Domnule preşedinte, dragi prieteni şi colegi,

Sunt profund emoţionat să primesc această decoraţie. Cei trei ani petrecuţi de mine şi de soţia mea, Libby, în România au fost printre cei mai plini de satisfacţii din viaţa noastră. Am fost onorat de faptul că preşedintele Obama m-a ales să îl reprezint în România, ţara strămoşilor familiei mele.

Prin urmare, consolidarea şi aprofundarea relaţiei bilaterale dintre România şi Statele Unite ale Americii a fost o sarcină îndeplinită cu dragoste. A fost foarte emoţionant să pescuiesc în Delta Dunării, să merg cu bicicleta prin Transilvania, să fac drumeţii în zona ruinelor cetăţii Sarmizegetusa, să savurez un pahar cu vin pe Valea Oltului sau la Dealu Mare şi mai ales să explorez vechiul oraş Botoşani, locul naşterii străbunicului meu. Însă, de departe cel mai plăcut a fost să cunosc români, să descopăr energia, inteligenţa, pasiunea, creativitatea şi umorul românilor. A fost o experienţă personală pentru mine, fiindcă în fiecare român întâlnit regăsesc o parte din tatăl meu, care din nefericire, a decedat în timpul mandatului meu. El era în întregime român.

De aceea sunt atât de optimist în privinţa viitorului României şi a relaţiei dintre popoarele noastre. Românii sunt patrioţi şi îşi doresc ca această ţară şi instituţiile sale să fie puternice, independente şi să ofere fiecărui român puterea de a-şi realiza visurile. Noi, americanii, împărtăşim aceleaşi valori.

Dumnezeu să binecuvânteze America!

Dumnezeu să binecuvânteze România!

Discursul susţinut de Secretarul de stat pentru învăţământ preuniversitar, domnul Stelian Fedorca, la festivitatea de deschidere a anului şcolar 2012-2013

Dragi elevi,

Stimaţi părinţi,

Stimaţi profesori,

Anul şcolar 2012 – 2013 aduce cel puţin două noutăţi importante – clasa pregătitoare şi Bacalaureatul profesional. Debutăm cu acest nou proiect, numit clasa pregătitoare, după un efort susţinut pe toată perioada verii, într-un timp relativ scurt, care a presupus pregătirea a peste 8000 de cadre didactice la nivelul întregii ţări, achiziţionarea mobilierului special pentru cei mici, crearea materialelor didactice necesare învăţării. Şcoala a făcut la rându-i eforturi considerabile pentru ca toţi elevii să înveţe în condiţii cât mai bune, sacrificând de multe ori laboratoare sau săli de sport. Părinţii au făcut şi ei efortul de a găsi soluţii convenabile celor mici pentru orele de după şcoală. Ministerul propune extinderea programului after-school sau, acolo unde este posibil, integrarea celor mici în regim de semi-internat. Vă pot asigura că după primul semestru vom avea o analiză clară a punctelor slabe şi a celor pozitive, pentru a putea decide dacă această clasă pregătitoare va rămâne în şcoală sau va trece la grădiniţă. Un lucru este cert însă: ea nu va dispărea! Cu cât copiii sunt integraţi de timpuriu în sistemul de educaţie, cu atât le cresc şansele unei adaptări adecvate la viaţa socială, cu atât le cresc şansele la o utilizare corectă şi productivă a propriei inteligenţe.

Bacalaureatul profesional este gândit ca o şansă în plus pentru ca toţi aceia care doresc să se angajeze să poată fi primiţi cu mai multă deschidere pe piaţa muncii. Elevii care vor opta pentru această formă de examinare – indiferent de la ce profil provin (teoretic, vocaţional sau tehnic) – vor susţine toate probele de competenţe, asemeni celor care susţin Bacalaureatul naţional, dar vor avea două probe de profil specifice şi un examen care va evalua competenţele antreprenoriale. Am gândit la nivelul ministerului şi posibilitatea ca elevii care vor susţine Bacalaureatul profesional să dea, dacă doresc, şi Bacalaureatul naţional, care le dă dreptul de a-şi construi mai departe o carieră academică.

Decizia de a ajusta actuala formă de examinare naţională la sfârşitul celor douăsprezece clase de studiu a venit în urma unei analize profunde legate de rezultatele înregistrare în ultimii doi ani la Bacalaureat. Am constatat cu mâhnire că elevii de la profilul tehnologic au fost discriminaţi în mod constant şi cu bună ştiinţă. În timp ce la profilurile vocaţional şi teoretic rata de promovare a depăşit 80%, la profilul tehnologic abia a atins 25%. Un răspuns clar al acestei situaţii este dat de gradul de dificultate ridicat al subiectelor în raport cu pregătirea elevilor de la profilul tehnologic. Aceştia fac foarte puţine ore de matematică sau fizică, de pildă, dar fac 513 ore din materiile de specialitate. Nici măcar una dintre aceste materii nu se regăsea în lista disciplinelor pe care puteau să le susţină la Bacalaureat. Acesta este un exemplu despre ce înseamnă să iei decizii de sus, arbitrare şi politice, uitând să ţii cont sau nepăsându-ţi de ceea ce se întâmplă, pe termen lung, cu aceşti copii care finalizează un ciclu de studii.

A venit momentul să ne gândim doar la răspunsuri pentru întrebarea Ce destin le oferim copiilor noştri? Dorim să construim pe termen lung şi solid programe adaptate la realitatea lumii în care copiii noştri vor deveni adulţi, evaluări corecte, raportate la un progres educaţional bazat pe reformă adevărată, nu pe peticiri circumstanţiale, cadre didactice respectate şi respectabile, şcoli adecvate şi moderne. Aici e mai ales treaba ministerului. Pentru ca lucrurile astea să se regăsească, însă, palpabil în viaţa de zi cu zi a comunităţii şcolare, avem nevoie de elevi bine pregătiţi, de cadre didactice dedicate, de părinţi implicaţi.

Vreau să urez tuturor un an plin de realizări, succes în examenele şi evaluările pe care le veţi parcurge. Nu uitaţi – părinţi, profesori, elevi – că examenele fac parte din viaţa noastră, sunt etape ale devenirii noastre, iar educaţia reprezintă achiziţia cea mai de preţ a omului. Valori precum prietenia, adevărul şi frumosul, binele şi iubirea sunt cool şi în anul 2013!

Un an şcolar cât mai frumos!

„Cred că vorbesc în numele tuturor celor prezenţi atunci când afirm că, ascultându-vă, mă simt mai sigur de cooperarea noastră în domeniul învăţământului superior şi de voinţa politică pentru consolidarea realizărilor Procesului Bologna în toate statele membre. Vă rog să îmi permiteţi să folosesc această oportunitate pentru a vă mulţumi pentru sprijinul substanţial şi pentru angajamentul luat de a sprijini acest sector esenţial pentru progres.

Pentru mine, acest eveniment marchează un moment cheie al cooperării statelor europene în domeniul învăţământului superior. Este prima conferinţă ministerială din cea de a doua decadă a Procesului Bologna. Este, de asemenea, prima conferinţă ministerială după lansarea oficială a Spaţiului European al Învăţământului Superior.

Lansat în 1999, Procesul Bologna a schimbat faţa învăţământului superior european. A adus principiile şi valorile academice în prim-planul dialogului transnaţional. Raportul privind implementarea Procesului Bologna ne spune că toate ţările au făcut schimbări majore şi ireversibile în direcţiile asumate. Astăzi putem spune că am ajuns în situaţia în care putem clădi mai departe pe o bază solidă, cea a acumulărilor din prima decadă a Procesului Bologna. Ne aflăm în stadiul de consolidare a Spaţiului European al Învăţământului Superior, prin cooperare inter-guvernamentală.

Procesul Bologna a reuşit să îşi păstreze spiritul politic fondator. A menţinut ridicat angajamentul instituţional şi sistemic al personalului academic şi al studenţilor. În acelaşi timp, trebuie să găsim  modalităţi prin care Procesul Bologna să fie reinventat în funcţie de provocările lumii contemporane. Numai astfel putem rezista oricăror riscuri  de osificare a Procesului Bologna, de izolare faţă de provocările prezentului şi faţă de experienţele pozitive din alte regiuni ale lumii. Procesul Bologna trebuie să rămână proaspăt, să fie deschis către întreaga lume, nu numai către Europa. Trebuie să apere valorile democratice. Absolvenţii noştri trebuie să fie educaţi în spiritul cetăţeniei democratice, viguroase şi angajante.

Ca ministru, mă confrunt uneori cu tendinţe de asociere a Procesului Bologna cu neajunsuri instituţionale. Există critici care cer implementarea mai rapidă a unora dintre principiile şi obiectivele Bologna. Alţii pun sub  semnul întrebării chiar realizările Procesului, de cele mai multe ori în asociere cu elemente care sunt exterioare sau doar tangenţiale Procesului Bologna. Există şi o categorie de critici care îşi doresc ca România să fie membră a Procesului Bologna, dar fără să implementeze unele dintre opţiunile majore agreate la nivel supra-naţional. Sunt convins că toate aceste reacţii vă sunt familiare. De cele mai multe ori este extrem de dificil să porţi, ca ministru, un dialog unitar şi constructiv cu toate aceste voci din spaţiul public.

Toţii ne confruntăm cu efectele crizei financiare.  Lumea aşteaptă de la miniştrii educaţiei să contribuie cu măsuri la creşterea economică şi la crearea de locuri de muncă. De asemenea, trebuie să avem în vedere sustenabilitatea economică a acţiunilor noastre: să avem certitudinea că mecanismele pe  care le elaborăm vor duce la formarea unor  profesionişti pregătiţi pentru a face faţă provocărilor viitorului. Învăţământul superior este chemat să aducă viitorul în prezent, să se bazeze pe talentele tinerilor şi pe capacităţile creative şi inovative ale cercetătorilor, să contribuie la prosperitatea comunităţilor şi regiunilor de dezvoltare.

În acest sens, priorităţile actuale ale învăţământului superior din  România sunt următoarele:

* Prima prioritate: Diferenţierea misiunii şi profilurilor instituţionale ale universităţilor în aşa fel încât să asigurăm o diversificare a ofertelor educaţionale şi a capacităţilor instituţionale de a răspunde cerinţelor de dezvoltare personală a studenţilor, nevoilor mediului economic şi ale pieţei muncii şi specificului cultural şi comunitar al fiecărei regiuni de dezvoltare.

* A doua prioritate: Asigurarea unor oportunităţi egale de acces şi finalizare a studiilor universitare, concomitent cu o selecţie riguroasă a talentelor şi promovarea acelor universitari care probează cu performanţe înalte în predare şi cercetare meritele lor academice. Asigurarea, în următorii 5 ani, a frecventării studiilor universitare  de către un procent de 40% dintre tinerii ce aparţin cohortei corespunzătoare de vârsta este pentru România o opţiune şi un angajament.

* A treia prioritate: Creşterea calităţii educaţiei superioare pentru toţi. Ne dorim ca responsabilitatea pentru asigurarea calităţii să fie transferată gradual universităţilor. Totodată, stimulăm implicarea universitarilor şi a studenţilor în promovarea inovaţiilor care duc la creşterea calităţii educaţiei.

* A patra prioritate: Diversificarea  surselor de finanţare şi stabilirea unor conexiuni cât mai strânse între finanţarea de la bugetul de stat, guvernanţa academică şi inovarea instituţională, axată pe cercetare, educaţie şi implicare în comunitate. Am optat pentru folosirea de stimulente financiare în vederea creşterii implicării universităţilor în dezvoltarea comunitară şi regională.

Odată cu implementarea acestor priorităţi, ne preocupam să răspundem în mod optimal unor multiple provocări. Cum să creştem rata de inserţie a absolvenţilor pe piaţa muncii?

* Cum să echilibrăm fluxurile de studenţi mobili? Să avem un echilibru între cei care pleacă din România şi cei care vin să studieze în România…

* Cum să creştem în continuare numărul de studenţi şi să scădem în acelaşi timp rata abandonului?

* Cum să echilibrăm numărul de studenţi în ştiinţe exacte, inginerie şi medicină cu cei care studiază ştiinţe sociale şi umaniste?

Soluţiile la aceste probleme sunt în mare parte naţionale. Dar, în Procesul Bologna, putem să purtăm un dialog pe tema soluţiilor identificate în alte sisteme educaţionale şi să învăţăm unii de la ceilalţi. Redus la esenţă, Procesul Bologna înseamnă obiective, principii şi strategii agreate în comun. Învăţarea din reuşitele altora este cea mai bună modalitate de a găsi soluţii naţionale la probleme cu care se confruntă omologi din Europa şi din lume.

După cum spuneam şi mai devreme, Procesul Bologna nu are voie să sufere de eurocentrism. Pentru mine, Procesul Bologna este deschis dinamicii economiei globale şi spaţiilor culturale care se afirmă la scară mondială.

Cooperarea europeană şi globală între universităţile noastre, dar şi între noi, decidenţi politici, duce la compatibilizarea, comparabilitatea şi convergenţa sistemelor noastre de învăţământ superior. În acelaşi timp, le face mai inovative şi le ajută să răspundă nevoilor naţionale.

Vă doresc o conferinţă fructuoasă!”

Mă aflu la Bursa de Valori Bucureşti pentru a treia oară. Vin aici pentru că noi, reprezentanţii Guvernului SUA şi americanii, în general, credem că pieţele de capital solide şi transparente asigură o democraţie puternică. Aşa cum ştiţi, în calitate de aliat al României, noi suntem extrem de interesaţi ca România să devină o democraţie din ce în ce mai puternică şi solidă. De aceea vin atât de des la Bursă.

Noi susţinem introducerea de instrumente financiare mai sofisticate în scopul extinderii pieţelor de capital, iar sistemul alternativ de tranzacţionare despre care vorbim astăzi este unul dintre aceste instrumente. Datorită platformei de tranzacţionare alternativă extinsă astăzi, investitorii de pe piaţă vor cunoaşte mai bine şi vor avea mai multă încredere nu doar în companiile listate, ci şi în toţi actorii de pe piaţa românească. În plus, pentru că românii vor putea cumpăra acţiuni la companii americane, mai mulţi români vor simţi pe de o parte neliniştea şi, pe de altă parte bucuria câştigurilor din investiţiile în companii americane de calitate, iar numărul românilor care vor investi pe piaţa de capital va creşte.

În primul meu discurs la Bursă am menţionat Polonia, care este un important aliat al României şi al Statelor Unite ale Americii,  un model pentru România şi o ţară cu o economie prosperă chiar şi în această perioadă grea. În Polonia, 1.500.000 de cetăţeni au conturi individuale de investiţii. În România, numărul este infinit mai mic. Creşterea numărului de portofolii individuale de investiţii constituie un bun mod de măsurare a activităţii cetăţenilor unei ţări pe piaţa de capital. Mai devreme discutam cu reprezentanţii Tradeville, care mi-au spus că numărul de portofolii de investiţii din România a crescut semnificativ. Cred că datorită acestui nou sistem, chiar mai mulţi români vor deveni activi pe piaţa de capital, iar acesta este un lucru bun pentru piaţa şi democraţia din România.

Nu voi spune mai multe lucruri despre companiile americane cotate aici. Mihaela Bîciu a prezentat foarte bine valoarea acestor companii. Lucrul important este că în ultimele săptămâni au existat controverse referitoare la companiile occidentale care încearcă să cumpere o bucată din România. Partea frumoasă a acestui nou sistem este că acum românii pot cumpăra o bucată din America, iar acesta este un lucru bun.

Un alt aspect pozitiv menţionat de Mihaela în remarcile sale este că faptul că puteţi cumpăra acţiuni ale unor companii de marcă americane, precum Coca-Cola, probabil una dintre cele mai cunoscute mărci din Statele Unite ale Americii. În acelaşi timp însă, cumpăraţi acţiuni la companii cotate la Bursa de Valori din New York, care sunt reglementate de către Securities and Exchange Commission. Presupun că se ştie că Bursa de Valori din New York are standarde foarte stricte de cotare. Transparenţa şi calitatea acestor acţiuni şi modul în care aceste companii sunt conduse sunt reglementate nu doar de către Securities and Exchange Commission, cât şi de Bursa de Valori din New York, lucru foarte important. Aşadar, românii care investesc în aceste companii câştigă prin această monitorizare riguroasă.

Sper că acest lucru va aduce câştiguri semnificative românilor care investesc în aceste companii, aşa cum fac şi eu, care investesc în multe dintre aceste companii, şi, în acelaşi timp le va demonstra românilor valoarea transparenţei, subiect pe care l-am abordat în numeroase rânduri, aşa cum ştiţi. Va crea în rândul românilor o cultură a valorii transparenţei, bunei guvernări corporatiste şi bunei administrări a companiilor. La rândul său, acest lucru va asigura susţinere pentru o mai mare transparenţă a companiilor româneşti, în special a celor de stat, subiect în privinţa căruia am luat poziţie în mai multe rânduri.

De ce este acesta un lucru bun pentru România? Pe măsură ce românii vor fi mai dispuşi să investească banii economisiţi cu greu în România, va exista combustibil vital pentru creştere economică. Economia românească are nevoie de mai mult capital. România este extrem de dependentă de investiţiile străine directe. Nu este un lucru rău, însă aşa cum au sugerat anumite voci, investiţiile românilor în aceste companii sunt mai sănătoase decât o prea mare dependenţă de investitorii străini. De asemenea, acestea sunt mai bune decât să vi se spună că vă bazaţi pe fondurile structurale sau pe bugetul de stat. Este mai bine ca românii să investească în aceste companii. Iar prin această platformă, cetăţenii români vor descoperi ce valoare au investiţiile lor în aceste companii, de asemenea un lucru extrem de bun. Prin acest model, Bursa de Valori Bucureşti va asista probabil la o creştere a volumului de tranzacţionare şi a interesului investitorilor români şi străini, ceea ce va asigura un interes crescut pentru piaţa de capital din România, lucru la fel de bun.

Noi, reprezentanţii SUA şi ai Ambasadei SUA vrem să vedem un număr mai mare de acţiuni internaţionale şi româneşti, nu doar americane, disponibile românilor prin acest instrument. Însă repet, cred că cel mai valoros aspect al acestei iniţiative este faptul că aduce investitori individuali români în piaţa de capital. Atragerea de noi investiţii străine şi locale este o prioritate pentru România, iar această extindere a sistemului de tranzacţionare va constitui un nou instrument financiar ce va contribui la asigurarea acelei creşteri şi va consolida obiectivele noastre strategice comune de a avea o Românie democratică şi prosperă. Felicit Tradeville şi New Century Holdings pentru iniţiativa lor şi le urez lor şi tuturor companiilor mult succes în continuare.

Bună ziua. Vă mulţumesc pentru invitaţie. Mă bucur să particip la acest eveniment important.

Domnule prim ministru, domnilor miniştri, domnilor ambasadori, dragi colegi diplomaţi, distinşi oaspeţi, doamnelor şi domnilor,

Este o satisfacţie pentru mine, în calitate de adjunct al şefului misiunii diplomatice a SUA, să văd reprezentaţi astăzi aici atâţia actori interesaţi de lansarea şi activitatea Compartimentului de integritate din cadrul Ministerului Sănătăţii. Compartimentul de integritate a fost înfiinţat ca parte a unui proiect finanţat de Ambasada SUA în perioada 2009-2011. Prin intermediul proiectului s-a asigurat de asemenea pregătirea persoanelor care vor lucra acum în cadrul acestui compartiment.

Această structură a fost înfiinţată de către Guvernul României în cooperare cu Asociaţia pentru Implementarea Democraţiei (AID) pentru a combate corupţia din sectorul sanitar. Compartimentul va analiza achiziţiile publice din sistemul de sănătate pentru a identifica potenţialele fraude, înştiinţând apoi Ministerul Sănătăţii pentru a se lua măsurile necesare.

Datorită acestor eforturi comune, resursele pentru medicamente şi articole medicale vor fi mai bine administrate de către spitale. Drept urmare, românii nu vor mai fi nevoiţi să îşi achiziţioneze singuri medicamentele pentru perioada de spitalizare şi vor beneficia de o mai bună îngrijire. Conform unui sondaj efectuat anul trecut de Asociaţia pentru Implementarea Democraţiei, 31% dintre subiecţi, care au fost pacienţii internaţi în spital, au fost nevoiţi să cumpere medicamente sau articole medicale pentru propriul tratament. În plus, 89% dintre subiecţi au fost de acord că este necesară o structură sau instituţie (precum Compartimentul de integritate) care să verifice contractele de achiziţii publice.

Prezenţa dumneavoastră aici este o dovadă că România este hotărâtă să continue lupta împotriva corupţiei din toate sectoarele publice, inclusiv din sistemul de sănătate. Pe măsură ce guvernul, în colaborare cu societatea civilă şi sectorul privat, continuă reforma sistemului de sănătate, Compartimentul de integritate poate contribui la asigurarea transparenţei şi responsabilităţii în cheltuirea banilor publici. Ambasada SUA susţine ferm aceste eforturi.

Aş vrea să menţionez de asemenea un proiect în domeniul sănătăţii, sponsorizat de Ambasada SUA. MedAlert a fost lansat în cadrul proiectului Restart România, o competiţie care susţine proiectele ce utilizează puterea reţelelor de socializare pentru a promova democraţia, statul de drept, transparenţa şi eficienţa. Acest proiect, unul dintre cele cinci alese din 144 de propuneri, este o platformă electronică ce le permite cetăţenilor să prezinte abuzurile din sistemul sanitar românesc, care vor fi aduse apoi la cunoştinţa autorităţilor.

Bineînţeles, corupţia din sectorul de sănătate este legată de procesul de achiziţii publice. Chiar ieri, ambasadorul Mark Gitenstein a participat la o dezbatere organizată de Institutul pentru Politici Publice în scopul eficientizării şi creşterii transparenţei achiziţiilor publice. Ambasadorul Gitenstein a subliniat importanţa integrităţii şi transparenţei în sistemul de achiziţii publice, precum şi nevoia ca asupra acestui sistem să nu planeze nicio îndoială.

Salutăm susţinerea acordată de Uniunea Europeană acestui proiect, care va permite Compartimentului de Integritate să devină complet funcţional. Daţi-mi voie să afirm încă o dată dorinţa Ambasadei SUA de a continua să colaboreze cu Uniunea Europeană şi România în viitor, pentru a asigura succesul procesului de reformă aflat acum în desfăşurare în toate sectoarele, inclusiv în sectorul sanitar.

Vă mulţumesc şi vă urez noroc!

Doresc să îi salut pe: preşedintele Senatului, domnul Vasile Blaga, prim-ministrul României, Mihai Răzvan Ungureanu, Alteţa Sa Regală, procurorul general, Beau Biden, preşedintele Emil Constantinescu, dragii mei prieteni, membri ai Guvernului României,  domnul Victor Ponta şi ceilalţi parlamentari români prezenţi, dragii mei colegi diplomaţi, ambasadorul Nicholas Taubman.

Doamnelor şi domnilor,

Suntem foarte onoraţi că sunteţi prezenţi la inaugurarea oficială a acestei clădiri. Aş dori să încep păstrând câteva momente de reculegere în memoria dr. Liviu Librescu al cărui nume am dorit să îl poarte strada pe care se află clădirea. Dr. Librescu, distins om de ştiinţă, profesor şi supravieţuitor al Holocaustului, cetăţean american de origine română, şi-a sacrificat viaţa pentru studenţii săi în masacrul de la Universitatea Virginia Tech, din 2007, reţinându-l eroic pe atacator pentru a le permite studenţilor săi să scape. Astăzi cinstim curajul şi compasiunea acestui om remarcabil.

Să păstrăm cu toţii un moment de reculegere în memoria sa şi a soţiei sale, Marilena, care a decedat în urmă cu câteva luni.

Aşadar, această clădire ne aminteşte curajul şi compansiunea dovedite de acest cetăţean american de origine română şi de toţi concetăţenii mei americani. Dar ea reprezintă şi altceva.

În cei peste 130 de ani de relaţii diplomatice, noi, americanii am clădit prietenia şi parteneriatul cu România pe temelia unor principii comune, primul dintre ele fiind acela că statul de drept condiţionează existenţa pieţei libere şi a democraţiei.

Împreună cu colegul meu, ambasadorul Germaniei şi cu Centrul George C. Marshall am găzduit săptămâna aceasta o conferinţă despre rolul sistemului judiciar în creşterea transparenţei, consolidarea statului de drept şi asigurarea unei guvernări integre în România şi în regiune. L-am rugat pe prietenul meu, procurorul general Beau Biden să susţină principalul discurs la conferinţă şi la evenimentul de astăzi pentru a demonstra angajamentul nostru ferm faţă de acel ideal.

Pentru că România ne este bun prieten şi partener valoros, încercăm să o ajutăm să obţină o mai mare transparenţă, respectare a statului de drept şi o guvernare integră. Ne bucurăm că UE recunoaşte progresele considerabile înregistrate de România în această privinţă prin Mecanismul de Cooperare şi Verificare. Atunci când aceste principii sunt deplin înfăptuite, cetăţeanul obişnuit este cel care are de câştigat. Dovada este evidentă. Investiţiile străine directe şi investiţiile locale sunt direct influenţate, ducând la crearea de noi locuri de muncă mai bune şi la asigurarea unui nivel de trai mai ridicat pentru toţi românii. Acest lucru este important pentru noi atât din prietenie, cât şi din interes. O ţară cu cetăţeni mai bogaţi şi mai mulţumiţi este un aliat mai stabil şi mai de încredere.

În ultimii trei ani, susţinând importanţa reformei în România, am cunoscut funcţionari de stat curajoşi şi inovatori, precum ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, numeroşi procurori, precum procurorul general al României, Laura Codruţa Koveşi, şi poliţişti care urmăresc cu perseverenţă marile averi necinstite; am cunoscut şi reprezentanţi ai societăţii civile, precum Laura Ştefan şi alţi tineri lideri ce folosesc reţelele sociale, care încearcă să îi implice pe concetăţenii dumneavoastră în acest efort lăudabil în sensul unei bune guvernări şi al respectării statului de drept.

În numele acestora şi al valorilor pe care le împărtăşim cu toţii ne aflăm astăzi aici. Pentru aceste valori şi-a dat viaţa Liviu Librescu şi tot lor şi-au dedicat viaţa aceşti extraordinari români pe care îi sărbătorim astăzi. Aceasta este ceea ce reprezintă clădirea noastră.

Vă mulţumesc foarte mult.

Îi salut pe dragii mei prieteni, Cristi Diaconescu, ministrul Afacerilor Externe şi Cătălin Predoiu, ministrul Justiţiei, Pe co-organizatorul conferinţei, colegul meu, ambasadorul Andreas von Mettenheim, Pe Beau Biden, procurorul general al statului Delaware.

Doamnelor şi domnilor,

Bun venit la Bucureşti şi la conferinţa privind combaterea corupţiei, organizată de Departamentul de Stat şi de Centrul George C. Marshall. Aşa cum sunt sigur că ştiţi, aceasta este o conferinţă anuală pe care avem privilegiul de a o găzdui anul acesta la Bucureşti.

Anul acesta am ales ca subiect reforma sistemului judiciar şi mă bucur să văd că sunt prezenţi specialişti în acest domeniu complex, din România şi alte 20 de ţări. Crearea unui sistem judiciar independent, competent, eficient, care acţionează în baza unor principii nu este o sarcină uşoară pentru nicio democraţie, indiferent că ea are două secole sau doar două decenii de experienţă.

În Statele Unite ne confruntăm cu această problemă de peste două secole şi eu însumi am dedicat o mare parte a carierei mele acestor lucruri importante. Timp de peste un deceniu m-am ocupat de chestiuni precum selecţia judecătorilor, urgentarea proceselor, reforma sistemului de pedepse împreună cu tatăl lui Beau, actualul vice-preşedinte al SUA, pe atunci membru al Senatului Statelor Unite ale Americii. În cei douăzeci de ani de practică privată am continuat să mă ocup de aceste chestiuni, în special de problema litigiilor civile lipsite de fond.

Noi, americanii, avem un respect deosebit pentru constituţia noastră şi orice discuţie referitoare la aspiraţia noastră de a avea o formă eficientă de guvernământ de tip republican începe de la elaborarea Constituţiei şi de la dezbaterile ce au avut loc în jurul adoptării acesteia. În cazul nostru, ele au luat forma eseurilor federaliste. Aceste articole inegalabile, publicate în secolul al XVIII-lea în ziarele americane de trei dintre părinţii fondatori ai Statelor Unite îi îndemnau pe americani să adopte noua constituţie. Alexander Hamilton a scris „Federalistul nr. 78”, articol ce pledează pentru o formă pe atunci inedită a sistemului de instanţe ca parte a noii forme de guvernământ.

Cu elocvenţa sa tipică, Hamilton susţine numirea judecătorilor pe viaţă cu condiţia ca ei să-şi îndeplinească responsabilităţile dând dovadă de „bună purtare”. Aceşti judecători aveau să fie numiţi de preşedinte, numirea lor urma să fie aprobată de Senat, ei putând fi înlăturaţi din funcţie doar dacă ar fi fost puşi sub acuzare pentru anumite fapte. Însă fundamentul argumentului lui Hamilton era acela că, aşa cum spunea şi el, judecătorii erau „cel mai bun mijloc de a asigura o aplicare uniformă, corectă şi imparţială a legilor ce poate fi conceput de vreun guvern”. Hamilton dedică o mare parte a eseului descrierii tipului de bărbaţi (pe atunci Baroul american includea doar bărbaţi) ce urmau a fi judecători şi sublinierii importanţei ca aceştia să fie un fel de „elită” care să reprezinte o combinaţie unică a inteligenţei şi integrităţii. Ascultându-i în următoarele zile pe doi astfel de bărbaţi care fac parte din sistemul judiciar american, veţi înţelege la ce se referea Hamilton.

Dacă s-ar fi aflat aici în această dimineaţă, Hamilton ar fi fost de acord că fără bărbaţi şi femei care au aceste calităţi, în sistemul de justiţie, este imposibilă abordarea unor probleme precum corupţia şi lipsa transparenţei, care constituie motivul acestei întâlniri anuale. Putem avea cea mai bună poliţie şi cei mai buni procurori, însă fără un sistem judiciar care să soluţioneze aceste cazuri rapid şi corect, toate eforturile sunt în zadar. Sunt sigur ca acesta este motivul pentru care Mecanismul de Cooperare şi Verificare acordă atât de multă importanţă acestor aspecte în cazul Bulgariei şi Romaniei.

Pe lângă cei doi judecători federali veniţi din Statele Unite ale Americii, vom avea ocazia să ascultăm şi alţi specialişti din SUA, România şi din regiune, care se confruntă zilnic cu aceste probleme. Fiecare grup de discuţii va aborda chestiuni vitale pentru reforma sistemului judiciar. Însă aştept cu nerăbdare să aflu concluziile a două grupuri de discuţii ce abordează probleme cu care ne confruntăm în SUA şi pe care le-am înfruntat şi eu în activitatea mea. Primul grup de discuţii din această dimineaţă va aborda tema independenţei şi responsabilităţii sistemului judiciar, chestiune cu care m-am confruntat şi eu în activitatea desfăşurată împreună cu – pe atunci senatorul – Joe Biden privind urgentarea proceselor şi diferenţele dintre pedepsele aplicate.

Care este limita puterii celor care încearcă să reformeze sistemul judiciar prin legislaţie şi începe independenţa sistemului judiciar? Cum garantăm responsabilizarea unui sistem judiciar care îşi apără în mod justificat, dar ostil independenţa? Următorul grup de discuţii abordează tema eticii şi dezvăluirii de informaţii în cazul profesiilor juridice şi problema chiar mai dificilă a garantării integrităţii bărbaţilor şi femeilor care lucrează ca avocaţi şi judecători. Cred că aceste două grupuri de discuţii ar putea fi jumătăţi ale aceluiaşi întreg fiindcă, aşa cum sugerează Hamilton în „Federalistul nr. 78”, nu poate exita independenţă şi responsabilitate a sistemului judiciar decât dacă bărbaţii şi femeile care conduc sistemul nu li se poate imputa nimic.

În încheiere aş vrea să spun câteva cuvinte despre invitatul de onoare. Beau Biden îmi este prieten şi este procurorul general al statului Delaware. Procurorul general al statului Delaware este probabil cel mai important procuror general al unui stat din SUA. El are autoritate deplină şi poate deschide orice proces în statul Delaware, lucru unic în SUA. Trebuie menţionat de asemenea faptul că statul Delaware are unul dintre cele mai vechi sisteme judiciare din Statele Unite. Beau aduce o perspectivă şi o experienţă unice la această conferinţă. El a fost consilier juridic rezident în Balcani în anii 1990 şi a  participat la conferinţa privind combarea corupţiei de anul trecut, de la Zagreb, precum şi la un eveniment similar organizat la Bucureşti în 2001.

Aşadar, această conferinţă este o ocazie unică pentru noi toţi şi aş vrea să le mulţumesc lui Beau şi invitaţilor noştri pentru participarea la acest eveniment, persoanelor de la Departamentul de Stat al SUA, Centrul Marshall care s-au ocupat de organizare şi în special lui Liam Sullivan şi David Morris, de la Ambasada SUA, pentru lucrurile minunate pe care le-au făcut.

Pentru început, să îl ascultăm pe dragul meu prieten, Cristi Diaconescu, ministru al Afacerilor Externe şi fost ministru al Justiţiei.

Ambasadorul SUA, Mark H. Gitenstein şi Directorul WWF România, Magor Csibi vor susţine discursuri în deschiderea celebrării Zilei Mondiale a Zonelor Umede. Manager-ul de Programe – Bazinul Dunării în cadrul WWF-România, Cristian Tetelea va prezenta activitatea WWF-România în ceea ce priveşte zonele umede şi va vorbi despre importanţa conservării şi administrării acestor zone. Un număr de 40 de liceeni vor lua parte la eveniment, care se va desfăşura în limba engleză.

Acest eveniment va avea loc joi 2 februarie incepand cu orele 10.00 si este organizat în contextul găzduirii în Bucureşti a Conferinţei Părţilor la Convenţia asupra zonelor umede de importanţă internaţională (Convenţia Ramsar), la începutul lunii iulie a acestui an. România găzduieşte opt zone umede de importanţă internaţională, în timp ce SUA găzduieşte 30 de astfel de zone care acoperă 22 de state.

Întâi de toate, vă mulţumesc pentru comentariile amabile. Prezenţa dragilor mei prieteni austrieci demonstrează că aliaţilor occidentali ai României le pasă foarte mult de succesul economiei româneşti şi de rolul pe care pieţele de capital îl pot îndeplini în obţinerea acestui succes, pentru că el este important pentru vieţile noastre, este important pentru securitatea naţională.

Îmi face o deosebită plăcere să mă aflu astăzi aici pentru a sărbători listarea Fondului Proprietatea la Bursa de Valori Bucureşti. Acum, la un an de la acel moment, cred că atât evoluţia Fondului administrat de Franklin Templeton, cât şi cea a Bursei au fost încununate de succes. Atât veniturile Fondului Proprietatea, cât şi cele ale Bursei au crescut şi, în acelaşi timp s-a demonstrat că există oportunităţi de investiţii atractive în România.

Listarea la Bursă a Fondului la suma de 1.300.000.000 de euro, cea mai mare valoare de pe Bursa de Valori Bucureşti, a readus România în atenţia marilor investitori instituţionali străini. Acţiunile Fondului au fost cele mai tranzacţionate de Bursă în 2011, dublând valoarea medie zilnică a tranzacţiilor. Acest lucru a dus nu doar la generarea de venituri substanţiale, ci şi la atragerea interesului mai multor investitori străini. La sfârşitul anului 2011, acţionarii instituţionali străini deţineau peste 40% din acţiunile Fondului Proprietatea, un lucru extrem de important.

În ciuda faptului că rezultatele înregistrate anul trecut demonstrează că investitorii SUNT interesaţi de România, bursa rămâne o resursă insuficient valorificată.

Deşi capitalizarea bursieră în România a înregistrat o creştere semnificativă, ea mai poate creşte extrem de mult. În Germania, capitalizarea bursieră reprezintă un procent de 45% din PIB, în Austria 36%, în Polonia 40%, în timp ce în România, ea reprezintă doar 11,9% din PIB.

Dat fiind faptul că atragerea unui număr mai mare de investitori străini este o prioritate a guvernului, Bursa de Valori Bucureşti ar trebui folosită intensiv ca motor al creşterii, generând lichidităţi (resurse) pentru toate tipurile de investitori, fie ei investitori interni, străini, mari sau mici, şi chiar pentru sectorul public.

În primăvara anului trecut şi eu, şi prietenul meu, ambasadorul Austriei, am vorbit aici despre rolul pieţelor de capital în consolidarea democraţiei şi a economiei din România. Am vorbit despre nevoia de a obţine investiţii private în vederea realizării îmbunătăţirilor vitale necesare în sectorul energetic şi cel al transporturilor. Doar pentru modernizarea sectorului energetic sunt necesare 10.000.000 de euro. Dat fiind faptul că unele dintre companiile de stat, predominante în aceste sectoare, se străduiesc din răsputeri să obţină profit, o infuzie de capital privat le-ar fi extrem de utilă pentru a îmbunătăţi reţelele electrice, pentru a construi autostrăzi şi, în general pentru a oferi servicii mai bune românilor.

În prezent, profiturile companiilor de stat sunt prea des direcţionate spre bugetul de stat sau spre buzunarele unor persoane cu relaţii influente. Deşi, evident, este dreptul statului să transfere aceste venituri către bugetul propriu, acest lucru lipseşte companiile de stat de fondurile de care au nevoie pentru a face investiţii şi, în cele din urmă, pentru a genera creştere economică.

Salut cu entuziasm ofertele publice iniţiale de vânzare de acţiuni ale Romgaz, Hidroelectrica şi Nuclearelectrica, anunţate de guvern pentru acest an, precum şi ofertele publice secundare de vânzare de acţiuni ale Petrom, Transelectrica şi Transgaz. Guvernul ar trebui să considere aceste oferte nu doar ca fiind modalităţi de privatizare a respectivelor companii şi de umplere a conturilor statului, ci şi ca fiind modalităţi ca aceste companii să obţină capitalul necesar pentru realizarea de investiţii. De exemplu, Zeta Petroleum, companie australiană de explorare şi producţie de petrol şi gaze naturale, a programat în luna martie realizarea unei oferte publice iniţiale pe piaţa de capital australiană pentru a finanţa investiţiile din domeniul gazelor naturale din România.

În situaţia în care în România există 760 de companii de stat, cu o valoare de 11% din PIB, aceste companii ar putea proceda la fel cum a procedat Zeta Petroleum, devenind un motor al redresării economice a României prin fructificarea finanţărilor private pe care le poate oferi piaţa românească de capital.

Dar piaţa de capital nu va genera creştere pe termen lung singură. Pentru a fi încununate de succes, ofertele publice iniţiale trebuie să câştige încrederea investitorilor. Orice companie, fie ea de stat sau nu, trebuie să demonstreze responsabilitate faţă de acţionari (şi să reacţioneze rapid la sugestiile acestora!). Directorii companiilor trebuie să demonstreze că prioritatea lor este succesul companiei, nu profitul personal.

Gradul de entuziasm cu care vor răspunde investitorii la ofertele publice iniţiale româneşti va indica nivelul de încredere de care se bucură guvernul în calitate de partener. Investitorii vor aştepta cu nerăbdare să se realizeze progrese în sectoare cheie precum sectorul energetic, atât în ceea ce priveşte elaborarea clară de politici, cât şi în ceea ce priveşte asigurarea stabilităţii şi sustenabilităţii.

Nou Cod de Guvernare Corporatistă aprobat în decembrie 2011 este un pas înainte în creşterea încrederii investitorilor şi promovarea reformei companiilor de stat. Listarea publică la bursă a companiilor de stat cheie, asigurarea respectării prevederilor Codului de Guvernare Corporatistă de către acestea şi introducerea conducerii private vor îmbunătăţi performanţele şi eficienţa acestor companii şi, în definitiv, vor asigura o creştere a profitului net al acestora. Toţi reprezentanţii guvernului, din toate partidele, ar trebui să transforme aceste reforme într-o prioritate.

Ajung astfel la un rol extrem de important pe care Fondul l-a îndeplinit în România: acela de agent al schimbării. Fondul Proprietatea are în portofoliu acţiuni la optzeci şi trei de companii private şi de stat. Aşa cum am specificat în discursul meu de la Bursă din primăvara trecută, deţinerea acestor acţiuni oferă Fondului dreptul legal şi responsabilitatea de a trage la răspundere aceste companii pentru deciziile proaste ori care sunt rezultatul corupţiei. Nu a ezitat să facă acest lucru prin măsuri ce au variat de la contestarea donaţiei făcute de Romgaz către bugetul de stat, rezultat al unei insuficiente analize, până la lupta împotriva ideii de „campioni energetici” a guvernului. Noul Cod de Guvernare Corporatistă îi va oferi mai multă putere pentru a responsabiliza aceste companii, drept urmare oferind mai multă putere românilor obişnuiţi care fie sunt acţionari ai Fondului, fie sunt acţionari direcţi ai acestor companii de stat şi ai altora. Vreau să subliniez în mod deosebit ajutorul oferit de ambasadorul Austriei, care a colaborat cu noi în eforturile de reformă a acestui cod.

Nu pot sublinia îndeajuns beneficiile rolului de „autosupraveghere” îndeplinit nu doar de Fond, ci în general de pieţele de capital. Aşa cum am menţionat în martie 2011, adevărata schimbare a României constă în crearea de instituţii independente, autosustenabile care susţin transparenţa şi statul de drept. Instalarea unor manageri independenţi, din afara companiilor la conducerea acestora, manageri ce răspund în faţa unor consilii de administraţie alcătuite din oameni competenţi, apolitici, este un exemplu excelent. Este exact ceea ce aşteaptă investitorii străini şi Uniunea Europeană să vadă în România. Nu trebuie ca noi, occidentalii, să ne dorim existenţa statului de drept şi lupta împotriva corupţiei mai mult decât voi. Aceste iniţiative trebuie să vină din România. Iar măsurile menţionate mai sus constituie un mod de a face acest lucru.

Acum mai mult decât oricând, mai ales în această perioadă de dezordine socială, este vital ca România să continue reformele economice. Nu se poate nega faptul că măsurile de austeritate, deşi necesare, au fost dificil de îndurat. Însă ele ar trebui să constituie doar primul pas spre redresare economică. Acesta este momentul potrivit pentru a fructifica măsurile deja luate, pentru a aplica noi politici şi programe care vor aduce creştere economică tuturor companiilor, dar şi tuturor românilor. Cred că este cel mai probabil mod de a asigura o îmbunătăţire sustenabilă a nivelului de trai al românilor obişnuiţi.

Doar reducerea costurilor nu va asigura creştere economică. Ea trebuie însoţită de investiţii private şi de stat, de un parteneriat între guvern şi companii. Succesul Fondului Proprietatea ne-a arătat că acest lucru este posibil şi sunt nerăbdător să văd mai mulţi investitori, atât străini, cât şi români, profitând de oportunităţile oferite de piaţa de capital. Acest lucru este vital nu doar pentru asigurarea unei democraţii şi a unei pieţe stabile şi puternice, ci şi pentru îmbunătăţirea nivelului de trai al fiecărui bărbat, al fiecărei femei şi al fiecărui copil din România.

Â

Vă mulţumesc.