În data de 14 noiembrie 2012, între orele 15.00 – 16.30, American Corner din cadrul Universităţii „Ovidius” din Constanţa va participa online la programul Diplomatic Culinary Partnership, transmis în direct de la Casa de oaspeţi a Preşedintelui S.U.A., un show despre bucătăria tradiţională de Thanksgiving.

Vor participa şi centrele American Corner din Cluj, Craiova, Târgu-Mureş, unde la ora 14.40 Kenneth Wetzel, ataşatul de presă al Ambasadei va vorbi timp de 20 de minute în cadrul unei video conferinţe despre cum sărbătoresc americanii Thanksgiving Day, urmând ca la ora 15.00 programul să fie transmis online de la Washington.

Va fi o discuţie interactivă cu patru bucătari de renume despre această tradiţie. Bucătarii B. Smith şi Art Smith vor pregăti feluri de mâncare clasice americane de Ziua Recunoştinţei, iar despre istoria acestei zile va vorbi Richard Hetzler, de la National Museum of the American Indian. Sam Kass, asistent şef la Casa Albă, va modera discuţia online.

Bună ziua. Vă mulţumesc pentru invitaţie. Mă bucur să particip la acest eveniment important.

Domnule prim ministru, domnilor miniştri, domnilor ambasadori, dragi colegi diplomaţi, distinşi oaspeţi, doamnelor şi domnilor,

Este o satisfacţie pentru mine, în calitate de adjunct al şefului misiunii diplomatice a SUA, să văd reprezentaţi astăzi aici atâţia actori interesaţi de lansarea şi activitatea Compartimentului de integritate din cadrul Ministerului Sănătăţii. Compartimentul de integritate a fost înfiinţat ca parte a unui proiect finanţat de Ambasada SUA în perioada 2009-2011. Prin intermediul proiectului s-a asigurat de asemenea pregătirea persoanelor care vor lucra acum în cadrul acestui compartiment.

Această structură a fost înfiinţată de către Guvernul României în cooperare cu Asociaţia pentru Implementarea Democraţiei (AID) pentru a combate corupţia din sectorul sanitar. Compartimentul va analiza achiziţiile publice din sistemul de sănătate pentru a identifica potenţialele fraude, înştiinţând apoi Ministerul Sănătăţii pentru a se lua măsurile necesare.

Datorită acestor eforturi comune, resursele pentru medicamente şi articole medicale vor fi mai bine administrate de către spitale. Drept urmare, românii nu vor mai fi nevoiţi să îşi achiziţioneze singuri medicamentele pentru perioada de spitalizare şi vor beneficia de o mai bună îngrijire. Conform unui sondaj efectuat anul trecut de Asociaţia pentru Implementarea Democraţiei, 31% dintre subiecţi, care au fost pacienţii internaţi în spital, au fost nevoiţi să cumpere medicamente sau articole medicale pentru propriul tratament. În plus, 89% dintre subiecţi au fost de acord că este necesară o structură sau instituţie (precum Compartimentul de integritate) care să verifice contractele de achiziţii publice.

Prezenţa dumneavoastră aici este o dovadă că România este hotărâtă să continue lupta împotriva corupţiei din toate sectoarele publice, inclusiv din sistemul de sănătate. Pe măsură ce guvernul, în colaborare cu societatea civilă şi sectorul privat, continuă reforma sistemului de sănătate, Compartimentul de integritate poate contribui la asigurarea transparenţei şi responsabilităţii în cheltuirea banilor publici. Ambasada SUA susţine ferm aceste eforturi.

Aş vrea să menţionez de asemenea un proiect în domeniul sănătăţii, sponsorizat de Ambasada SUA. MedAlert a fost lansat în cadrul proiectului Restart România, o competiţie care susţine proiectele ce utilizează puterea reţelelor de socializare pentru a promova democraţia, statul de drept, transparenţa şi eficienţa. Acest proiect, unul dintre cele cinci alese din 144 de propuneri, este o platformă electronică ce le permite cetăţenilor să prezinte abuzurile din sistemul sanitar românesc, care vor fi aduse apoi la cunoştinţa autorităţilor.

Bineînţeles, corupţia din sectorul de sănătate este legată de procesul de achiziţii publice. Chiar ieri, ambasadorul Mark Gitenstein a participat la o dezbatere organizată de Institutul pentru Politici Publice în scopul eficientizării şi creşterii transparenţei achiziţiilor publice. Ambasadorul Gitenstein a subliniat importanţa integrităţii şi transparenţei în sistemul de achiziţii publice, precum şi nevoia ca asupra acestui sistem să nu planeze nicio îndoială.

Salutăm susţinerea acordată de Uniunea Europeană acestui proiect, care va permite Compartimentului de Integritate să devină complet funcţional. Daţi-mi voie să afirm încă o dată dorinţa Ambasadei SUA de a continua să colaboreze cu Uniunea Europeană şi România în viitor, pentru a asigura succesul procesului de reformă aflat acum în desfăşurare în toate sectoarele, inclusiv în sectorul sanitar.

Vă mulţumesc şi vă urez noroc!

Ministrul afacerilor externe, Cristian Diaconescu, a avut astăzi, 22 martie 2012, o întâlnire de lucru cu Grupul Şefilor de Misiuni Diplomatice ai Statelor din America Latină şi Caraibi (GRULAC). Cu această ocazie, au fost discutate aspecte ale evoluţiei relaţiilor bilaterale şi a celor între Uniunea Europeană şi zona Americii Latine şi Caraibilor, precum si alte subiecte de ordin regional.

Ministrul afacerilor externe a subliniat că există voinţa politică de a acţiona pentru ca America Latină să-şi reocupe locul binemeritat între priorităţile politicii externe a României, având în vedere atât excelenta istorie a relaţiilor bilaterale, cât şi creşterea semnificativă a potenţialului acestei regiuni şi, implicit, a rolului ei în politica şi economia mondială. Pentru aceasta este însă necesară identificarea unor domenii concrete în care cooperarea să aibă cea mai mare probabilitate de succes.

Ambele părţi au notat cu satisfacţie că volumul comerţului bilateral al României cu statele din America Latină şi Caraibi aproape s-a dublat în 2011. Şefii de misiuni diplomatice din GRULAC au afirmat că ţările pe care le reprezintă doresc o cooperare privilegiată cu România, având în vedere nu doar tradiţionalele legături bilaterale, ci şi experienţele istorice similare. În acest sens, au prezentat domeniile concrete de interes pentru fiecare din statele pe care le reprezintă.

Ministrul afacerilor externe a arătat că România îşi doreşte să devină un actor şi mai activ în relaţiile inter-regionale şi bilaterale, răspunzând în felul acesta interesului constant de cooperare manifestat de statele din America Latină şi Caraibi. Totodată a exprimat speranţa că viitorul Summit UE – Comunitatea Statelor Latino-Americane şi din Caraibi (CELAC), care va avea loc la începutul anului viitor la Santiago de Chile, va marca un moment important in acest parteneriat strategic, ducând la rezultate concrete şi practice în evoluţia relaţiilor dintre cele două regiuni.

La evenimentul de lansare au participat secretarul de stat pentru afaceri europene Bogdan Aurescu , ambasadorul Lituaniei în România, E.S. Vladimir Jarmolenko, istoricul Silviu Miloiu, preşedintele Asociaţiei Române de Studii Baltice şi Nordice, precum şi membri ai corpului diplomatic, personalităţi ale comunităţii academice şi reprezentanţi ai societăţii civile.

În debutul intervenţiei sale, secretarul de stat Bogdan Aurescu a ţinut să puncteze momentul de apariţie al celor două volume: „Este un moment cu adevărat special în relaţiile dintre România şi Republica Lituania şi întrucât mâine, 16 februarie, se aniversează Ziua Naţională a Republicii Lituania, doresc să adresez cele mai sincere felicitări şi urări de succes şi prosperitate poporului lituanian.”

„Putem afirma astăzi fără nicio umbră de îndoială că apartenenţa României şi a Lituaniei la Uniunea Europeană şi la Alianţa Nord-Atlantică, precum şi opţiunile foarte apropiate, similare, de multe ori identice, de politică externă, asigură ţărilor noastre un spaţiu foarte amplu de cooperare şi de parteneriat…Îmi face o plăcere deosebită să constat că, în ultima perioadă, relaţiile dintre noi s-au consolidat printr-un dialog extrem de deschis, printr-o cooperare şi susţinere reciprocă pe scena internaţională…”, a adăugat Bogdan Aurescu.

Secretarul de stat a menţionat că agenda europeană ocupă un loc important în cooperarea româno-lituaniană, în condiţiile în care România şi Lituania promovează proiecte de interes, precum „consolidarea guvernanţei economice, asigurarea unor finanţări adecvate pentru  Politica de Coeziune şi Politica Agricolă Comună în contextul negocierilor privind noul buget, extinderea UE sau consolidarea securităţii energetice” – domeniu în care secretarul de stat a salutat activismul Lituaniei. A mai evidenţiat că România şi Lituania „susţin împreună intensificarea cooperării contactelor şi schimbul de experienţă în ceea ce priveşte problematica Mării Negre şi a Mării Baltice, pornind de la interesele comune în planul politicilor UE şi al asigurării stabilităţii regionale. Strategia UE pentru Regiunea Dunării, recent lansată anul trecut, Strategia Europeană pentru Marea Baltică sunt exemple de strategii macro-regionale de succes şi  schimbul de lecţii învăţate este extrem de important pentru avansul eficient al celor două strategii”.

La rândul său, ambasadorul Republicii Lituania, Vladimir Jarmolenko, a evocat câteva momente reprezentative din istoria celor două state, cuprinse în cadrul celor două volume.  Acesta a apreciat lansarea celor două volume într-un moment special, dat de sărbătorirea, mâine, 16 februarie,  a unui moment important din istoria Lituaniei.

Istoricul Silviu Miloiu, co-autor al volumelor lansate astăzi, a prezentat evoluţia relaţiilor româno-lituaniene, evocând trecutul istoric comun al celor două state. S-a referit la interacţiunile existente de-a lungul timpului între români şi lituanieni, care dau caracterul de continuitate, solidaritate  şi prietenie între cele două popoare.

La finalul manifestării, ambasadorul Lituaniei la Bucureşti a înmânat istoricului Silviu Miloiu distincţia de onoare a Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Lituania – „Steaua Diplomaţiei Lituaniene”, pentru promovare a relaţiilor culturale şi istorice dintre Republica Lituania şi România.

InformaĹŁii suplimentare:

„Istoria Lituaniei” este prima carte de istorie a Lituaniei Ă®n limba română, care a apărut la iniĹŁiativa AsociaĹŁiei Române pentru Studii Baltice Ĺźi Nordice (ARSBN), condusă de conf. univ. Silviu Miloiu de la Universitatea Valahia din TârgoviĹźte Ĺźi a Ambasadei Republicii Lituania la BucureĹźti, cu sprijinul nemijlocit acordat de AdministraĹŁia Fondului Cultural NaĹŁional, de Ministerul Afacerilor Externe român, de Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Lituania Ĺźi de Editura Cetatea de Scaun. Eforturilor lui Silviu Miloiu s-au alăturat, Ă®n urmă cu trei ani, nume importante din domeniul istoriei românilor – Florin Anghel, conf. univ. la Universitatea Ovidius din ConstanĹŁa Ĺźi vicepreĹźedinte ARSBN, dr. Veniamin Ciobanu, cercetător ĹźtiinĹŁific la Institutul de Istorie A.D. Xenopol din IaĹźi Ĺźi unul dintre cei mai apreciaĹŁi istorici lituanieni – Zigmantas Kiaupa.

„The Romanian-Lithuanian Relations. Diplomatic Documents (1919-1944)” este rezultatul unei colaborări strânse dintre Ministerul Afacerilor Externe al României şi Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Lituania, Unitatea Arhive Diplomatice din cadrul MAE şi Arhivele Naţionale ale Lituaniei. Volumul reprezintă rezultatul cercetării a şase istorici români şi lituanieni: Silviu Miloiu, Florin Anghel, Alexandru Ghişa, Bogdan-Alexandru Schipor, Dalia Bukelevičiutė şi Ramojus Kraujelis. Apărută la iniţiativa Asociaţiei Române pentru Studii Baltice şi Nordice, condusă de conf. univ. Silviu Miloiu, şi a Ambasadei Republicii Lituania la Bucureşti, lucrarea a fost publicată la Editura „Cetatea de Scaun” în limbile română, lituaniană şi engleză.

Ministerul Afacerilor Externe a organizat astăzi, 20 ianuarie 2012, în colaborare cu Ambasada Republicii Letonia, o manifestare aniversară consacrată  împlinirii a 90 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice între România şi Republica Letonia, precum şi o expoziţie de documente diplomatice.

La eveniment au participat: secretarul de stat pentru afaceri europene Bogdan Aurescu , ambasadorul Letoniei în România, Einars Semanis, istoricul Silviu Miloiu, preşedintele Asociaţiei Române de Studii Baltice şi Nordice, precum şi ambasadori, membri ai corpului diplomatic acreditat la Bucureşti, personalităţi ale comunităţii academice şi ai societăţii civile.

Referindu-se la stadiul actual al relaţiilor bilaterale româno-letone, secretarul de stat a  declarat: „Pe parcursul anului 2011, dialogul la nivel înalt, prezidenţial, parlamentar şi guvernamental, dar şi la nivel tehnic a fost foarte intens. În perioada 2-4 martie 2011 a avut loc prima vizită de stat în România a unui preşedinte leton de la restaurarea independenţei Republicii Letonia. Vizita a constituit nu numai un eveniment în sine, dar a contribuit şi la consolidarea excelentelor relaţii politice bilaterale, la dezvoltarea viitoare a relaţiilor economice…. De asemenea, în 2011, domnul Teodor Baconschi , ministrul român al afacerilor externe, a avut o întrevedere la Bucureşti cu omologul său leton, ocazie cu care a propus organizarea, în acest an, a unui forum economic pentru consolidarea relaţiilor între comunităţile de afaceri din România şi Letonia.”

Referindu-se la cooperarea la nivelul Uniunii Europene, secretarul de stat Bogdan Aurescu a subliniat că România şi Letonia vor coopera activ pentru „consolidarea guvernanţei economice, inclusiv prin sprijinirea încheierii acordului interguvernamental pentru o uniune economică întărită, prin susţinerea Politicii de Coeziune şi a Politicii Agricole Comune în contextul negocierilor privind noul cadru financiar multianual al Uniunii post-2013 şi cooperarea în regiunea Mării Negre şi la Marea Baltică….. Ţările noastre au viziuni similare în ceea ce priveşte necesitatea intensificării cooperării energetice în zona Mării Baltice şi a Mării Negre, ceea poate contribui la creşterea securităţii energetice a Europei. Dorim să consolidăm cooperarea cu Letonia şi în plan regional…. în special în zona de est a Europei, care să dea o consistenţă sporită Parteneriatului Estic”.

Excelenţa Sa ambasadorul Einars Semanis a evocat la rândul său stadiul excelent al relaţiilor bilaterale între România şi Letonia, prezentând cele mai importante domenii de cooperare, atât în plan bilateral, cât şi la nivelul UE.

Istoricul Silviu Miloiu a prezentat evoluţia istorică a relaţiilor româno-letone, prezentând trecutul istoric comun al celor două state şi interacţiunile existente de-a lungul timpului între cele două popoare, care dau caracterul de continuitate, solidaritate  şi prietenie între români şi letoni.

Expoziţia prezentată la sediul Ministerului Afacerilor Externe conţine o serie de documente diplomatice originale, semnificative pentru evoluţia relaţiilor României cu Letonia şi evidenţiază momentul stabilirii relaţiilor diplomatice între cele două ţări, precum şi evoluţia lor ulterioară, inclusiv o serie de cărţi referitoare la Letonia, aflate în biblioteci publice româneşti.

Documentele expuse atestă legăturile în plan politic, cultural, economic şi social dintre cele două ţări, multe exponate provenind din arhivele diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe.

InformaĹŁii suplimentare

România a recunoscut independenţa Letoniei prin telegrama Ministerului Afacerilor Străine al României din 21 februarie 1921, către Legaţia României la Copenhaga.Prin scrisoarea din 27 ianuarie 1922 a Preşedintelui Adunării Constituante a Republicii Letonia, se comunica României decizia parlamentului leton de a acredita, ca ministru plenipotenţiar al Letoniei la Bucureşti, pe domnul Martins Nuksa, având aceeaşi calitate oficială la Varşovia. Astfel, la 2 iunie 1922 s-a înfiinţat Legaţia Republicii Letonia în România, cu sediul la Varşovia. Din 1924, Letonia a înfiinţat un număr de consulate onorifice în România, alături de cel din capitală funcţionând ulterior şi oficiile consulare de la Galaţi şi Constanţa.

Legaţia României în Letonia a fost înfiinţată în mai 1929.La 21 martie 1924, prin decret regal, Alexandru Florescu era numit, cu începere din 1 aprilie 1924, trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar al României pe lângă guvernul leton.La 26 august 1991, România a recunoscut oficial noul stat independent Republica Letonia, iar la 13 septembrie 1991 s-au restabilit relaţiile diplomatice dintre cele două ţări.

Domnul Einars Semanis, ambasadorul Letoniei în România, cu reşedinţa la Varşovia, a prezentat scrisorile de acreditare Preşedintelui României la 9 iunie 2010.