După ce autoritățile au fost anunțate de dispariția copilului, au fost mobilizat mai multe echipaje SMURD și  SAJ pe malul Dunării. În sprijin au venit șapte scafandri și elicopterul SMURD.

Copilul a fost scos din apă după căutări. Medicii au aplicat protocolul de resuscitare, dar din păcate minorul nu a răspuns și a fost pronunțat decesul

Un bărbat este căutat în apele Dunării după ce a căzut peste bordul unei nave ucrainene la aproximativ o milă marină distanță de Sfântul Gheorghe. Agenția Română de Salvare a Vieții Omenești pe Mare a fost sesizată imediat de echipajul navei. La fața locului s-au deplasat o navă a agenției, cât și o ambarcațiune a MAI.

„În dimineața zilei de 10.02.2024, Centrul Maritim de Coordonare (MRCC) a solicitat intervenția Agenției Române de Salvare a Vieții Omenești pe Mare (ARSVOM) pentru a efectua o misiune de căutare și salvare, la aproximativ o milă marină de Sfântul Gheorghe.

Echipajul navei NAFTERUDOVOZ-45M, sub pavilion Ucraina, anunță că a avut loc un incident MOB, o persoană a căzut peste bord.

În locul indicat de MRCC s-a deplasat nava SAR APOLLO, din cadrul ARSVOM, fiind declarată coordonator operațiuni de căutare la fața locului, dar și o ambarcațiune MAI. Acestea au început operațiunea de căutare, transmite Agenția Română de Salvare a Vieții Omenești pe Mare.

La ora 17:25 MRCC a suspendat căutările și a dispus ca SAR APOLLO să se  întoarcă în Portul Sulina.

Autoritatea Navală Română a lansat pe  27 noiembrie 2018,Proiectul Danube Safety Net – „Siguranţa transportului naval pe sectorul comun româno – bulgar al Dunării prin îmbunătăţirea răspunsului în cazul situaţiilor de urgenţă cu ajutorul cooperării transfrontaliere”.

Proiectul se derulează sub auspiciile Programului INTERREG VA, Cooperare Regională Transfrontalieră România – Bulgaria, cu două instituții partenere, Autoritatea Navală Română și  Administrația Maritimă din Bulgaria și reprezintă rezultatul unor ani de colaborare comună, misiuni desfășurate în mod obișnuit și activități bilaterale în bazinul comun româno-bulgar al fluviului Dunărea și în regiunea de cooperare transfrontalieră România – Bulgaria.

Obiectivul general al proiectului este îmbunătățirea siguranței navigației pe întreaga lungime a fluviului Dunărea ce se întinde între România și Bulgaria, prin dezvoltarea unui sistem comun de informare geografică pentru situații de urgență.

Din punct de vedere al obiectivelor sale, proiectul DANUBE SAFETY NET se va dezvolta ca o continuare a proiectelor IRIS Europe, RIS și IRIS Europe II.

Proiectul are o perioadă de implementare de 36 de luni (2018 – 2021) și un buget total de 5.640.627,11 €, distribuit astfel 3,017,322.29 € EAMA, reprezentând 53,50%  și 2,623,304.82 € ANR, reprezentând 46,50%.

Prin implementarea acestui proiect se va realiza o mai bună coordonare a acțiunilor de salvare a celor două instituții, se vor dezvolta instrumente IT de schimb de informații și coordonare care vor îmbunătăți comunicarea și sincronizarea în acțiunile de intervenție în situații de urgență, vor fi îmbunătățite capacitățile de intervenție ale echipelor de salvare și se vor scurta timpii de reacție la evenimente.

„Aprobarea proiectelor Danube SKILLS și Green Danube, dintr-un număr total de 576 de propuneri depuse în mai 2016 pe primul apel de proiecte al programului Dunărea, consacră  CERONAV ca lider în domeniul managementului proiectelor europene. CERONAV este singura instituție din România căreia i s-au aprobat două proiecte ce vor asigura atingerea unor obiective de importanță strategică pentru macroregiunea Dunării”, a declarat Ovidiu Sorin Cupşa, Director General CERONAV.

Proiectul Danube SKILLS urmărește implementarea noii Directive Europene privind recunoașterea calificărilor în sectorul navigației pe ape interioare și integrarea navigaţiei pe Dunăre în soluţii moderne de transport, care să conducă la reducerea costurilor şi a impactului negativ asupra mediului înconjurător.

Proiectul Green Danube își propune să răspundă unor probleme specifice reducerii emisiilor poluante provocate de transportul pe ape interioare prin utilizarea de tehnologii inovative, elaborarea unui plan transnațional de acțiune pentru întreaga regiune a Dunării și sensibilizarea publicului larg cu privire la necesitatea protecției mediului în sectorul navigabil al Dunării și zonele riverane.

Cu parteneriate de 22, respectiv 16 parteneri din 8 țări (Germania, Austria, Ungaria, Slovacia, Bulgaria, Croația, Serbia și România), proiectele Danube SKILLS și Green Danube au un buget total estimat de aproximativ 4 milioane euro.

Comparativ cu necesităţile de finanţare ale altor proiecte de infrastructură de transport, aceasta este considerată o sumă destul de modestă, iar Comisia Europeană şi-a exprimat disponibilitatea de a oferi sprijin prin co-finanțare din partea UE.

Starea precară actuală a şenalului navigabil al Dunării este o problemă presantă pentru sectorul căilor navigabile interioare și a industriei transporturilor din centrul şi sud-estul Europei. Această situaţie amenință navigația în condiții de siguranță și de rentabilitate a Dunării, cu consecințe dezastruoase pentru companiile care activează în acest sector.
Noul Master Plan privind reabilitarea şi întreţinerea şenalului pe Dunăre şi afluenţii săi navigabili identifică locații critice de întreținere care limitează în prezent navigabilitatea Dunării și analizează problemele şi nevoile financiare necesare pentru a le rezolva.
Sunt necesare investiții pentru echipamente de dragare, marcarea șenalului navigabil și realizarea unor hărţi ale albiei fluviului. Investițiile vor fi efectuate în deplină conformitate cu legislația europeană de mediu, asigurându-se astfel respectul pentru biodiversitate.
Dunărea, deşi o coloană vertebrală de dezvoltare economică şi de transport care respectă mediul, nu şi-a valorificat potenţialul. Pentru a atinge acest deziderat este necesar ca toţi factorii de decizie să îşi concentreze eforturile.

Deschiderea oficială a evenimentului va avea loc pe 16 septembrie, la Hotel Iaki Mamaia, începand cu ora 12.00.

Programul acestei editii a Bursei va include:
ora 11.00 – sosire participanti
ora 12.00 – 12.30 – deschiderea oficiala a Bursei
ora 12.30 – declaratii de presa despre Concluziile Sezonului 2014 si estimarile si proiectele pentru 2015
ora 13.00 – 16.00 – sesiune de contractare

La cea de-a opta editie a Bursei Litoral-Delta Dunarii vor fi prezenţi agenti de turism din ţara, hotelieri de pe Litoralul Românesc şi din Delta Dunării, reprezentanţi ai Autorităţii Nationale pentru Turism, organizaţii din turism, alături de membrii noştri: Patronatele hoteliere de pe Litoral şi din Delta Dunării, ANAT, Consiliile locale şi judeţene de pe Litoral şi din Tulcea, Camera de Comerţ Constanta, Danubius TUI, Aeroportul Internaţional “Mihail Kogălniceanu” Constanţa si Administraţia Porturilor Maritime Constanţa.

Foto: adevarul.ro

Termenul de finalizare a lucrărilor la întregul proiect: „Pod rutier la km 0+540 al Canalului Dunăre – Marea Neagră şi lucrări aferente infrastructurii rutiere şi de acces în Portul Constanţa”, constituit din pod, viaducte, drumuri, clădiri de acces, parcări, lucrări hidrotehnice şi de consolidări, este 31.10.2014.
Podul rutier la km 0+540 al Canalului Dunăre – Marea Neagră are o structură de tip hobanat şi va fi cel mai mare pod de acest gen din România. Acesta va avea o lungime totală de 360 metri, o deschidere centrală de 200 metri, iar lăţimea podului va fi de 17,4 metri, permiţănd circulaţia pe 4 benzi. Înălţimea liberă sub tablierul podului în axul Canalului Dunăre – Marea Neagră va fi de 18,4 metri. Pilonii de pe maluri care sustin tablierul podului prin fascicule de hobane au o înălţime de 66 metri deasupra nivelului mării.

Proiectul este finanţat prin Programul Operaţional Sectorial în Transporturi (POS-T 2007 – 2013) din fonduri structurale ale Uniunii Europene şi de la bugetul statului.

Şase tineri din Ialomiţa, Bacău și Călărași au navigat peste 450 de km pe Dunare pe o plută formată din 1.500 de PET-uri. Aventura a început pe data de 12 august la Călăraşi şi s-a încheiat două săptămâni mai târziu, pe 25 august, la Gura Portiţei. Acest demers face parte din proiectul P.E.T. Rafting Project, început în 2011 și aflat anul acesta la a doua ediţie.

Echipajul plutei a fost format din: Iulian Nichita (Stelnica, Ialomița), Cristian Pușcașu, Ciprian Costan, (Fetești, Ialomița), Marius Lalu (Făcăeni, Ialomița), Radu Șeptelici (Onești, Bacău) și Adrian Dumitrașcu (Călărași, Călărași). 

Pe lângă cei şase plutaşi, s-au alăturat echipei P.E.T. Rafting Project încă cinci membri, responsabili de comunicare şi imagine. Alături de echipa proiectului încă 25 de prieteni şi voluntari au ajutat la colectarea PET-urilor şi construirea plutei, le-au oferit suport moral şi i-au vizitat pe traseu.

În cele două săptămâni cei şase tineri au parcurs Dunărea de la Călăraşi până la Gura Portiţei și au oprit în: Dichiseni, Stelnica, Făcăeni, Magureni, Brăila, Galați, Isaccea, Pătlăgeanca, Tulcea, Mahmudia, Murighiol, Gura Portiței. 

Au traversat Rezervaţia Biosferei Delta Dunării pe  traseul Tulcea – Murighiol – Canalul Dunavăț – Canalul Cocoș – Canalul Mustaca – Canalul Centura – Golful Holbina şi Lacul Razim, pe traseul Capul Holbina – Periteașca – Insula Bisericuța, ajungând la Gura Portiţei duminică, 25 august, la orele 22:00.

Pe parcursul traseului plutaşii au vizitat localităţile de pe malul Dunării, au adunat poveşti ale localnicilor, care s-au dovedit a fi foarte receptivi şi dornici să îi ajute cu indicaţii utile şi informaţii despre Dunăre şi Deltă.  

La finalul aventurii PET-urile din care a fost construită pluta au fost predate în Jurilovca pentru a fi duse la reciclat, iar restul de materiale unui localnic, cu scopul de a fi utilizate pentru construirea unui adăpost pentru stupi. 

Poliţiştii de frontieră din cadrul Gărzii de Coastă au acţionat pe linia prevenirii şi combaterii braconajului piscicol în zona de competenţă, identificând doi cetăţeni români care desfăşurau activităţi de pescuit comercial fără a deţine autorizaţie.

În urma unei acţiuni de cooperare cu A.N.P.A. au fost ridicate în vederea confiscării plase de pescuit în lungime de 500 metri.

● În data de 10.03.2013, în jurul orei 12.00, poliţiştii de frontieră din cadrul S.P.F. Chilia au oprit pentru control o ambarcaţiune din fibră de sticlă cu motor, în care se aflau o persoană de sex masculin şi una de sex feminin.

În ambarcaţiune au fost descoperite opt unelte de pescuit tip pripon cu 240 cârlige şi cantitatea de 66 kilograme de peşte din specia somn.

Cele două persoane, domiciliate în oraşul Sulina, nu au putut prezenta autorizaţia de pescuit comercial.

Poliţiştii de frontieră au ridicat în vederea confiscării uneltele de pescuit comercial, iar cantitatea de peşte, evaluată la 528 lei, a fost predată spre valorificare unei societăţi comerciale de profil, conform procedurilor legale.

Cele două persoane sunt cercetate pentru săvârşirea infracţiunilor de „lipsa autorizaţiei/licenţei de pescuit comercial”, „folosirea la pescuit de către persoane neautorizate a uneltelor de tip comercial” şi „transportul fără documente legale a peştelui, icrelor ori produselor din peşte”, fapte prevăzute şi sancţionate de art. 64 din O.U.G. 23/2008 modificată şi aprobată prin Legea 317/2009.

● În data de 09.03.2013, în intervalul orar 07.00 – 12.00, poliţiştii de frontieră din cadrul S.P.F. Sulina au acţionat în cooperare cu reprezentanţii A.N.P.A., descoperind plase de pescuit în lungime de 500 metri, abandonate în apă.

Plasele au fost ridicate în vederea confiscării, conform procedurilor legale, de reprezentanţii A.N.P.A.

Trei autoturisme cu certificate de inspecţie tehnică false, descoperite de poliţiştii de frontieră

Poliţiştii de frontieră din cadrul Gărzii de Coastă au depistat în P.T.F. Negru Vodă, respectiv pe raza municipiului Tulcea, trei autoturisme înmatriculate în R. Bulgaria, conduse de cetăţeni români, ale căror certificate de inspecţie tehnică erau false.

● În data de 08.03.2013, în jurul orei 08.00, la P.T.F. Negru Vodă s-au prezentat pentru efectuarea formalităţilor de frontieră doi cetăţeni români care conduceau un autoturism marca Volkswagen Sharan, respectiv BMW model 318, ambele înmatriculate în R. Bulgaria.

Verificările au stabilit faptul că certificatele de inspecţie tehnică ale autoturismelor în cauză sunt false.

● În aceeaşi zi, în jurul orei 01.00, poliţiştii de frontieră din cadrul P.P.F. Tulcea l-au identificat în trafic pe B.A., în vârstă de 29 ani, care conducea un autoturism marca Ford Escort, înmatriculat în R. Bulgaria, al cărui certificat de inspecţie tehnică este fals.

Cei trei conducători auto, domiciliaţi în judeţele Constanţa, Suceava şi Tulcea, au declarat că au achiziţionat autoturismele de la diverşi cetăţeni bulgari fără a cunoaşte că documentele erau false.

Bărbaţii în cauză sunt cercetaţi pentru săvârşirea infracţiunii de uz de fals, faptă prevăzută şi sancţionată de art. 291 Cod Penal.

Marfă susceptibilă a fi contrafăcută, descoperită în P.T.F. Ostrov

Poliţiştii de frontieră din cadrul Gărzii de Coastă au descoperit în P.T.F. Ostrov articole de îmbrăcăminte susceptibile a fi contrafăcute, pe care doi cetăţeni români încercau să le introducă în ţară în vederea comercializării.

În data de 09.03.2013, în jurul orei 14.00, în P.T.F. Ostrov s-au prezentat pentru efectuarea formalităţilor de frontieră doi cetăţeni români, care călătoreau pe jos dinspre R. Bulgaria.

Poliţiştii de frontieră au descoperit în bagajele celor doi bărbaţi, domiciliaţi în judeţul Brăila, articole de îmbrăcăminte sport susceptibile a fi contrafăcute.

Persoanele în cauză nu au putut prezenta documente de provenienţă pentru marfa deţinută şi nici acordul titularilor mărcilor înregistrare pentru punerea în circulaţie a produselor ce purtau însemnele disticitive.

Bunurile descoperite, cu o valoare de aproximativ 1.400 lei dacă ar fi originale, au fost ridicate în vederea confiscării şi trimise spre expertizare.

Bărbaţii, cu vârste de 21 şi 24 ani, sunt cercetaţi pentru săvârşirea infracţiunii de „punere în circulaţie, fără drept, a unui produs purtând o marcă identică sau similară cu o marcă înregistrată pentru produse identice sau similare şi care prejudiciază pe titularul mărcii înregistrate”, faptă prevăzută şi sancţionată de art. 90, alin.1 lit. b din Legea 84 /1998 republicată.