O componentă majoră a acestui document o reprezintă întărirea rolului elevilor în comunitatea şcolară.

„Îmi doresc ca Statutul Elevului să contureze un cadru în care vocea elevului să se facă auzită cu adevărat în comunitatea şcolară. O voce informată, responsabilă, interesată să protejeze drepturile elevilor şi să crească, totodată, capacitatea tinerilor de a se implica în viaţa şcolii. Îmi doresc, de asemenea, ca elevii şi profesorii să aibă un dialog activ, sa devină parteneri pentru un bine comun, acela al elevului, pentru că şcoala este despre şi pentru elevi”, a declarat ministrul Mircea Dumitru.

Statutul a fost elaborat de Ministerul Educaţiei în colaborare cu Consiliul Naţional al Elevilor şi alte organizaţii reprezentative ale elevilor şi este fundamentat pe respectarea valorilor comunităţii şcolare şi ale sistemului educaţional. În acest sens au fost avute în vedere accesul liber şi gratuit la educaţie de calitate, libertatea de expresie, dreptul de a beneficia în mod echitabil de resursele materiale şi educaţionale furnizate de sistemul de învăţământ, onestitatea intelectuală, sprijinirea gândirii critice, respectarea demnităţii tuturor membrilor comunităţii şcolare, respectiv deschiderea instituţională pentru schimbări constructive.

Drepturile elevilor sunt structurate în 5 categorii: drepturi educaţionale, drepturi de asociere şi exprimare, drepturi sociale, recompense şi alte drepturi. Documentul prevede deopotrivă îndatoriri, interdicţii şi sancţiuni pentru încălcarea de către elevi, în incinta unităţii de învăţământ, a prevederilor statutului sau a prevederilor explicite din actele normative în vigoare.

Simona Senzual s-a înscris la ARAIEX, Asociaţia Artiştilor din România, organism creat de soţii Prigoană înainte să poarte ultimul război în instanţă.

Blondina pretinde drepturi de autor în urma apariţiilor  tv, în ciuda faptului că legea prevede că acestea se plătesc, numai în cazul în care persoana respectivă prestează o activitate în domeniul artistic. De altfel Simona Senzual şi Adrian Minune sunt cele mai cunoscute nume care s-au înscris până acum în ARAIEX, organismul care le colectează drepturile băneşti în urma apariţiilor tv, dar nu numai. Fără a avea ceva personal cu Senzuala, ne întrebăm ce credibilitate prezintă un astfel de organism de colectare a drepturilor de autor în care face parte şi blondina care a pozat de atâtea ori dezbrăcată în paginile ziarelor? Drepturile de autor au devenit o miză şi pentru Ion Antonescu, cunoscut drept Mareşalul, care a deschis şi el un organism de gestiune de acest gen. Antonescu a fost mai norocos, graţie sponsorizărilor de tot felul efectuate de-a lungul timpului. Mai multe nume mari s-au înghesuit la tăticul Antonescu pentru a-l ajuta să alcătuiască un nou organism de gestiune colectivă intitulat UNART. Bătălia drepturilor de autor a început cu ceva timp în urmă, când o lege a permis înfiinţarea unor astfel de organisme de gestiune, ca ciupercile. Cei care au de suferit sunt artiştii, a căror bani se vor împărţii între cele trei organizaţii, dar nu numai. Cele mai credibile rămân UCMR-ADA şi Credidam, ultimul având peste 10 000 de membri.

Nemulţumit că drepturile de autor ale tatălui său au fost evaluate de expertul judecătoresc la 458.000 de euro, Ionuţ Dolănescu a cerut instanţei reevaluarea acestora.

De asemenea, fiul cel mare al lui Ion Dolănescu a cerut ca un alt expert să evalueze drepturile de autor ale tatălui său, considerând că primul nu le-a evaluat corect. Primul expert, care a evaluat munca lui Dolănescu, la cererea instanţei, a considerat că aceasta valorează 458.000 de euro. ”Raţionamentele şi concluziile expertizei sunt neştiinţifice şi se bazeazăpe un calcul subiectiv, fără o argumentaţie credibilă.”, se arată în obiecţiunile formulate către instanţă de către Ionuţ Dolănescu prin avocatul său la termenul din 12 aprilie 2011, al procesului pentru succesiunea averii lui Ion Dolănescu.

”Expertiza nu are la bază dispoziţiile de evaluare a proprietăţii intelectuale şi nu aplică metodele de evaluare folosite în domeniu, analizate în doctrina de specialitate”, se mai spune în acelaşi act depus la instanţă. Fiul cel mare al artistului a recomandat instanţei ca noul expert să analizeze munca tatălui său după o metodă americană. „În lucrarea ‚proprietatea intelectuală’, autori Gordon Smith şi Russell L.Parr, tradusă la Editura Irecson, 2008, în capitolele 7-14 (p.146-292), sunt analizate tehnici şi metode de evaluare a proprietăţii intelectuale: metoda de abordare din punctul de vedere al costului, metoda de abordare din punctul de vedere al pieţii, metoda de abordare din punctul de vedere al venitului, precum şi corelarea dintre aceste metode. Apreciem că numai prin folosirea metodelor menţionate se poate elabora o expertiză întemeiată legal şi ştiinţific care să constate valoarea actuală a proprietăţii intelectuale din succesiunea antecesorului nostru”, se mai arată în obiecţiunile formulate de Ionuţ Dolănescu.

Cel de-al doilea expert a evaluat drepturile de autor ale lui Ion Dolănescu la circa 100 000 euro, ceea ce a stârnit nemulţumirea fiului cel mic al artistului. Dragoş Dolănescu este de părere că este ruşinos ce a făcut fratele lui mai mare. ”Practic, Ionuţ a considerat că munca lui tata valorează prea mult! E ruşinos  ce face! I s-a părut că drepturile de autor ale tatălui nostru au fost evaluate la prea mult! E foarte jenant că a cerut reevaluarea lor, mai ales că a cerut să se facă acest lucru pe baza unei metode americane, care nu are nicio legătură cu ţara noastră. Ionuţ a vândut discuri şi cărţi cu numele lui Ion Dolănescu şi la tribunal a cerut să I se micşoreze drepturile de autor! Ruşinos!”, a spus dezamăgit Dragoş Dolănescu.

Uite aici actul!

Sursa: Libertatea.ro

Secretarul de stat Bogdan Aurescu a condus delegaţia României care a participat la lucrările Conferinţei privind viitorul Curţii Europene a Drepturilor Omului (Brighton, Marea Britanie) în perioada 18-20 aprilie 2012.

În intervenţia sa în cadrul Conferinţei, secretarul de stat a reafirmat ataşamentul ferm al României pentru principiile şi valorile consacrate de sistemul Convenţiei Europene a Drepturilor Omului şi susţinerea pentru procesul de reformă a Curţii.

De asemenea, a subliniat contribuţia majoră a mecanismului Convenţiei la asigurarea stabilităţii democratice în Europa, evidenţiind faptul că orice demers de eficientizare şi reformă a Curţii trebuie să se fundamenteze pe respectarea dreptului de recurs individual, ca element esenţial al sistemului european de protecţie a drepturilor omului.

Secretarul de stat Bogdan Aurescu a subliniat angajamentul politic puternic al părţii române pentru eficientizarea mecanismului de control al respectării drepturilor omului de la Strasbourg, accentuând că statele sunt primele chemate să identifice soluţiile optime în vederea punerii în executare a hotărârilor instanţei europene. În acest sens, reprezentantul României a salutat importanţa acordată de statele membre implementării efective a Convenţiei la nivel naţional.

În marja Conferinţei, Bogdan Aurescu a avut o scurtă întâlnire cu Secretarul General al Consiliului Europei, Thorbjørn Jagland.  În cursul întâlnirii, demnitarul român a exprimat satisfacţia pentru foarte buna cooperare cu secretarul general. A arătat că România susţine activ implicarea organizaţiei în vecinătatea sa, mai ales în cea estică, inclusiv în Asia Centrală. De asemenea, secretarul de stat a prezentat situaţia minorităţii române din Serbia, subliniind importanţa aplicării în întregime a prevederilor Protocolului Comisiei Mixte, semnat în martie, la Bruxelles. În acest context,  a menţionat interesul României pentru implicarea mecanismelor Consiliului Europei în protecţia drepturilor  minorităţii române din afara graniţelor. Cei doi oficiali au făcut şi un schimb de opinii privind perspectivele soluţionării dosarului transnistrean, fiind de acord că recenta alegere a Preşedintelui R. Moldova este un factor de stabilitate politică de natură să asigure un climat favorabil eforturilor de reglementare.

La finalul lucrărilor, participanţii au adoptat „Declaraţia de la Brighton” care exprimă angajamentul statelor părţi de a continua procesul de reformă a Curţii, precum şi disponibilitatea de a găsi cele mai bune soluţii în vederea eficientizării activităţii acesteia.

Informaţii suplimentare

Procesul de reformă al instanţei de la Strasbourg a cunoscut repere importante în ultimii ani, un moment important fiind Protocolul 14 la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, adoptat (şi semnat de România) în 2004 şi intrat în vigoare la 1 iunie 2010. Acest Protocol prevede o serie de amendamente procedurale la Convenţie care au permis, printre altele, reorganizarea formaţiunilor jurisdicţionale ale Curţii şi a competenţelor acestora, instituirea completului de judecător unic, formarea completului de trei judecători pentru soluţionarea unui anumit tip de cauze şi introducerea unui nou criteriu de admisibilitate.

În anul 2010, respectiv 2011, s-au desfăşurat la Interlaken (Elveţia) şi Izmir (Turcia) două conferinţe la nivel înalt privind viitorul Curţii Europene a Drepturilor Omului. Scopul acestor conferinţe a fost, pe de o parte, reafirmarea angajamentului statelor faţă de drepturile prevăzute în Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi, pe de altă parte, identificarea de măsuri pe termen scurt, mediu şi lung pentru eficientizarea sistemului de protecţie a drepturilor omului.

Conferinţa de la Brighton şi-a propus continuarea procesului de ameliorare a activităţii Curţii şi de analizare a rolului actual al acesteia.

Considerând că educația reprezintă un drept natural, ce trebuie perceput ca o responsabilitate şi un bun public, care trebuie să rămână, prin efortul comun al actorilor implicații, o reală prioritate națională şi să se reflecte în politicile educaționale şi finanțarea aferentă acestui domeniu, studenții şi elevii au decis să se alăture în lupta pentru respectarea drepturilor lor.

În acest context, Consiliul Național al Elevilor (CNE) și Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) au încheiat duminică, 1 aprilie 2012, în cadrul Adunării Generale CNE, organizată cu prilejul lansării proiectului “CNE – factor al democratismului educaţional”, un protocol de colaborare. Acesta creează contextul punerii în comun a resurselor informaţionale ale celor două structuri, susținerii reciproce şi promovarii aceloraşi principii, valori şi poziții pe domeniile de interes comun, în favoarea creşterii impactului acțiunilor de reprezentare ale celor două structuri în rândul elevilor şi, deopotrivă a studenţilor.

Cele două structuri reprezentantive pentru învățământul preuniversitar şi pentru cel universitar susțin calitatea educației şi deschiderea sistemului educațional către fiecare individ, prin perceperea studenţilor şi elevilor ca parteneri reali, implicaţi în luarea deciziilor ce privesc domeniul educaţional.

În baza acestui protocol, ANOSR şi CNE urmează să iniţieze şi să dezvolte proiecte în colaborare, să dezbată împreună şi să se consulte reciproc pe temele de interes comun, elaborând în final poziţii comune pe marginea lor sau susţinându-se reciproc, în măsura în care acestea vin în beneficiul celor pe care îi reprezintă. Astfel, vor colabora pentru dezvoltarea sistemului educaţional din România precum şi pentru asigurarea continuităţii în mişcarea de reprezentare şi a coerenţei politicilor educaţionale promovate de ambele părţi.

Împreună vor contribui la dezvoltarea unor tineri activi şi implicaţi, ce vor devenii cetăţenii responsabili ai societăţii democratice funcţionale de mâine – căci studenţii şi elevii de astăzi, reprezentă viitorul şi îşi doresc să fie parte din schimbarea pe care o aşteptă de la societatea românească şi membrii ei.

Secretarul de stat Bogdan Aurescu a avut astăzi, 30 martie 2012, o întâlnire cu directorul Agenţiei pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA), Morten Kjaerum, aflat în vizită în România.

Cei doi oficiali au avut un schimb de opinii asupra rolului şi importanţei activităţii Agenţiei, printre care: extinderea Planului de lucru multianual la tematici specifice ex-pilonului III (cooperare poliţienească şi cooperare judiciară în materie penală), utilizarea mai bună a FRA de către Consiliul UE, cooperarea FRA cu Consiliul Europei; ONU şi OSCE.

În acest context, Bogdan Aurescu a evidenţiat bunele practici promovate de ţara noastră în materie şi a prezentat, în acest sens, Rezoluţia iniţiată de România la Consiliul ONU pentru drepturile omului (CDO) privind drepturile omului, democraţia şi statul de drept, recent adoptată la 23 martie 2012. A subliniat că aceasta este o contribuţie concretă a României la realizarea strategiei UE de promovare a democraţiei la nivel global. De asemenea, a prezentat modelul Centrului de Tranzit în Regim de Urgenţă pentru Refugiaţi de la Timişoara, primul astfel de centru la nivel mondial, ca o modalitate concretă de construire practică a conceptului de securitate umană. A menţionat necesitatea multiplicării acestui model la nivelul UE.

Directorul Agenţiei a prezentat priorităţile de pe agenda FRA în perioada următoare şi a subliniat potenţialul şi expertiza de care dispune Agenţia. În ce priveşte relaţia cu Consiliul Europei, ambii oficiali au exprimat sprijinul pentru aderarea UE la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

Secretarul de stat Bogdan Aurescu a exprimat ataşamentul constant şi concret al României pentru respectarea drepturilor fundamentale opinând că este esenţial să dezvoltăm un mediu social care conştientizează importanţa drepturilor omului. A subliniat că este necesară o reacţie fermă pe plan european pentru combaterea xenofobiei, a discriminării, mai ales în privinţa minorităţii rome, a intoleranţei care îşi face loc în discursul unor forţe politice din state membre UE, cu efecte pe termen lung. În acest sens, oficialul român a subliniat că şi FRA poate juca un rol relevant.

Discuţiile au evidenţiat şi valoarea adăugată pe care studiile conduse de FRA şi recomandările Agenţiei le pot avea asupra promovării exemplelor de bune practici ale statelor membre la nivel UE.

Informaţii suplimentare

FRA a fost înfiinţată la 15 februarie 2007, prin restructurarea Centrului European de Monitorizare a Rasismului şi Xenofobiei. Atribuţiile Agenţiei constau în: colectarea de date şi informaţii, cercetare şi analiză; formularea de recomandări adresate instituţiilor UE şi statelor membre; cooperarea cu societatea civilă şi ameliorarea nivelului de conştientizare a chestiunilor relevante în domeniul drepturilor omului.

Majoritatea statelor membre ale UE au primit deja, în anii anteriori, vizita directorului FRA(printre care Franţa, Germania, Olanda, Polonia, Spania, Suedia, Ungaria).

Ministrul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, domnul Cătălin Baba şi liderii celor trei federații studenţeşti din România (Daniela Alexe – ANOSR, Cristian Lumezeanu – USR și Ion Cristian Poenaru – UNSR)  au semnat vineri, 30 martie, Codul Drepturilor şi Obligaţiilor Studenţilor, în cadrul unei ceremonii care a avut loc la sediul MECTS.

La finalul ceremoniei de semnare, ministrul Educaţiei, Cătălin Baba a declarat: „Cred că într-adevăr astăzi am reuşit un lucru important pentru Ministerul Educaţiei şi pentru mişcarea studenţească din România, dar şi pentru sistemul de învăţământ superior. Semnarea acestui document are o importanţă deosebită pentru că preia principalele prevederi din Legea Educaţiei Naţionale. Pe de altă parte, reuşeşte să prezinte în detaliu mecanisme, structuri şi să dea răspunsuri la câteva dintre problemele esenţiale pe care le-au ridicat toate organizaţiile studenţeşti. Practic, ceea ce am semnat noi astăzi este un document cadru. Pornind de la acest document cadru, la nivelul fiecărei universităţi, reprezentanţii studenţilor vor trebui să încheie cu administraţiile academice nou alese astfel de protocoale şi, de ce nu, astfel de coduri ale studenţilor.”

MAE salută adoptarea astăzi, 23 martie 2012, la Geneva, de către Consiliul Drepturilor Omului (CDO) al ONU a Rezoluţiei privind drepturile omului, democraţia şi statul de drept, iniţiată de România.

Aceasta este prima rezoluţie pe aceasta temă de la înfiinţarea Consiliului Drepturilor Omului în 2006.

Rezoluţia CDO reprezintă cel mai amplu şi cuprinzător text negociat într-un for multilateral interguvernamental care conţine descrierea principiilor, valorilor şi mecanismelor care definesc democraţia şi statul de drept în contextul drepturilor omului. Aceasta introduce pentru prima oară în Consiliul Drepturilor Omului tema conexiunii dintre cele trei elemente esenţiale: democraţie, drepturile omului şi statul de drept. Rezoluţia oferă totodată fundamentul conceptual pentru diseminarea la nivel global a conceptului modern de democraţie şi, în acelaşi timp, baza pentru efortul şi iniţiativele concrete de transfer al lecţiilor învăţate în tranziţia la democraţie pe care România doreşte să îl realizeze pentru statele care în ultimul an au cunoscut astfel de procese, de exemplu în Africa de Nord şi Orientul Mijlociu.

Recunoaşterea valorii acesteia este reflectată atât de numărul de voturi în Consiliul Drepturilor Omului (43 de voturi în favoare din cele 47 state membre ale Consiliului Drepturilor Omului, două abţineri şi două absenţe), cât şi de numărul impresionant de co-sponsori (124 de state) de pe toate continentele, indiferent de nivelul de dezvoltare, tradiţii locale, valori culturale.

Relevanţa şi actualitatea temei derivă din actuala dinamică internaţională, marcată de multiplicarea mişcărilor populare pentru apărarea dreptului la libertate şi demnitate umană şi din faptul că tot mai multe state optează pentru valorile democraţiei ca repere esenţiale ale dezvoltării societăţii lor.

În promovarea şi elaborarea textului rezoluţiei, România s-a bucurat de o cooperare trans-regională de o amploare deosebită. În acest sens, ca urmare a demersurilor României pe lângă potenţialele state interesate, a fost constituit un „grup-nucleu” care a condus procesul de negociere: România (Grupul est-european), Maroc, Tunisia (Grupul african), Norvegia (Grupul vestic şi alte state), Peru (Grupul latino-american), Qatar (Grupul asiatic).

Iniţiativa constituie o contribuţie importantă a României la activitatea Consiliului Drepturilor Omului, unde ţara noastră participă cu un al doilea mandat (iunie 2011 – decembrie 2014), precum şi o dovadă a implicării României în efortul multilateral de promovare şi protejare a drepturilor omului.

De asemenea, rezoluţia promovată de România se înscrie deplin în cadrul eforturilor depuse de Uniunea Europeană pentru promovarea democraţiei şi a drepturilor omului la nivel global, ca dimensiune prioritară a relaţiilor externe ale UE.

Prim-vicepreşedintele Partidului Verde, Antonio Momoc, dr. în sociologie şi cercetător postdoctoral în noile tehnologii ale comunicării apreciază că “deşi legiuitorul poate avea o intenţie bună, drumul spre iad este pavat cu bune intenţii. Legiuitorul îşi doreşte în esenţă să protejeze utilizatorii de bună credinţă de fenomenul pirateriei, dar în democraţiile fragile, cum este România, această intenţie poate fi utilizată împotriva utilizatorilor oneşti care, prin acest acord, pot fi supuşi unui control de tip Big Brother!”

Angajamentul României înseamnă asumarea implementării unor legi de control al conţinutului internetului şi de monitorizare a utilizatorilor de internet. Specialistul în comunicare online şi vicepreşedinte al organizaţiei PV Piteşti, Andrei Dumitrică, consideră că “acest control ne aminteşte de ideologia fascistă şi nicidecum de un regim democratic unde cenzura nu poate fi tolerată. Monitorizarea utilizatorilor înseamnă să loveşti în libera exprimare, în intimitatea şi în viaţa privată a cetăţenilor”.

Partidul Verde  aminteşte parlamentarilor români că semnarea acestui acord ar fi trebuit în mod obligatoriu să fie precedată de o dezbatere în Parlamentul Romaniei. Este cu atât mai revoltător cu cât mulţi politicieni de la Putere şi din Opoziţie au aflat despre ACTA din mass-media. Reamintim că în România numărul de utilizatori de internet (aproape 6 milioane) este mai mare decât numărul cetăţenilor care au participat la anumite tururi de scrutin, ceea ce face ca dezbaterea publică în legătură cu ACTA să fie absolut obligatorie.

Este inadmisibil ca într-un stat democrat, sub pretextul protejării drepturilor de autor, fiecare reţea de internet (de cablu sau mobilă) să fie obligată să monitorizeze în permanenţă nu numai istoricul de navigare al fiecarui abonat de internet, dar şi conţinutul accesat. Mai mult, operatorul de telecomunicaţii va trebui să pună la dispoziţia oricărui producător de conţinut aceste informaţii, în baza unei simple cereri. În prezent, aşa cum este firesc într-un regim democratic, şi în România traficul online şi continutul accesat de un utilizator se pot monitoriza numai în baza unui mandat judecătoresc şi numai de către instituţii ale statului abilitate în acest sens.

Atragem atenţia că verificarea permanentă a tuturor utilizatorilor de internet nu numai că va creşte costurile serviciului de internet (monitorizarea presupune achiziţionarea şi întreţinerea unor echipamente noi), dar va creea şi posibilitatea unor abuzuri asupra oamenilor greu de imaginat într-o ţară care se pretinde liberă.

Biroul de presă al Partidului Verde – 30 ianuarie 2012