Donald Trump și-a impus puterea politică și influența în spatele unui plan care preia, practic, cererile Rusiei și le prezintă drept propuneri de pace. Ele se rezumă la puțin mai mult decât un ultimatum de capitulare pentru Ucraina. Planul are 28 de puncte. Printre cele mai importante: cedarea către Rusia a teritoriilor pe care aceasta le-a ocupat cu forța în Crimeea și Donbas, dar și a unor zone pe care a încercat, fără succes până acum, să le cucerească. În regiunile Herson și Zaporojie, teritoriul ar urma să fie împărțit după liniile actuale ale frontului. Ar fi create zone demilitarizate, iar Rusia ar renunța la mici fâșii de teren pe care le-a ocupat. Armata ucraineană ar fi practic neutralizată, redusă la mai puțin de jumătate, limitată la 600.000 de militari. Ucraina ar fi pentru totdeauna exclusă de la aderarea la NATO. Dar cea mai sensibilă prevedere pentru alianța occidentală este că discuțiile dintre Rusia și NATO ar fi mediate de Statele Unite, țara care ar trebui să fie principalul pilon al alianței, nu un arbitru extern.
De asemenea, 100 de miliarde de dolari din activele rusești înghețate ar urma să fie folosite pentru reconstrucția Ucrainei, însă doar în moduri din care America ar putea obține profit.

Planul i-a luat prin surprindere pe aliați, care cu greu reușesc să țină pasul. Emmanuel Macron, Friedrich Merz și Keir Starmer au discutat sâmbătă, în cadrul summitului G20 din Johannesburg, despre planul Statelor Unite privind Ucraina. Planul unilateral al SUA „este o bază care va necesita muncă suplimentară”, au declarat sâmbătă liderii occidentali reuniţi în Africa de Sud la Summitul G20.

În tot acest timp, Donald Trump a declarat că planul de pace propus de SUA nu este oferta finală pentru a pune capăt războiului cu Rusia. Pe de altă parte, Ucraina și Statele Unite vor avea discuții în Elveția pe această temă. Anunțul a fost făcut de secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare. Acestea ar urma să aibă loc săptămâna viitoare.

În timp ce Ucraina arde, simpatia Americii pare să încline, tot mai evident, spre Moscova. Dacă Rusia este lăsată să păstreze teritoriile luate cu forța și să impună condiții prin intermediul negociatorilor americani, libertatea pe care Ucraina luptă să o apere de peste trei ani este acum în mare pericol.

La împlinirea a 67 de ani de la înfiinţarea NATO (4 aprilie 1949) şi a 12 ani de la aderarea la structurile euro-atlantice, România reafirmă angajamentul profund față de principiile și valorile NATO, aducându-şi propria contribuţie la promovarea rolului Alianței de furnizor de securitate la nivel global şi regional.

În toţi aceşti ani, România a câştigat respectul aliaţilor şi partenerilor săi prin contribuţiile sale substanţiale la îndeplinirea obiectivelor Alianţei, materializate atât prin participarea la operaţiile aliate cât şi prin implicarea de substanţă în procesele şi iniţiativele de factură politică, instituţională şi militară menite să consolideze profilul Alianţei Nord-Atlantice.

România, ca pivot regional important, a acordat o atenţie deosebită procesului de securizare şi ancorare europeană a regiunilor cu care se învecinează, Balcanii de Vest şi regiunea extinsă a Mării Negre.

Prezența militarilor români în cadrul misiunilor și operațiunilor NATO reprezintă o dovadă în plus a contribuției concrete a țării noastre la eforturile aliate de consolidare a securității și stabilității spațiului euro-atlantic și de promovare a valorilor euro-atlantice. MAE aduce, în acest context, un omagiu militarilor români care au căzut în teatrele de operaţii.

Viitorul Summit NATO, care va avea loc la Varșovia (8-9 iulie 2016), reprezintă un moment important pentru consolidarea profilului Alianței Nord-Atlantice, prilejuind atât evaluarea implementării obiectivelor asumate la reuniunea aliată la cel mai înalt nivel din 2014, cât și pentru adaptarea pe termen lung a Alianţei, spre a răspunde eficient provocărilor actualului mediu de securitate, provenite din vecinătăţile estică şi sudică.

MAE subliniază că acestea nu sunt, însă, doar obiective pentru NATO, ci reprezintă priorităţi şi pentru Uniunea Europeană, iar parteneriatul NATO – UE poate deveni cu adevărat strategic prin amplificarea dialogului si cooperării celor două organizaţii în scopul ancorării Balcanilor de Vest şi Europei estice în spaţiul democratic european.

Pornind de la aceste aspecte, Ministerul Afacerilor Externe îşi va intensifica acţiunile diplomatice în direcţia conturării unui concept de adaptare cuprinzătoare şi pe termen lung a NATO, cu nivel crescut de ambiţie, în perspectiva Summit-ului de la Varşovia, din 8-9 iulie 2016.

Informaţii suplimentare:
Programul de pregătire în diplomaţie şi relaţii internaţionale pentru diplomaţi şi funcţionari publici din Republica Moldova a fost lansat în anul 2010, aflându-se în prezent la cea de-a cincea ediţie.
Programul are o durată de 2 săptămâni şi se adresează unui număr de 20 de participanţi – diplomaţi din cadrul Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene şi funcţionari din cadrul instituţiilor administraţiei centrale din Republica Moldova.
Programul este finanţat de Ministerul Afacerilor Externe, prin bugetul asistenţei pentru dezvoltare.

     La activitate vor participa peste 60 specialişti din instituţii de marcă ale lumii ştiinţifice naţionale, precum: Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” Bucureşti, Societatea de Ştiinţe Istorice din România, Universitatea ,,Dunărea de Jos” Galaţi, Universitatea ,,Ovidius” Constanţa, Academia Navală „Mircea cel Bătrân” Constanţa, Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I”, Muzeul Bucovinei Suceava, Muzeul „Callatis” Mangalia, Muzeul de Istorie „Paul Păltânea” Galaţi, Institutul de

Cercetări Eco-Muzeale Tulcea, Muzeul „Brukenthal” Sibiu, Muzeul „Callatis”, Serviciul Istoric al Armatei, Centrul de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice „General Radu Rosetti” Piteşti, Arhivele Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe, Serviciul Judeţean Constanţa al Arhivelor Naţionale, Statul Major General, Statul Major al Forţelor Navale, Statul Major al Forţelor Aeriene, Centrul de Instruire pentru Forţele Aeriene. 

În perioada 12-14 martie 2013, liceenii de la Lauder-Reut împreună cu colegii lor din alte 12 școli și licee bucureștene, vor participa la a doua ediție a Conferintei « 2Day Ambassador » de diplomație și afaceri internaționale.  

Evenimentul susține un demers educațional unic în țară și străinătate – promovarea studiului diplomației, comunicării publice si afacerilor internaționale, printre toți elevii de liceu. 

Conferința  este organizată de  Fundația Ronald. S. Lauder Romania-Complexul Educațional Lauder-Reut și se desfășoară sub auspiciile Parlamentului României –Camera Deputaților, ale Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Educației Naționale, Ministerului Culturii, Primăriei Sectorului 3, ale Inspectoratului Școlar al Municipiului București  precum și ale ambasadelor Statului Israel, SUA, Argentinei, Germaniei, Olandei, Cehiei și Africii de Sud, la București.

Vor veni să discute cu elevii despre ce înseamnă sa fii ambasador astăzi, despre provocările și satisfacțiile carierei diplomatice : Jonathan Fine, consilier academic pentru prestigioasa Lauder School of Government, Diplomacy & Strategy (Centrul Universitar Interdisciplinar Herzliya, Israel), expert de talie internațională pe probleme de antiterorism și securitate; Bogdan Aurescu, ministru secretar de stat pentru Afaceri Strategice din cadrul Ministerului Afacerilor Externe al României; Bogdan Prisecaru, consilier al directorului general adjunct al Serviciului Român de Informații ; Daniel Constantin Barbu, ministrul Culturii,  dar și Excelențele lor Dan Ben Eliezer, Ambasadorul Statului Israel, Pieter Andries SWANEPOEL, Ambasadorul Republicii Africa de Sud, Matthijs van Bonzel, Ambasadorul Regatului Țărilor de Jos în România, Josef C. Karl , adjunctul misiunii diplomatice a Germaniei și Gabriel Eduardo Puente, consilier în cadrul ambasadei Republicii Argentina în România. 

Despre diplomație și comunicare publică, vor veni să le vorbească elevilor Alon van Dam și Ben Gladnikoff- campionii internaționali în competiții de debating/ public speaking- ambii absolvenți ai Lauder School of Government, Diplomacy & Strategy.

Remus Pricopie, Ministrul Educației Naționale, va deschide lucrările Conferinței, în timp ce doamna prof. univ. dr. Ecaterina Andronescu, senator, fost ministru al Educației, va conduce ceremonia de premiere a elevilor și de închidere a evenimentului. 

Conferința va fi moderată de  Emil Hurezeanu si Daniel Apostol. 

Programul integral al Conferinței este atașat. Vă mulțumim și vă așteptăm la deschiderea lucrărilor Conferinței, din data de 14.03.2013 începând cu ora 09:30, la Sala Duca-Palatul Parlamentului. Accesul reprezentanţilor mass media se acordă strict pe baza confirmării participării conform regulilor de protocol de presă .

Fundaţia internaţională Ronald S. Lauder,  cu sediul central în New York -S.U.A. şi Budapesta-Ungaria, avînd filiale în întrega Europă Centrală şi de Est, patronează activitatea celor peste 50 de unităţi de învăţământ particular şi centre educaţionale, pe care le-a înfiinţat în 16 ţări din regiune. In Romania, Fundatia a infiintat, în anul 1997, Complexul Educational Multicultural “Lauder-Reut”, care găzduieşte in prezent peste 300  de elevi şi cuprinde o  grădiniţă, şcoală primară şi gimnaziu şi liceu de business,media şi diplomaţie cu predare în limba engleză, acreditate de Ministerul Educaţiei. “Lauder-Reut” este una dintre instituţiile de învăţământ private de elită şi s-a dezvolat ca alternativă de succes la sistem din Romania.

PROGRAM

Ministrul afacerilor externe, Titus Corlăţean, a deschis astăzi, 3 septembrie 2012, Reuniunea Anuală a Diplomaţiei Române, în prezenţa primului ministru Victor Ponta, a preşedintelui Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, şi a vicepreşedintelui Senatului, Petru Filip. Ediţia din acest an – desfăşurată sub tematica „Diplomaţia Română după 150 de ani – viziune şi perspective 2020” – are o semnificaţie deosebită datorită aniversării a 150 de ani de la înfiinţarea Ministerului Afacerilor Externe.

Primul ministru Victor Ponta a subliniat importanţa constanţei în relaţiile internaţionale şi a accentuat coordonatele pe care diplomaţia română trebuie să se concentreze: integrare euroatlantică, promovarea poziţiilor naţionale în cadrul UE, apartenenţa la NATO, parteneriatul strategic cu SUA, relaţiile tradiţionale, promovarea interesului legitim pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, dezvoltarea parteneriatelor strategice sau economice.

„Vreau să reafirm faptul că politica externă a României va rămâne axată pe decizii strategice şi coordonate credibile, predictibile, stabilite de mult timp. Aceste coordonate trebuie continuate indiferent de schimbările politice interne, schimbări care, de altfel, au loc în orice democraţie”, a subliniat primul-ministru Victor Ponta.

Premierul României a mulţumit corpului diplomatic român pentru activitatea desfăşurată în vederea promovării intereselor naţionale în ţările de reşedinţă, accentuând importanţa diplomaţiei economice şi încurajând corpul diplomatic român să susţină în mod activ interesele economice ale României. Primul ministru a asigurat, în acelaşi timp, de sprijinul oferit de Executiv, „astfel încât România să fie corect şi demn reprezentată la nivel internaţional”.

„Am încredere în echipa de la Ministerul Afacerilor Externe şi în dumneavoastră şi, pe cât posibil, în viitor vom încerca din ţară să vă ajutăm mai mult în eforturile pe care le faceţi de a reprezenta interesele noastre naţionale”, a conchis premierul Victor Ponta.

În discursul său, ministrul Titus Corlăţean a realizat o radiografie a priorităţilor de politică externă a României, cu accent pe dimensiunea europeană, de securitate, parteneriatele strategice, relaţia transatlantică, cooperarea regională şi multilaterală, precum şi cu partenerii din Orientul Mijlociu şi Africa, Asia-Pacific şi America Latină.

„Securitatea şi prosperitatea naţională rămân strâns legate de vitalitatea structurilor din care România face parte, în primul rând UE şi NATO, dar şi OSCE şi Consiliul Europei. Am devenit în mod voluntar parte la aceste structuri, adăugând  principiile şi valorile lor în modul intern de funcţionare, iar acesta va rămâne în continuare un “acquis” fundamental al societăţii româneşti”, a declarat şeful diplomaţiei române, în cadrul sesiunii de deschidere.

În ceea ce priveşte impactul crizei economice globale asupra structurilor internaţionale din care România face parte, ministrul Titus Corlăţean a evidenţiat necesitatea unei abordări echilibrate şi cu viziune. „Pesimiştii văd, în astfel de situaţii dificile, partea goală a paharului. Optimiştii, probabil pe cea plină. Cred că este mai înţelept, şi aici diplomaţia îşi poate aduce contribuţia ei, să considerăm criza prin care trecem ca un catalizator pentru adaptare, o oportunitate pentru redesenarea unor proiecte comune de viitor, mai ales în ce priveşte UE.”

Şeful diplomaţiei române i-a încurajat pe ambasadori să intensifice activităţile de diplomaţie economică şi să vizeze consolidarea şi extinderea activităţilor economice ale firmelor româneşti în exterior.

„Lansez un apel public, ca şef al diplomaţiei româneşti, către toate forţele politice din România, indiferent de apartenenţa la o familie politică sau alta din Uniunea Europeană, de a contribui la modul sincer, onest şi concret, în perioada următoare, pentru promovarea unui obiectiv care este al României, nu al unui Guvern sau al altuia – mă refer la aderarea la spaţiul Schengen. Va fi extrem de important un mesaj comun, solidar, din acest punct de vedere, transmis de partidele politice româneşti, către familiile politice europene din care fac parte”, a evidenţiat, în cadrul conferinţei de presă, ministrul Titus Corlăţean.

În cadrul RADR, şeful diplomaţiei române a prezentat noua strategie a MAE pentru stimularea participării comunităţilor româneşti din străinătate la proiectul „o singură Românie”, în cadrul căruia românii din străinătate reprezintă un vector important al acţiunii de remodelare a societăţii româneşti. Strategia MAE privind comunităţile româneşti din străinătate se subsumează, prin natura sa, Strategiei naţionale privind comunităţile româneşti din afara graniţelor ţării şi este axată pe componenta de diplomaţie publică a MAE.

În acest context, ministrul Titus Corlăţean a avansat ideea constituirii unui Consiliu consultativ interinstituţional, care să permită coroborarea politicilor din domeniu, reunind într-un format deschis atât Comisiile parlamentare de profil, cat si instituţiile guvernamentale (Ministerul Afacerilor Externe, Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, Ministerul Administraţiei şi Internelor etc.), cât şi diversele medii profesionale (TVRi, Radio România Internaţional, ICR, Patriarhia Română etc.) ce pot contribui la stimularea dezvoltării reţelelor profesionale, în cadrul cărora vizibilitatea elitelor şi a românilor de succes se poate proiecta într-un regim firesc.

Vicepreşedintele  Senatului, Petru Filip, şi preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, au pus accentul, în intervenţiile din cadrul RADR 2012, pe importanţa diplomaţiei parlamentare, ca instrument esenţial complementar pentru diplomaţia guvernamentală. Oficialii parlamentari au asigurat corpul diplomatic român de întreaga susţinere a Legislativului  în desfăşurarea activităţii pe plan extern, arătând că Senatul şi Camera Deputaţilor au avut întotdeauna o colaborare operativă şi eficientă cu Ministerul Afacerilor Externe. Totodată, aceştia au îndemnat corpul diplomatic  să acţioneze energic pe palierul diplomaţiei economice pentru atragerea investiţiilor străine în România şi pentru promovarea companiilor româneşti în exterior.

Reuniunea a continuat în cursul zilei de astăzi cu o sesiune plenară dedicată invitaţilor speciali străini prezenţi la eveniment, Grigol Vashadze, ministrul afacerilor externe al Georgiei, şi Oleg Efrim, ministrul justiţiei din Republica Moldova,. Totodată, istoricul Neagu Djuvara a susţinut o expunere specială dedicată aniversării a 150 de ani de diplomaţie română  „O perspectivă istorică a diplomaţiei româneşti”.

La reuniunea anuală a diplomaţiei române participă Viorel Isticioaia-Budura, director general în Serviciul European de Acţiune Externă, care a transmis mesajul Înaltului Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate, Catherine Ashton, precum şi reprezentanţi ai Guvernului şi ai Parlamentului României, corpul diplomatic român şi corpul diplomatic străin acreditat la Bucureşti.

Ministrul afacerilor externe Andrei Marga a inaugurat, împreună cu directorul general al Muzeului Naţional de Istorie a României, dr. Ernest Oberländer Târnoveanu, expoziţia foto-documentară dedicată aniversării a 150 ani de diplomaţie română, organizată, în parteneriat, de cele două instituţii.

„Viitorul se construieşte pe umerii trecutului şi pe asumarea trecutului, iar istoria de 150 de ani a MAE reprezintă însăşi istoria făuririi naţiunii române moderne. România modernă s-a întemeiat pe clarviziunea şi curajul de a lua decizii majore la nivel diplomatic, în momente cheie ale existenţei statului naţional român. Diplomaţii români au avut demnitatea de a apăra interesul naţional, chiar cu preţul vieţii, şi determinarea de a lupta pentru ca naţiunea română să-şi salveze fiinţa atunci când realităţile istorice ne-au fost potrivnice. Lor li se cuvin recunoştinţa şi preţuirea noastră”, a subliniat, în deschiderea discursului său, ministrul afacerilor externe, Andrei Marga.

Vernisarea expoziţiei a avut loc în prezenţa unor foşti miniştri de externe, a corpului diplomatic străin acreditat la Bucureşti, a unor reprezentanţi ai mediului academic şi a jurnaliştilor.

„Expoziţia prezintă naşterea unei instituţii esenţiale, precum şi aspecte determinante din viaţa oamenilor care au slujit Ministerul Afacerilor Externe. În bună măsură, constituirea statului modern român, afirmarea lui pe scena politică europeană şi a lumii sunt rezultatul muncii acestei instituţii, sunt rezultatul muncii unor diplomaţi de mare valoare şi devotament faţă de cauza naţională. În secolul al XIX-lea şi într-o bună parte a secolului XX, România a avut diplomaţi care valorau, ca forţă, mai mult decât câteva divizii”, a spus directorul general al Muzeului Naţional de Istorie a României, dr. Ernest Oberländer Târnoveanu.

Expoziţia îşi propune să recreeze, prin fotografii şi obiecte, momente care au marcat evoluţia diplomaţiei române. La Muzeul Naţional de Istorie a României sunt expuse decrete regale de numire, fotografii, rapoarte şi telegrame diplomatice, precum şi o serie de obiecte de patrimoniu care au aparţinut diplomaţilor români. Toate acestea ilustrează sugestiv instrumentele de lucru specifice activităţii diplomatice, precum şi atmosfera de epocă, în contextul istoric dat.

„A folosit ţara noastră, în interesul propriei modernizări şi dezvoltări, nu numai cea mai lungă perioadă de pace din istoria Europei, ci şi perioada de după 1989, în care şi-a luat deciziile mai independent decât oricând? Aceeaşi reflecţie ne stârneşte şi conştiinţa unei obligaţii: aceea de a face din politica externă un mijloc al modernizării, al dezvoltării şi al afirmării ţării, într-o lume în care conştiinţa de sine şi voinţa de organizare de sine a naţiunilor nu şi-au pierdut importanţa”, a mai spus şeful diplomaţiei române.

Expoziţia va putea fi vizitată la Muzeul Naţional de Istorie a României până la 15 septembrie 2012.

Informaţii suplimentare:

Departamentul Trebilor Străine, precursor al ceea ce numim astăzi Ministerul Afacerilor Externe, a fost înfiinţat la 27 iulie/ 8 august 1862, prin decret al Domnitorului Alexandru Ioan Cuza, publicat în „Monitorul. Jurnal Oficial al Principatelor Unite”.

Anul 1862 are o dublă semnificaţie: este anul înfiinţării MAE şi anul înfăptuirii unirii administrative depline a celor două principate – Moldova şi Ţara Românească, al formării Adunării Legiuitoare şi Guvernului noului stat român şi al stabilirii capitalei la Bucureşti.

Din panoplia diplomaţilor vizionari ce au contribuit la construirea diplomaţiei române se numără: Vasile Alecsandri, Costache Negri, Ion Ghica, Mihail Kogălniceanu şi Ion C. Brătianu, la Take Ionescu, Alexandru Vaida-Voevod, Nicolae Titulescu, Grigore Gafencu, Vespasian V. Pella, Constantin Karagea.

150 de ani de diplomaţie (1862-2012)  înseamnă 150 de ani de istorie modernă a României. ”Semper fidelis patriae” este deviza sub care corpul diplomatic român îşi desfăşoară activitatea.

Vă semnalăm că materialul video cu selecţii din interviurile acordate de ambasadorii statelor aliate NATO şi de congressman-ul Mike Turner, în calitate de reprezentant al SUA în cadrul Adunării Parlamentare a NATO, poate fi accesat la linkul: http://www.youtube.com/watch?v=UXvvmy09Pbs.

De asemenea, clipul video cu mesajul adresat de ambasadorul României în SUA, Adrian Vieriţa, membrilor comunităţii româneşti din SUA cu prilejul summit-ului NATO poate fi accesat la adresa: http://youtu.be/ZIj5mZo-bQY.