionale Armânești „Iholu”, condus de Mirela Goga,  de la ora 16.00 urmând a se desfășura o experiență dobrogeană de neegalat, organizată în parteneriat cu comunitatea rromă din Constanța.</p>
<p>Sâmbătă, 28 septembrie de la ora 11.00, va debuta un atelier al deliciilor tătărești, atelierul de făcut șuberec. Experiența Dobrogeană „Povești nomade și istorie în bucate” va fi susținută de Enise Ali, fondatoarea Jade Oriental Cafe, locul destinat tradițiilor și bucatelor tătărești.</p>
<p>&#8222;Yina aua, Dobrogea!&#8221; tradus în românește &#8222;Vino aici, în Dobrogea!&#8221;, o lume cu povesti de demult, învăluite în aromele mâncărurilor tradiționale ale aromânilor din Dobrogea, istoriei și culturii acestora, va avea loc sâmbătă, 28 septembrie, de la ora 15:00 în cadrul Târgului Național de Produse Tradiționale din Aqua Magic, Mamaia.</p>
<p>În cadrul acestui eveniment va fi prezentat și romanul aromânesc &#8222;Mușata fârșeroată Marica&#8221; scris de Hristu Leaghi (1928 &#8211; 2001) în limba aromânească, iar ediția în limba română fiind semnată de constănțeanca Maria Cica, o apreciată realizatoare de emisiuni a Televiziunii Române.</p>
<p>Duminică, 29 septembrie 2019,interpretul de muzică populară, Elvis Constantin va închide spectacolul din cadrul Targului Naţional de Produse Tradiționale începand cu ora 13.</p>
<p>Program- vineri 12.00-19.00, sâmbătă 10.00-19.00, duminică 10.00-19.00</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.infopress.tv/targul-national-de-produse-traditionale/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">32312</post-id>	</item>
		<item>
		<title>Lansare carte &#8211; Maria Cica, “Poveștile Mamaiei. Stațiunea Mamaia-111 ani”</title>
		<link>https://www.infopress.tv/lansare-carte-maria-cica-povestile-mamaiei-statiunea-mamaia-111-ani/</link>
					<comments>https://www.infopress.tv/lansare-carte-maria-cica-povestile-mamaiei-statiunea-mamaia-111-ani/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Stefania Stavarache]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 30 Jul 2019 07:44:35 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cultura]]></category>
		<category><![CDATA[Promo]]></category>
		<category><![CDATA[experiente dobrogene]]></category>
		<category><![CDATA[inomar]]></category>
		<category><![CDATA[laura stroe]]></category>
		<category><![CDATA[mamaia]]></category>
		<category><![CDATA[maria cica]]></category>
		<category><![CDATA[turisti]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://www.infopress.tv/?p=32180</guid>

					<description><![CDATA[&#160; &#160; Marți, 30 iulie, 2019, de la ora 17.00 la cafeneaua tătărească Jade Oriental Café din Constanţa se va desfățura evenimentul “Poveștile Mamaiei”. Evenimentul face parte din Experienţe Dobrogene, proiect iniţiat de Inomar Cluster, în colaborare cu Asociaţia Culturală Wild Art  și Ţăranii Dobrogeni. Povestea frumoasă a stațiunii Mamaia a reînceput într- o zi de miercuri, 13 [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>&nbsp;</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>Marți, 30 iulie, 2019, de la ora 17.00 la cafeneaua tătărească Jade Oriental Café din Constanţa se va desfățura evenimentul “Poveștile Mamaiei”. Evenimentul face parte din Experienţe Dobrogene<strong>,</strong> proiect iniţiat de Inomar Cluster, în colaborare cu Asociaţia Culturală Wild Art  și Ţăranii Dobrogeni.</p>
<p>Povestea frumoasă a stațiunii Mamaia a reînceput într- o zi de miercuri, 13 august, 2014, ora 13, la Galeria Subacvatică de Artă Aqua Magic e Wild Art, din incinta parcului Aqua Magic, Mamaia, unde a avut loc evenimentul „108 ani de la inaugurarea Staţiunii Mamaia”.</p>
<p>Pe 13 august 2014, Asociatia Culturala Wild Art impreuna cu , regretatul Virgil Coman, istoric și director al  Arhivelor Nationale, Constanta, au organizat pentru prima data, dupa multi ani&#8230;Ziua Statiunii Mamaia in parcul Aqua Magic. A urmat anul 2015,aceiasi echipa frumoasa, Wild Art si Virgil Coman, la care s-au alaturat Asociatia de Promovare si Dezvoltare Turistica Aqua Magic si VisitMamaia.ro., apoi în 2016 Caruselul Cooltural. În anul 2016, stațiunea Mamaia a fost sărbatorită&#8230;fara Virgil Coman dar promisiunea de a- i respecta și promova activitatea cultural-stiintifica însoțită de ideea sa de a reînvia sărbătoarea stațiunii Mamaia va fi an de an dusă la bun sfârșit.</p>
<p>În cadrul evenimentului “Poveștile Mamaiei” se va (re)lansa cartea autoarei Maria Cica, “Poveștile Mamaiei. Stațiunea Mamaia-111 ani”, iar gazda evenimentului Enise Ali alături de invitata sa, Mirabela Burrichter, fiica Picurarlui din Stejaru vor oferi publicului spre degustare, cu multă savoare, bucate tradiționale tătărești și produse armânești preparate în gospodăria picurarlui din satul Stejaru, Tulcea. “Poveștile Mamaiei”vor fi însoțite și de vinurile parfumate ale cramei Histria care vor oferi publicului prezent o adevărată experiență susținută de Mădălina Tănase.</p>
<p>Maria Cica, autoarea monografiei “Poveștile Mamaiei. Stațiunea Mamaia-111 ani”, care nu este la prima sa carte, a adunat laolaltă poveștile și realitățile stațiunii Mamaia, devenită în timp un reper al litoralului românesc. A legat de acest loc  numele unor personalități proeminente, Regina Maria fiind una dintre cele mai importante personaje.</p>
<p>“Numele stațiunii Mamaia este de origine tătărească și vine de la Mamailî care  însemnă ceata lui Mamai. În iulie 2016 am lansat volumul “Poveștile Mamaiei”, în inima stațiunii Mamaia la Hotel Condor. În septembrie, la Palatul Suțu în București, iar în preajma Crăciunului la Muzeul de Artă din Constanța. De data aceasta vă dăm întâlnire la Cafeneaua Jade din Constanța, pentru o ultimă lansare în cadrul comunității tătărești din Constanța. Va fi ultima căci au rămas mai puțin de 100 de bucăți din această ediție”, a declarat  Maria Cica.</p>
<p>Cartea “Poveștile Mamaiei. Stațiunea Mamaia-111 ani” va fi prezentată de criticul și istoricul de artă, Doina Păuleanu, director al Muzeului de Artă Constanța care afirmă despre autoare că “a înțeles și prezentat pe larg, în scris și prin imagini, caracterul multietnic și multicultural al urbei, rolul dobândit prin poziția geostrategică, acela de a fi poarta deschisă a României către lume, dar și funcțiile pe care le îndeplinea inițial modesta așezare marină”.</p>
<p>Evenimentul “Poveștile Mamaiei” va fi moderat de dr. Laura Stroe, președinte Asociația Culturală Wild Art, unul dintre inițiatorii proiectului Experiențe Dobrogene care, prin inițiativa sa îmbină încă o dată trecutul cu prezentul, transpunând vechiul în nou, recreând un fapt istoric într-o experiență dobrogeană.</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>&nbsp;</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.infopress.tv/lansare-carte-maria-cica-povestile-mamaiei-statiunea-mamaia-111-ani/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">32180</post-id>	</item>
		<item>
		<title>O &#8222;Cină cu Eroi Pătați&#8221; în Mamaia</title>
		<link>https://www.infopress.tv/cina-cu-eroi-patati-in-mamaia/</link>
					<comments>https://www.infopress.tv/cina-cu-eroi-patati-in-mamaia/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Stefania Stavarache]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 09 Jun 2019 15:43:14 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Comunicate]]></category>
		<category><![CDATA[Promo]]></category>
		<category><![CDATA[aromani]]></category>
		<category><![CDATA[cina]]></category>
		<category><![CDATA[dobrogea]]></category>
		<category><![CDATA[eroi patati]]></category>
		<category><![CDATA[experiente dobrogene]]></category>
		<category><![CDATA[istorie]]></category>
		<category><![CDATA[traditie]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://www.infopress.tv/?p=31911</guid>

					<description><![CDATA[&#160; Luni 10 iunie, 2019, ora 18.00 la hotel Nyota din Mamaia, pe terasa de la etajul 7,  cu vedere la Lacul Siutghiol, se va desfășura evenimentul ”Cină cu Eroi Pătați”, eveniment ce face parte din proiectul Experiențe Dobrogene. Așa cum deja se știe, Experiențe Dobrogene nu este un simplu proiect turistic ci prezintă într-o [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>&nbsp;</p>
<p>Luni 10 iunie, 2019, ora 18.00 la hotel Nyota din Mamaia, pe terasa de la etajul 7,  cu vedere la Lacul Siutghiol, se va desfășura evenimentul ”Cină cu Eroi Pătați”, eveniment ce face parte din proiectul Experiențe Dobrogene.</p>
<p>Așa cum deja se știe, Experiențe Dobrogene nu este un simplu proiect turistic ci prezintă într-o formă interactivă și atractivă istoria socială și evoluția dezvoltării celor mai reprezentative comunități conlocuitoare, turci, tătari, armâni, lipoveni, cazaci,găgăuzi,bulgari etc și atracții, prin cele cinci dimensiuni unice si definitorii ale Dobrogei continentale: istoria, multiculturalitatea etnică, gastronomia dobrogeană, enologia și realitățile cultural-sociale ale Deltei Dunării.</p>
<p>Prin evenimente, se aduce, intr-o formă originală, în atenția publicului român de pretutindeni, locuitorilor Dobrogei și vizitatorilor străini, moștenirea culturală și istorică dobrogeană, ca “bastion” relavant pentru diversitatea culturală românească.</p>
<p>”Cină cu Eroi Pătați” prezintă literatura, arta plastică, istoria, gastronomia și tradițiile armânilor într-o experiență interactivă ce se desfășoară în jurul lansării romanului istoric ”Eroi Pătați” al autoarei Cornelia Golna, care are origini armâne dar  a crescut și a studiat în Statele Unite, unde a obținut un masterat în limbile clasice.</p>
<p>Romanul<em> ”</em>Tainted Heroes<em>” </em>(2017) a fost tradus în limba română de Mircea Bucurescu ca ”Eroi pătați<em>”</em> și a apărut în luna mai 2019. Traducerea în limba armână, realizată de Maria Bara, va fi finalizată în toamna anului 2019, urmând a fi publicat și  în format de audiobook.</p>
<p>”Eroi pătați” este mai mult decât un roman despre război și vărsare de sânge, reprezintă amintirea unui popor și a unei lumi care nu mai este, evocând viața dintr-un sat de munte, o societate arhaică care a supraviețuit în regiunile izolate ale Macedoniei. Cartea examinează moralitatea în spatele unor concepte cum ar fi loialitatea, ideologia, prietenia, eroism, și explorează mințile celor care au fost implicați într-o luptă care amenință nu mai puțin decât existența acestei lumi. Situat în anii zbuciumați, 1903-1908<em>,</em><em> ”</em>Eroi pătați” descrie dezintegrarea unei lumi multietnice râvnită de vecinii săi și viziunile lor de orânduire nouă, naționalistă. Multe dintre personajele acestui roman se bazează pe participanți reali în conflict, și multe dintre acțiunile și atrocitățile descrise sunt, de asemenea, bazate pe evenimente adevărate.</p>
<p>Agathon Galan, personajul principal, inspirat de bunicul Corneliei Golna, este un armân din provincia otomană Macedonia, iar romanul ”Eroi pătați ”spune povestea acestui om, care încearcă să rămână fidel sieși și valorilor sale omenești. Este un om al lumii sale, al lumii vechi otomane multietnice, poliglote, un om care nu poate uita vechile legături și prietenii, un om prins între două tabere. ”Eroi pătați” povesteşte despre oameni prinși în strânsoarea istoriei, despre identitate ca sursă de conflict, unde asumarea sau abandonarea unei anumite identități ar putea determina soarta unui om.</p>
<p>”Cină cu Eroi Pătați” prezintă publicului muzică și dansuri tradiționale armânești prezentate de Ansamblul de Dansuri Tradiționale Armânești Iholu, un grup de tineri pasionați și motivați să ducă mai departe tradiția moștenită de la părinți și bunici.</p>
<p>Ansamblul de Dansuri Tradiționale Armânești Iholu este coordonat de peste 15 ani de Mirela Goga, care afirmă că ”O identitate nu se pierde atât timp cat le va curge prin vene sange de armân,atât timp cât se vor simți parte integrantă a unui grup. Dansul armânesc se dansează în semicerc și cel  mai grandios moment este acela când hora (corlu) are trei „dipli“, trei cercuri deschise, concentrice, când toţi participanţii intră în horă. Momentul în care toţi membrii ansamblului îşi dau mâna reprezintă simbolul înfrăţirii. Conducătorul realizează mişcări virtuoase, învârteli, răsuciri şi îşi prezintă aptitudinile de conducător. Coada &#8211; terminaţia horei este activă, dinamică, realizează mişcări de învârtire în mijlocul semicercului şi ultima persoană răsuceşte „nâpârtica“ &#8211; un şarpe făcut din mărgele mici, colorate viu. În vremurile de demult chiar se păstra o anumită ordine a celor care erau parte integrantă a acestui dans: primii erau bărbaţii, de la cel mai în vârstă până la cel mai tânăr”.</p>
<p>Expoziția de pictură ”Marea albastră” a artistei Zoița -Nicoleta Panciu va da o notă de culoare contemporană  evenimentului. Zoița -Nicoleta Panciu este doctorand al Universității Naționale de Artă ,, George Enescu”, Facultatea de Arte Vizuale și Design, Iași. cu o activitate de cercetare artistică și un debut profesional impresionant.</p>
<p>La ”Cina cu Eroi pătați” se vor degusta bucate alese, cu tradiție și istorie ale Țăranilor Dobrogeni, armâni din Dobrogea, cu stane de oi și capre, activi în proiectul inițiat de Inomar Cluster, Experiențe Dobrogene. Pasionații de gastronomie etnică se pot bucura de branza de capră a Picurarlui din Stejaru, de pastramă și piperchi făcute în gospodăria acestuia și de brânza de oaie, iaurtul și pastrama provenite de la stâna de oi din Cogealac a Mădalinei Cocheș.</p>
<p>La evenimentul ”Cina cu Eroi pătați” va fi prezentă și Crama Delta Dunării, cu vinuri alese dobrogene și dulceața, siropul și limonada de trandafiri făcute de Mihaela Dumbravă-Cazan din plantația de trandafiri de la Cobadin.</p>
<p>Această experiență dobrogeană dedicată literaturii, artei, istoriei, tradițiilor și gastronomiei armânești este realizată de Inomar Cluster, în parteneriat cu Asociația Identitate Culturală Contemporană, Asociația Țăranii Dobrogeni, Asociația Culturală Wild Art, Comunitatea Armână din Romania, Filiala Constanța și Hotel Nyota, Mamaia.</p>
<p>&nbsp;</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.infopress.tv/cina-cu-eroi-patati-in-mamaia/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">31911</post-id>	</item>
	</channel>
</rss>
