Conform datelor furnizate de Ministerul Finanțelor și centralizate de Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT), piața a înregistrat o contracție vizibilă comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. În primele 2 luni decontarea voucherelor a scăzut cu 52% față de aceeași perioadă a anului trecut

Cuprins

1  Scăderea  decontării voucherelor de vacanță

2 Politici publice pentru susținerea vacanțelor în România

3.  Prelungirea programului

În luna ianuarie 2026, valoarea totală a voucherelor de vacanță emise s-a ridicat la 45.169.184,70 lei. În ceea ce privește utilizarea acestora, valoarea voucherelor decontate a fost de 47.904.392,63 lei, în timp ce suma aferentă voucherelor returnate a însumat 1.885.772,09 lei.
În februarie 2026, valoarea totală a voucherelor de vacanță emise s-a ridicat la 45.795.664,95 lei. În ceea ce privește utilizarea acestora, valoarea voucherelor decontate a fost de 47.593.263,63 lei, în timp ce suma aferentă voucherelor returnate a însumat 2.068.589,31 lei.
Comparativ  cu cifrele înregistrate în primele două luni din 2025, se observă o  scăderi totale semnificative pe ambele paliere:
– Emitere: O scădere de 12,4% (de la 103.843.567,06 lei în 2025);
– Decontare: O scădere accentiată de 52,6% (de la 201.469.807,78 lei în 2025).

Politici publice pentru susținerea vacanțelor românilor în țară

„Avem nevoie de politici publice care sa susțină vacanțele românilor în România în contextul în care BNR raportează o ieșire de valută de 9,5 miliarde euro pentru călătorii în străinătate. În plus, impactul social al voucherelor de vacanță este esential pentru familiile care cu aceste stimulente își permit o vacanță în propria țară,” a declarat domnul Adrian Voican, vicepreședinte ANAT și președinte BIBI Group4Travel.
Cel mai alarmant semnal vine din zona decontărilor de către unitățile afiliate. Dacă în primele două luni din 2025 valoarea decontată se ridica la peste 40 milioane de euro, în 2026 aceasta a scăzut la mai puțin de 20 milioane de euro, reprezentând o prăbușire de peste 52%! Tichetele cu valoare înjumătățită stimulează prea puțin achiziția de vacanțe în România

Grup de lucru format din reprezentanții industriei ospitalității

Un grup de lucru format din reprezentanți ai industriei ospitalității, din care a făcut parte și vicepreședintele ANAT, domnul Adrian Voican, a avut recent o întâlnire cu ministrul de resort. În cadrul întâlnirii a fost reiterată susținerea fermă a industriei pentru prelungirea acestui program pentru încă cinci ani, în perioada 2027–2031.

Voucherele reprezintă o măsură cu un puternic rol social! Se adresează în special angajaților cu venituri mai mici, contribuind la sănătate, prevenție și acces real la odihnă. În același timp, ele susțin continuarea investițiilor în turism. În prezent există aproximativ 2000 de proiecte în derulare, în valoare totală de circa 6 miliarde de euro, care nu trebuie să fie puse în pericol. De asemenea, voucherele contribuie la creșterea gradului de ocupare al hotelurilor la nivel național, pe tot parcursul anului, într-un context în care, de exemplu, în ianuarie 2026 gradul de ocupare a fost de doar 20%. Nu în ultimul rând, ele au un rol important în reducerea deficitului balanței valutare din turism, care se situează în prezent la aproximativ -4,5 miliarde de euro.

 Voucherele de vacanță vin în 2026  cu noutăți importante. În primele 11 luni ale anului 2025, volumul tichetelor emise a scăzut cu peste 66% față de aceeași perioadă a anului trecut, generând îngrijorări majore în rândul operatorilor din turism conform datelor recente preluate de la  Ministerul Finanțelor prin ANAT, i

Statul a economisit astfel 240 de milioane de euro din vouchere în primele 11 luni ale anului 2025, fără a aloca însă nici un leu din această “economie” pentru promovare internațională sau proiecte alternative prin care să susțină consumul turistic în România și investițiile in turism de calitate  . În acest context, era de așteptat o investiție de cel puțin 25 de milioane de euro în promovare turistică și prime de incoming, pentru creșterea vizibilității internaționale a României.

În luna noiembrie 2025, valoarea totală a voucherelor emise a fost de 86.117.255,88 lei. Din această sumă, decontările efective au însumat 42.876.578,58 lei, în timp ce valoarea voucherelor returnate a ajuns la 3,18 milioane lei.

Declinul este vizibil pentru primele 11 luni din 2025, comparativ cu intervalul similar din 2024: emiteri: -66,05%, decontări: -30,87%

Scădere masivă a volumului de tichete de vacanță pune o presiune suplimentară pe agențiile de turism și operatorii HoReCa din România, care se bazau pe aceste fonduri pentru a susține turismul intern, în special pentru perioadele de extrasezon.

Scăderea de peste 60% a voucherelor reprezintă o lovitură directă încasată de turismul românesc. Aceste tichete nu erau doar un beneficiu social, ci motorul care menținea gradul de ocupare în stațiunile noastre în afara lunilor de vară și în localitățile turistice aflate în dezvoltare. Fără acest flux constant de capital, turismul românesc suferă o scădere a investițiilor și o creștere a prețurilor pentru a acoperi pierderile de volum.

„Faptul ca avem doar 30 % scadere pe decontare fata de 60% la emitere arata că <unda de șoc> a scăderii va continua să lovească mai puternic în acest an, dacă guvernul nu face nimic. Din fericire au eliminat pentru  2026 declarația și coplata angajatului.  Și nu au scos voucherele de tot, cum se discuta la un moment dat.  Ci au înghețat valoarea lor la 800 lei impozitabili, adică 640 lei net, ceea ce înseamnă 53 de lei/lună, scăzând plafonul la 6000 lei salariu net. Noi am cerut măcar indexarea cu inflația, măsura socială pentru cei cu venituri mici și medii”, a declarat Adrian Voican, vicepreședinte al Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT) și președinte BIBI Group4Travel.

Diferența semnificativă dintre ritmul de emitere (-66%) și cel de decontare (-30%) sugerează că românii au utilizat în 2025, în mare parte, soldurile reportate din anii anteriori, însă epuizarea acestor rezerve fără o reîmprospătare a emisiunilor ar putea duce la un blocaj în consumul turistic intern în acest an. 2026 va fi anul în care industria turismului va resimți adevărata dimensiune a tăierilor din 2025. Dacă statul nu investește cele 25 de milioane de euro în promovare și incoming, România riscă să piardă pe ambele fronturi: nici turiști români (din lipsa voucherelor), nici turiști străini (din lipsa vizibilității).

În luna decembrie 2015, instanța a respins acțiunea,  fără a judeca fondul cauzei, considerând acțiunea inadmisibilă. După analizarea motivării, comunicată pe 23 iunie 2016, Asociația Elevilor din Constanța a sesizat că hotărârea Curții de Apel Constanța a fost dată cu aplicarea greșită a normelor de drept material. Din acest motiv și considerând decizia instanței de fond injustă față de cei aproximativ 130,000 de elevi navetiști din România, pe data de 12 iulie 2016, AEC a atacat aceasta cu recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție.

După plafonarea decontării navetei elevilor care studiază în altă localitate decât cea de domiciliu, în august 2013, peste 35.000 de elevi din România au abandonat școala, din cauza lipsei banilor pentru a ajunge la cursuri. În anul 2013, înainte de momentul în care decontarea navetei a fost plafonată, în țara noastră exista un număr de 198,941 de copii navetiști, într-un singur an numărul acestora scăzând la 163,872 , cauza vizibilă fiind lipsa banilor pentru asigurarea costurilor de transport.

Totodată, creșterea ratei de părăsire timpurie a școlii este alarmantă și trebuie să ne îngrijoreze, dată fiind amplitudinea problemei. Înaintea plafonării navetei, rata părăsirii timpurii a școlii era 17,4%, iar în aproape 2 ani aceasta a crescut cu aproximativ 2%, la momentul aprilie 2016 fiind de 19,1%, conform Eurostat, în acest moment România aflându-se pe locul 3 în Uniunea Europeană la rata abandonului școlar.

Plafonarea costurilor aferente decontării navetei, prin OG nr. 29/2013, a fost un act iresponsabil și neconstituțional, care a condus la distrugerea viitorului a peste 35.000 de copii din România, care nu au mai mers la școală din lipsa banilor. Neconstituționalitatea acestei decizii constă în faptul că un drept al elevilor, prevăzut de o lege organică, și anume legea educației, a fost modificat printr-o ordonanță simplă a Guvernului, care este asimilată legilor ordinare, în conformitate cu art. 115, alin. (1) din Constituția României. Decontarea parțială a navetei este neconstituțională și raportat la art. 32, alin. (4) din legea fundamentală, care consacrează gratuitatea învățământului de stat. Prin constrângerea de a plăti mai bine de ¾ din costurile pentru a ajunge la școală, celor peste 130,000 de elevi navetiști le este încălcat dreptul constituțional la învățământ gratuit.

Pentru a sesiza neconstituționalitatea acestei măsuri, Asociația Elevilor din Constanța, alături de Organizația Salvați Copiii și Consiliul Național al Elevilor, s-a adresat Avocatului Poporului, solicitându-i sesizarea Curții Constituționale a României. De asemenea, AEC a purtat mai multe discuții, la nivelul Parlamentului României și a Guvernului, depunând diligențe pentru ca elevilor navetiști să le fie decontate integral costurile aferente transportului. Din nefericire, până în prezent, atât Guvernul, cât și Parlamentul, au refuzat să trateze această problema, încălcându-și obligația constituțională de a asigura șanse egale la educație pentru toți elevii din România, indiferent de venitul familiilor acestora.

„În acest moment ne aflăm într-o situație paradoxală. Prin Strategia Europa 2020, România și-a asumat la nivelul Uniunii Europene că v-a scădea abandonul școlar la 11,3% până în anul 2020, dar, în momentul de față măsurile luate de statul român sunt de natură să crească părăsirea timpurie a școlii, în niciun caz să o scadă. Toți cei 35.000 de copii care au abandonat școala din lipsa banilor reprezintă fiecare o tragedie, de care statul român se face vinovat, prin indolența de care a dat dovadă. Decizia de a plafona decontarea navetei, luată în vara lui 2013, a avut consecințe îngrozitoare asupra echității din sistemul românesc de educație, în prezent aflându-ne în situația în care elevii proveniți din familii cu o situație materială precară sunt nevoiți să părăsească școala, astfel plecând cu un handicap în viață.” a declarat Constantin-Alexandru Manda, președintele Asociației Elevilor din Constanța