<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Cultural &#8211; InfoPress.Tv Romania</title>
	<atom:link href="https://www.infopress.tv/et/cultural/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://www.infopress.tv</link>
	<description>Noi suntem cu ochii pe tine</description>
	<lastBuildDate>Sun, 05 Jun 2016 09:22:06 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=6.9.4</generator>
<site xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">187710293</site>	<item>
		<title>5 iunie: Ziua Învățătorului</title>
		<link>https://www.infopress.tv/5-iunie-ziua-invatatorului-2/</link>
					<comments>https://www.infopress.tv/5-iunie-ziua-invatatorului-2/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Stefania Stavarache]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 05 Jun 2016 09:22:06 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Educaţie]]></category>
		<category><![CDATA[Promo]]></category>
		<category><![CDATA[Cultural]]></category>
		<category><![CDATA[dascal]]></category>
		<category><![CDATA[educație]]></category>
		<category><![CDATA[ziua invatatorului]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://www.infopress.tv/?p=25598</guid>

					<description><![CDATA[În fiecare an, la 5 iunie, este sărbătorită Ziua învățătorului, manifestare cu un caracter educațional, național, apolitic și cultural. La 9 octombrie 2007, deputații au adoptat, cu 203 voturi pentru, proiectul de lege privind instituirea Zilei învățătorului pe data de 5 iunie a fiecărui an. Ziua de 5 iunie poartă semnificația zilei de naștere a [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>În fiecare an, la 5 iunie, este sărbătorită Ziua învățătorului, manifestare cu un caracter educațional, național, apolitic și cultural.</p>
<p>La 9 octombrie 2007, deputații au adoptat, cu 203 voturi pentru, proiectul de lege privind instituirea Zilei învățătorului pe data de 5 iunie a fiecărui an. Ziua de 5 iunie poartă semnificația zilei de naștere a dascălului Gheorghe Lazăr (1779 &#8211; 1823), întemeietorul învățământului modern românesc.</p>
<p>Datele de 5 octombrie (Ziua mondială a educației) și 5 iunie (Ziua învățătorului) au fost introduse și marcate distinct în structura anului școlar 2013-2014, conform unei decizii luate, la 3 iunie 2013, de ministrul Educației Naționale, Remus Pricopie, și de cei doi lideri ai sindicatelor din învățământul preuniversitar, Simion Hăncescu (Federația Sindicatelor Libere din Învățământ) și Marius Nistor (Federația Sindicatelor din Educație &#8221;Spiru Haret&#8221;).</p>
<p>Structura anului școlar 2015-2016 prevede ca, pe 5 octombrie, de Ziua internațională a educației și pe 5 iunie, de Ziua învățătorului, în unitățile de învățământ să aibă loc manifestări specifice, organizate în timpul programului de lucru, conform planificărilor făcute de fiecare unitate de învățământ preuniversitar.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.infopress.tv/5-iunie-ziua-invatatorului-2/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">25598</post-id>	</item>
		<item>
		<title>Maia Morgenstern a reprezentat Romania la cel mai mare festival cultural</title>
		<link>https://www.infopress.tv/maia-morgenstern-reprezentat-romania-la-cel-mai-mare-festival-cultural/</link>
					<comments>https://www.infopress.tv/maia-morgenstern-reprezentat-romania-la-cel-mai-mare-festival-cultural/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Redactor]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 24 Jun 2015 17:23:01 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cultura]]></category>
		<category><![CDATA[Promo]]></category>
		<category><![CDATA[Stiri]]></category>
		<category><![CDATA[Cultural]]></category>
		<category><![CDATA[festival]]></category>
		<category><![CDATA[maia]]></category>
		<category><![CDATA[Morgenstern]]></category>
		<category><![CDATA[reprezentat]]></category>
		<category><![CDATA[ROMANIA]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://www.infopress.tv/?p=22470</guid>

					<description><![CDATA[In perioada 14-21 iunie Maia Morgenstern si Teatrul Evreiesc din Bucuresti au reprezentat Romania la cel mai mare festival international de cultura evreiasca  din lume Kulturfest NYC. Romania a fost prezenta in festival alaturi de Australia, Austria, Canada, Republica Cehă, Franța, Germania, Israel, Japonia, Polonia, Federația Rusă, Africa de Sud, Spania, Ungaria, SUA. Teatrul Evreiesc [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>In perioada 14-21 iunie Maia Morgenstern si Teatrul Evreiesc din Bucuresti au reprezentat Romania la cel mai mare festival international de cultura evreiasca  din lume Kulturfest NYC. Romania a fost prezenta in festival alaturi de Australia, Austria, Canada, Republica Cehă, Franța, Germania, Israel, Japonia, Polonia, Federația Rusă, Africa de Sud, Spania, Ungaria, SUA. Teatrul Evreiesc de Stat din București a fost singurul teatru invitat cu două spectacole.<br />
Pe scena centrului cultural Abrons Arts Center, din Manhattan, a urcat întreaga trupă a TES  în spectacolul ”Stele rătăcitoare” &#8211; în regia şi adaptarea pentru scenă a lui Andrei Munteanu, după romanul omonim al lui Shalom Alehem. Publicul new-yorkez, ce a umplut sălile centrului cultural până la refuz, a fost cucerit  de energia, profesionalismul, umorul și farmecul actorilor din „Stele rătăcitoare” care au recreat – prin umor, muzică şi culoare – începuturile teatrului evreiesc în lume, petrecute chiar pe pământ românesc.<br />
În cuvântul său de deschidere, directorul artistic al Festivalului, Motl Didner, a evidențiat meritul istoric al teatrului evreiesc din România, primul teatru evreiesc profesionist de limbă idiş din lume cu activitate neîntreruptă până în zilele noastre.<br />
Sala a fost neîncăpătoare  (la propriu, întrucât s-au adăugat rânduri de scaune suplimentare) la spectacolul-cabaret &#8222;one woman show cu Maia Morgenstern&#8221;„Astă seară: Lola Blau” de Georg Kreisler, în regia lui Alexandru Dabija<br />
Maia Morgenstern, acompaniată de pianista Tatiana Moroșanu, a electrizat publicul, reușind să imprime în sufletul și mintea spectatorilor multitudinea de sentimente trăite de personajul Lola Blau.<br />
Se cuvine a menționa efortul depus de ICR New York pentru a susține participarea TES la acest festival, fapt ce reprezintă un act cultural de importanță majoră, cu o semnificație deosebită pentru promovarea valorilor culturii idiș și a patrimoniului cultural evreiesc, precum și a scolii românești de teatru și a imaginii României peste hotare.<br />
Prezența Teatrului Evreiesc la New York a fost posibilă datorită sprijinului financiar oferit de Guvernul României.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.infopress.tv/maia-morgenstern-reprezentat-romania-la-cel-mai-mare-festival-cultural/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">22470</post-id>	</item>
		<item>
		<title>Se modernizeaza Centrul Cultural Ovidiu si Asezamant Cultural Poiana</title>
		<link>https://www.infopress.tv/se-modernizeaza-centrul-cultural-ovidiu-si-asezamant-cultural-poiana/</link>
					<comments>https://www.infopress.tv/se-modernizeaza-centrul-cultural-ovidiu-si-asezamant-cultural-poiana/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Redactor]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 12 Jan 2015 17:50:46 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Social]]></category>
		<category><![CDATA[Stiri]]></category>
		<category><![CDATA[așezământ]]></category>
		<category><![CDATA[centrul]]></category>
		<category><![CDATA[Cultural]]></category>
		<category><![CDATA[modernizeaza]]></category>
		<category><![CDATA[ovidiu]]></category>
		<category><![CDATA[Poiana]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://www.infopress.tv/?p=20589</guid>

					<description><![CDATA[La initiativa primarului Orasului Ovidiu, George Scupra au inceput lucrarile de reabilitare si modernizare la centrele culturale din Ovidiu si Poiana . Valoarea investitiei la Centrul Cultural Ovidiu este de 1.148.925 lei din care 10 % din valoare este sustinuta din bugetul local si 90 % din bugetul statului. Reabilitarea cuprinde lucrari de arhitectura interioara,de [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>La initiativa primarului Orasului Ovidiu, George Scupra au inceput lucrarile de reabilitare si modernizare la centrele culturale din Ovidiu si Poiana . Valoarea investitiei la Centrul Cultural Ovidiu este de 1.148.925 lei din care 10 % din valoare este sustinuta din bugetul local si 90 % din bugetul statului. Reabilitarea cuprinde lucrari de arhitectura interioara,de rezistenta, inlocuire instalatii termice,sanitare si climatizare. Sala de spectacole va beneficia de sistem de sunet si lumini modern,izolatie fonica, sistem de ventilatie si un generator automatizat de 55kw.<br />
Lucrarile vor fi finalizate la data de 25 aprile 2015, moment in care se va deschide si programul sali de spectacole al Centrului Cultural Ovidiu.<br />
Lucrarile asezemantului cultural din Poiana sunt in termen, in luna decembrie finalizandu-se acoperisul urmand ca pana la data de 1 iunie anul in curs lucrarile de extindere si reabilitare( zidarie si pereti, tencuieli, pavaje, pardoseli,scari,izolatii,geamuri,acoperis, ventilatie ) sa fie finalizate. Proiectul are in component lucrari capitale la instalatia electrica , sanitara si termica inclusiv lucrari de rezistenta.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.infopress.tv/se-modernizeaza-centrul-cultural-ovidiu-si-asezamant-cultural-poiana/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">20589</post-id>	</item>
		<item>
		<title>Radio România Cultural a fost nominalizat la Prix Europa</title>
		<link>https://www.infopress.tv/radio-romania-cultural-fost-nominalizat-la-prix-europa/</link>
					<comments>https://www.infopress.tv/radio-romania-cultural-fost-nominalizat-la-prix-europa/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Redactor]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 29 Aug 2014 07:57:08 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cultura]]></category>
		<category><![CDATA[Promo]]></category>
		<category><![CDATA[Stiri]]></category>
		<category><![CDATA[Cultural]]></category>
		<category><![CDATA[europa]]></category>
		<category><![CDATA[fost]]></category>
		<category><![CDATA[nominalizat]]></category>
		<category><![CDATA[prix]]></category>
		<category><![CDATA[Radio]]></category>
		<category><![CDATA[ROMANIA]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://www.infopress.tv/?p=18618</guid>

					<description><![CDATA[ Documentarul Maria Tănase – Urban Soundtrack For a Diva realizat de Maria Balabaş a fost nominalizat la ediţia a 11-a a premiilor Prix Europa. Conceput pentru Storymania, una dintre liniile de programe-brand pentru Radio România Cultural, documentarul celebrează personalitatea Mariei Tănase de la a cărei naştere s-a împlinit un secol anul trecut. Prix Europa este cel mai important [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p class="yiv3724878140MsoHeader" style="color: #000000;"><span style="color: #000000;"> </span>Documentarul <i id="yui_3_16_0_1_1409296662918_8143">Maria Tănase – Urban Soundtrack For a Diva</i> realizat de Maria Balabaş a fost nominalizat la ediţia a 11-a a premiilor Prix Europa. Conceput pentru <i>Storymania</i>, una dintre liniile de programe-brand pentru Radio România Cultural, documentarul celebrează personalitatea Mariei Tănase de la a cărei naştere s-a împlinit un secol anul trecut.</p>
<p id="yui_3_16_0_1_1409296662918_8000" class="yiv3724878140MsoHeader" style="color: #000000;"><span id="yui_3_16_0_1_1409296662918_7999"><span id="yui_3_16_0_1_1409296662918_7998" style="color: #000000;">Prix Europa este cel mai important eveniment anual dedicat producţiilor de radio, televiziune şi media online şi se va desfăşura la Berlin, între 18 şi 25 octombrie. Fondat în 1987, Prix Europa are ca scop evidenţierea celor mai noi concepte media şi sprijină iniţiativele care generează calitate în serviciile de difuzare, ca o necesitate pentru toţi europenii. În festival li se oferă ocazia profesioniştilor din mass-media să intre în competiţie pentru a demonstra calităţile celor mai bune producţii ale lor. Anul acesta, 294 de organizaţii din 35 de ţări, totalizând peste 650 de producţii, au intrat în competiţie pentru marele premiu. Nominalizarea producţiei Radio România Cultural echivalează în sine cu o distincţie.</span></span></p>
<p id="yui_3_16_0_1_1409296662918_8094" class="yiv3724878140MsoHeader" style="color: #000000;"><span id="yui_3_16_0_1_1409296662918_8093"><span id="yui_3_16_0_1_1409296662918_8092" style="color: #000000;">Maria Tănase (1913-1963) este considerată cea mai autentică şi faimoasă interpretă a cântecelor populare româneşti. Radioul a jucat un rol important în cariera sa. În 1938, la doar 20 de ani, vocea sa a fost auzită pentru prima dată pe frecvenţele Radio România, dând naştere unei euforii naţionale. Editura Casa Radio a editat, în 2013, un dublu CD omagial Maria Tănase cuprinzând înregistrările-document realizate de artistă în radio în ultimii ani de viaţă. Maria Balabaş semnează booklet-ul acestui album, devenit un best-seller al editurii.</span></span></p>
<p id="yui_3_16_0_1_1409296662918_8097" class="yiv3724878140MsoHeader" style="color: #000000;"><span id="yui_3_16_0_1_1409296662918_8096"><span id="yui_3_16_0_1_1409296662918_8095" style="color: #000000;">Maria Balabaş lucrează pentru Radio România Cultural din 2007, fiind moderatoarea emisiunii <i>Dimineaţa crossover</i> şi este distinsă cu premiul pentru Jurnalism acordat de revista Actualitatea Muzicală a Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România.</span></span></p>
<p id="yui_3_16_0_1_1409296662918_8119" class="yiv3724878140MsoHeader" style="color: #000000;"><span id="yui_3_16_0_1_1409296662918_8118"><span id="yui_3_16_0_1_1409296662918_8117" style="color: #000000;">„Fiind atât de puternic implicată emoţional în proiectul editorial Maria Tănase, am simţit nevoia să întregesc experienţa utilizând pentru un feature radiofonic textul scris şi propriile mele înregistrări de teren din plimbările sonore, ca atmosferă acustică pentru cântecele ei. În acest fel oamenii vor înţelege că repertoriul ei este încă parte din vieţile noastre, că nu trebuie să o considerăm un monument, o piesă de muzeu, ci că trebuie să o iubim. Felul în care o ascultăm pe Maria Tănase ar trebui să fie o experienţă activă şi nu doar o privire spre trecut” &#8211; Maria Balabaş.</span></span></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.infopress.tv/radio-romania-cultural-fost-nominalizat-la-prix-europa/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">18618</post-id>	</item>
		<item>
		<title>Un nou proiect cultural aduce cartea romaneasca universitara la Madrid</title>
		<link>https://www.infopress.tv/un-nou-proiect-cultural-aduce-cartea-romaneasca-universitara-la-madrid/</link>
					<comments>https://www.infopress.tv/un-nou-proiect-cultural-aduce-cartea-romaneasca-universitara-la-madrid/#comments</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Redactor]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 18 Jul 2014 06:11:22 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cultura]]></category>
		<category><![CDATA[aduce]]></category>
		<category><![CDATA[cartea]]></category>
		<category><![CDATA[Cultural]]></category>
		<category><![CDATA[la]]></category>
		<category><![CDATA[Madrid]]></category>
		<category><![CDATA[nou]]></category>
		<category><![CDATA[proiect]]></category>
		<category><![CDATA[romaneasca]]></category>
		<category><![CDATA[un]]></category>
		<category><![CDATA[universitara]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://www.infopress.tv/beta02/un-nou-proiect-cultural-aduce-cartea-romaneasca-universitara-la-madrid/</guid>

					<description><![CDATA[Patru carti semnate de  profesori de la diferite centre universitare din Romania au fost lansate in capitala Spaniei, in cadrul proiectului de promovare culturala “Vida Universitaria”.  Astfel, la Universitatea Complutense si Libraria Cervantes din Madrid, au avut loc lansarile cartilor &#8222;Un Paradigma de la Inteligencia Rumana – La lógica de Titu Maiorescu&#8221; de Aurel M. [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Patru carti semnate de  profesori de la diferite centre universitare din Romania au fost lansate in capitala Spaniei, in cadrul proiectului de promovare culturala “Vida Universitaria”.<span style="background-color: #ffffff;"> </span> Astfel, la Universitatea Complutense si Libraria Cervantes din Madrid, au avut loc lansarile cartilor &#8222;Un Paradigma de la Inteligencia Rumana – La lógica de Titu Maiorescu&#8221; de Aurel M. Cazacu, “La Historia de Asia Moderna” de Sorin Mitu, “El Apocalipsis” de George V. Grigore si “Entre Oriente y Occidente” de Laura Stanciu, in cadrul proiectului initiat de Editura Niram Art. Prezentarile s-au desfasurat pe data de 15 iulie, in amfiteatrul Facultatii de Filosofie, din cadrul Universitatii Complutense din Madrid.<span style="background-color: #ffffff;"> </span> Directorul editurii Niram Art, Miguel Angel Galan Segovia a explicat: &#8222;Profesorii universitari din Romania sunt foarte bine pregatiti. Editura lucreaza la o colectie complexa de carti academice semnate de cadre universitare din Romania, care abordeaza mai multe domenii stiintifice. Obiectivul proiectului “Vida Universitaria” este promovarea culturii romane in Spania, atat prin traducerea si publicarea acestor lucrari, cat si prin realizarea unor evenimente de inalta tinuta, la care sa participe cadre universitare si studenti din Spania, de preferinta cu participarea institutiilor educationale si culturale din Spania, cum este cazul prezentului eveniment, de la Universitatea Complutense. In felul acesta, se pot schimba idei despre sistemul educational romanesc si cel spaniol, despre viata universitara, se genereaza dialog la nivelul cadrelor universitare, pe scurt, se impulsioneaza un schimb cultural viu, actual, intre elitele celor doua tari.” In deschiderea evenimentului, prodecanul Facultatii de Filosofie, prof. Nuria Sánchez Madrid a afirmat: &#8222;Majoritatea figurilor relevante ale culturii romane sunt foarte putin cunoscute in Spania. De exemplu, am descoperit cu deosebit interes opera lui Titu Maiorescu, studiile sale de logica”.   <span style="background-color: #ffffff;"> </span> Cartile au fost prezentate de Nuria Sánchez Madrid, profesoara si prodecan al Facultatii de Filosofie, Pedro Ortega Ventureira, istoric de arta, directorul revistei de cultura “Herejía y Belleza”, scriitorul Eduardo Luis Junquera Cubiles,  scriitorul Marcelo López Conde, Diego Vadillo López, scriitor si analist literar, Hector Martínez Sanz, scriitor, filosof si Fabianni Belemuski, jurnalist si scriitor.  In incheierea evenimentului de la Universitatea Complutense, a avut loc si expozitia artistului plastic M.I.E.D.H.O, care a expus mai multe lucrari pe teme eminesciene. Proiectul “Vida Universitaria” a debutat cu abordari din sfera filosofiei, logicii, istoriei si eseului si va continua cu traducerea, publicarea si promovarea  cartilor universitare romanesti si din alte domenii, la Madrid.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.infopress.tv/un-nou-proiect-cultural-aduce-cartea-romaneasca-universitara-la-madrid/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>2</slash:comments>
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">9117</post-id>	</item>
		<item>
		<title>Duelul Stradivarius versus Guarneri la cea de-a treia rundă</title>
		<link>https://www.infopress.tv/duelul-stradivarius-versus-guarneri-la-cea-de-a-treia-runda/</link>
					<comments>https://www.infopress.tv/duelul-stradivarius-versus-guarneri-la-cea-de-a-treia-runda/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Redactor]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 11 Sep 2013 04:48:37 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[cea]]></category>
		<category><![CDATA[Cultural]]></category>
		<category><![CDATA[de-a]]></category>
		<category><![CDATA[Duelul]]></category>
		<category><![CDATA[Guarneri]]></category>
		<category><![CDATA[la]]></category>
		<category><![CDATA[Radio]]></category>
		<category><![CDATA[ROMANIA]]></category>
		<category><![CDATA[runda]]></category>
		<category><![CDATA[Stradivarius]]></category>
		<category><![CDATA[treia]]></category>
		<category><![CDATA[versus]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://www.infopress.tv/beta02/duelul-stradivarius-versus-guarneri-la-cea-de-a-treia-runda/</guid>

					<description><![CDATA[La început a fost ideea de “duel”. S-au ales cele mai preţioase arme: viorile Stradivarius şi Guarneri, s-au stabilit cei mai aleşi combatanţi: violoniştii Liviu Prunaru şi Gabriel Croitoru, dar şi un arbitru: pianistul Horia Mihail, iar lumea a fost anunţată că, la ceas de seară, va putea asista la o batălie nu pe viaţă [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: center;"><img data-recalc-dims="1" fetchpriority="high" decoding="async" class=" size-full wp-image-7628" src="https://i0.wp.com/www.infopress.tv/beta02/wp-content/uploads/2013/09/articole_2013_Septembrie_croitorumihailprunaru%20OK.JPG?resize=678%2C452" border="0" alt="" width="678" height="452" width="1200" height="800" srcset="https://i0.wp.com/www.infopress.tv/wp-content/uploads/2013/09/articole_2013_Septembrie_croitorumihailprunaru%20OK.JPG?w=1200&amp;ssl=1 1200w, https://i0.wp.com/www.infopress.tv/wp-content/uploads/2013/09/articole_2013_Septembrie_croitorumihailprunaru%20OK.JPG?resize=300%2C200&amp;ssl=1 300w, https://i0.wp.com/www.infopress.tv/wp-content/uploads/2013/09/articole_2013_Septembrie_croitorumihailprunaru%20OK.JPG?resize=1024%2C683&amp;ssl=1 1024w, https://i0.wp.com/www.infopress.tv/wp-content/uploads/2013/09/articole_2013_Septembrie_croitorumihailprunaru%20OK.JPG?resize=90%2C60&amp;ssl=1 90w, https://i0.wp.com/www.infopress.tv/wp-content/uploads/2013/09/articole_2013_Septembrie_croitorumihailprunaru%20OK.JPG?resize=180%2C120&amp;ssl=1 180w, https://i0.wp.com/www.infopress.tv/wp-content/uploads/2013/09/articole_2013_Septembrie_croitorumihailprunaru%20OK.JPG?resize=95%2C64&amp;ssl=1 95w" sizes="(max-width: 678px) 100vw, 678px" /></p>
<p>La început a fost ideea de “duel”. S-au ales cele mai preţioase arme: viorile Stradivarius şi Guarneri, s-au stabilit cei mai aleşi combatanţi: violoniştii Liviu Prunaru şi Gabriel Croitoru, dar şi un arbitru: pianistul Horia Mihail, iar lumea a fost anunţată că, la ceas de seară, va putea asista la o batălie nu pe viaţă şi pe moarte, ci pe sunet şi armonie.</p>
<p>Mii şi mii de spectatori au asistat la cele două ediţii precedente ale turneului Duelul Viorilor Stradivarius vs. Guarneri şi au constatat că, atunci când arcuşurile s-au încrucişat, rezultatul a fost unul atât de melodios, sunetul atât de pur şi cristalin, măiestria celor doi violonişti atât de mare încât, practic, iubitorii muzicii de calitate au fost singurii câştigători. Publicul care a umplut până la refuz sălile şi care a primit artiştii peste tot ca pe adevărate vedete şi-a dorit şi o a treia rundă.</p>
<p>În consecinţă, Stradivarius şi Guarneri &#8211; două viori de colecţie, şi cei doi artişti de talie internaţională care le mânuiesc cu măiestrie, Liviu Prunaru şi Gabriel Croitoru, împreună cu pianistul Horia Mihail, pornesc din nou la drum. Începe cea de-a treia ediţie a turneului naţional Duelul Viorilor, ce va avea loc între 23 septembrie şi 4 octombrie în 8 oraşe din România.</p>
<p>„Iniţial, în mintea mea, Duelul viorilor a fost o joacă. Dar după o a doua ediţie în care aceiaşi eroi s-au lăsat atraşi în aventura unui turneu dens şi obositor de-a lungul şi de-a latul ţării, făcând săli de peste 1.000 de locuri să pară neîncăpătoare, am ajuns să cred că joaca noastră de-a duelul a devenit serioasă. Iată că o a treia ediţie în toamna anului 2013 va avea loc în aceeaşi distribuţie, cu toate impedimentele care s-au ivit pe parcurs şi care, din fericire, au fost depăşite. Am început deja să fim imitaţi, copiaţi, să se inventeze false dueluri cu false viori celebre, ceea ce, mai departe de entuziasmul publicului, e o nouă dovada a faptului că Duelul viorilor este un succes”, declară Oltea Şerban-Pârâu, redactor şef al postului Radio România Cultural şi director artistic al Orchestrelor şi Corurilor Radio.</p>
<p>Despre arme şi combatanţi se ştiu deja destule, dar cea de-a treia bătălie din sălile de concert va fi consemnată astfel:</p>
<p>Armele:</p>
<p>• Vioara Stradivarius „Pachoud” construită de celebrul lutier italian în 1694, instrument pus la dispoziţia lui Liviu Prunaru de vestita orchestră Royal Concertgebouw – Amsterdam;</p>
<p>• Vioara Guarneri del Gesu „Catedrala”, datată 1731, instrument pe care a cântat nimeni altul decât George Enescu şi care este pusă la dispoziţia violonistului Gabriel Croitoru de Muzeul Naţional ”George Enescu”, în patrimoniul căruia se află.</p>
<p>Combatanţii:</p>
<p>Liviu Prunaru, artist de talie internaţională, i-a avut profesori pe Alberto Lysy (cu care a cântat pentru Papa Ioan Paul al II-lea Dublul concert de Bach) şi pe violonistul Yehudi Menuhin (fost elev al lui George Enescu). Este concert-maestrul celebrei orchestre Royal Concertgebouw Amsterdam, cotată drept una dintre cele mai bune din lume. Cariera sa solistică internaţională, în plină ascensiune, cuprinde colaborări cu cele mai importante orchestre din lume &#8211; London Philarmonic Orchestra, London Symphony Orchestra, Orchestre National de Belgique, Orchestra Filarmonică din Atena ş.a. Un număr mare de premii internaţionale, participări la festivaluri şi înregistrări audio se adaugă palmaresului său.</p>
<p>Gabriel Croitoru, prof. univ. dr. la Universitatea Naţională de Muzică Bucureşti, solist concertist al Orchestrelor şi Corurilor Radio România, al Filarmonicii Paul Constantinescu din Ploieşti şi membru al Cvartetului de Stat Transilvan, Cluj-Napoca, a cântat ca solist alături de importante orchestre europene, printre care orchestrele simfonice din Monte-Carlo, Salonic, Sevilla, Cannes ş.a. Distincţii de prestigiu obţinute stau dovadă a talentului violonistului român: premiul al III-lea la Concursul N. Paganini &#8211; Genova (Italia), premiul special al juriului la Concursul Fritz Kreisler &#8211; Viena (Austria), premiul al II-lea la Concursul Internaţional Zino Francescatti &#8211; Aix-en Provence (Franţa) ş.a.</p>
<p>Arbitrul:</p>
<p>Pianistul Horia Mihail, un muzician al cărui rafinament transpare din fiecare apariţie în concert sau recital, este unul din cei mai apreciaţi pianişti români ai generaţiei sale. În calitatea sa de solist concertist al Orchestrelor şi Corurilor Radio România, totodată solist al Filarmonicii din Braşov, Horia Mihail susţine numeroase concerte şi recitaluri pe scena Sălii Radio din Bucureşti sau în turnee în ţară sau străinătate, dar colaborează şi cu alte orchestre de profil din ţară. De-a lungul timpului a susţinut peste 2.000 de recitaluri şi concerte în 18 ţări, pe patru continente. În ultimii ani, Horia Mihail a susţinut mai multe proiecte naţionale muzicale de anvergură, solistice sau de muzică de cameră, cu impact cultural dar şi social precum Pianul călător (www.pianulcalator.ro), Flautul de aur (www.flautuldeaur.ro), Vioara lui George Enescu la sate (www.vioaraluienescu.ro) şi, bineînţeles Duelul Viorilor (www.duelulviorilor.ro).</p>
<p>Provocarea este de fapt repertoriul dens, atractiv, spectaculos şi dificil: Piotr Ilici Ceaikovski – Meditaţie pentru vioară şi pian op. 42 nr. 1; Pablo de Sarasate – Dans spaniol nr.8 op.26; Saint-Saens şi Ysaye &#8211; Studiu în formă de vals; Ciocârlia &#8211; prelucrare folclor de Grigoraş Dinicu.</p>
<p>Liviu Prunaru – vioară şi Horia Mihail:</p>
<p>Nicolo Paganini &#8211; Cantabile şi Vals op.19 pentru vioară şi pian; Manuel de Falla şi Kreisler &#8211; Dans spaniol (La vida breve); Richard Wagner &#8211; File de album (Albumblatt): Romanze pentru vioară şi pian; Henry Wieniawski &#8211; Souvenir de Moscou pentru vioară şi pian.</p>
<p>Gabriel Croitoru – vioară şi Liviu Prunaru – vioară:</p>
<p>Charles de Beriot &#8211; Grand Duo Concertant no.3 pentru doua viori.</p>
<p>Liviu Prunaru – vioară, Gabriel Croitoru – vioară şi Horia Mihail – pian:</p>
<p>Christian Sinding &#8211; Serenada no. 2 op 92 pentru două viori şi pian.</p>
<p>Datele şi locurile în care se va da ‘’lupta’’:</p>
<p>23 septembrie: Braşov, Sala Patria, ora 20:30.</p>
<p>24 septembrie: Târgu Mureş, Palatul Culturii, ora 19:00.</p>
<p>25 septembrie: Turda, Teatrul Municipal, ora 19:00.</p>
<p>27 septembrie: Craiova, Sala Filarmonicii, ora 19:00.</p>
<p>28 septembrie: Piteşti, Casa de Cultură, ora 19:00.</p>
<p>30 septembrie: Iaşi, Opera Naţională Română, ora 19:00.</p>
<p>1 octombrie: Bacău, Ateneu, ora 19:00.</p>
<p>4 octombrie: Bucureşti, Sala Radio, ora 19:00.</p>
<p>Biletele se pot achiziţiona de la casele de bilete ale sălilor în care se vor desfăşura recitalurile, iar în Bucureşti şi prin www.bilete.ro. Informaţii suplimentare pe www.duelulviorilor.ro.</p>
<p>Organizatori: Radio România Cultural şi Accendo.</p>
<p>Proiect cultural finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional.</p>
<p>Partener principal: Muzeul Naţional George Enescu.</p>
<p>Coproducători: Radio România Regional şi TVR 2.</p>
<p>Sponsori: Sense, JTI, Veka, Kronospan, Zamfirescu, Racoţi, Predoiu – Attorneys at law.</p>
<p>Transportat de: Dacia</p>
<p>Parteneri: Orchestrele şi Corurile Radio, Societatea de Muzică Veche, Grand Hotel Traian, Hotel Pantex, Hotel Continental &#8211; Târgu Mureş, Chez Marie, Athenee Palace Hilton.</p>
<p>Parteneri culturali: Orchestrele şi Corurile Radio România, Filarmonica de stat din Braşov, Filarmonica de stat din Târgu Mureş, Asociaţia Rei Culturae Fautores Turda, Teatrul Municipal Turda, Primăria din Turda, Filarmonica Oltenia Craiova, Filarmonica de stat din Piteşti, Opera Naţională Română din Iaşi, Filarmonica din Bacău.</p>
<p> </p>
<p> </p>
<p> </p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.infopress.tv/duelul-stradivarius-versus-guarneri-la-cea-de-a-treia-runda/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">7629</post-id>	</item>
		<item>
		<title>Filmul „10 x Observator cultural”,lansat  la KINObservator</title>
		<link>https://www.infopress.tv/filmul-10-x-observator-culturallansat-la-kinobservator/</link>
					<comments>https://www.infopress.tv/filmul-10-x-observator-culturallansat-la-kinobservator/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Redactor]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 19 Jun 2013 09:12:15 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cinema]]></category>
		<category><![CDATA[Cultural]]></category>
		<category><![CDATA[film]]></category>
		<category><![CDATA[KINObservator]]></category>
		<category><![CDATA[lansare]]></category>
		<category><![CDATA[observator]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://www.infopress.tv/beta02/filmul-10-x-observator-culturallansat-la-kinobservator/</guid>

					<description><![CDATA[Joi, 20 iunie, de la ora 19:30, Sala Union (Paul Călinescu) a Cinematecii Române (Strada Ion Câmpineanu nr. 21) găzduieşte lansarea filmului documentar 10 x Observator Cultural, regia şi montajul: Marian Baciu. Cel de-al zecelea eveniment din cadrul KINObservator-ului, program organizat de Arhiva Naţională de Filme – Cinemateca Română în colaborare cu revista „Observator cultural”, [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: center;"><img data-recalc-dims="1" decoding="async" class=" size-full wp-image-6984" src="https://i0.wp.com/www.infopress.tv/beta02/wp-content/uploads/2013/06/articole_2013_Iunie_afis_observator.jpg?resize=543%2C768" border="0" alt="" width="543" height="768" srcset="https://i0.wp.com/www.infopress.tv/wp-content/uploads/2013/06/articole_2013_Iunie_afis_observator.jpg?w=543&amp;ssl=1 543w, https://i0.wp.com/www.infopress.tv/wp-content/uploads/2013/06/articole_2013_Iunie_afis_observator.jpg?resize=212%2C300&amp;ssl=1 212w" sizes="(max-width: 543px) 100vw, 543px" /></p>
<p>Joi, 20 iunie, de la ora 19:30, Sala Union (Paul Călinescu) a Cinematecii Române (Strada Ion Câmpineanu nr. 21) găzduieşte lansarea filmului documentar 10 x Observator Cultural, regia şi montajul: Marian Baciu. Cel de-al zecelea eveniment din cadrul KINObservator-ului, program organizat de Arhiva Naţională de Filme – Cinemateca Română în colaborare cu revista „Observator cultural”, prezintă publicului, în premieră absolută, chiar un film dedicat publicaţiei amintite. Cu această ocazie, la Sala Union vor fi prezenţi atât membrii redacţiei săptămânalului „Observator cultural”, cât şi realizatorii filmului.</p>
<p>     Din distributie fac parte: Carmen Muşat, Ovidiu Şimonca, Gheorghe Muşat, Antoaneta Ralian, Geo Şerban, Liviu Ornea, Marius Oprea, Caius Dobrescu, Doina Ioanid, Paul Cernat, Adina Diniţoiu, Iulia Popovici, Silvia Dumitrache, Cezar Gheorghe, Mihai Fulger</p>
<p>Imaginea: Titus Tihăuan, Nicu Rotaru, Petre Apostol, un cristian, Vlad Rotaru</p>
<p>Muzica: ruePavlov, Călin Torsan, Lucian Octav Baciu</p>
<p>     Programul KINObservator a debutat în noiembrie 2012. În cele nouă evenimente de până acum, regizorii Cristian Mungiu, Dan Chişu, Paul Negoescu, Radu Gabrea, Marian Crişan, Florin Piersic Jr., Călin Peter Netzer, Adrian Sitaru şi Cătălin Leescu, însoţiţi de membri ai echipelor lor, au venit la Sala Union a Cinematecii Române pentru a-şi prezenta filmele în faţa publicului.</p>
<p>Tariful unic de intrare la eveniment este de 5 lei.</p>
<p> </p>
<p>Stefania Stavarache</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.infopress.tv/filmul-10-x-observator-culturallansat-la-kinobservator/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">6985</post-id>	</item>
		<item>
		<title>Centrul Cultural Municipal Caracal, organizatorul spectacolului &#8222;Dor de Eminescu&#8221;</title>
		<link>https://www.infopress.tv/centrul-cultural-municipal-caracal-organizatorul-spectacolului-dor-de-eminescu/</link>
					<comments>https://www.infopress.tv/centrul-cultural-municipal-caracal-organizatorul-spectacolului-dor-de-eminescu/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Redactor]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 10 Jan 2013 06:24:58 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cultura]]></category>
		<category><![CDATA[caracal]]></category>
		<category><![CDATA[centru]]></category>
		<category><![CDATA[Cultural]]></category>
		<category><![CDATA[dor]]></category>
		<category><![CDATA[eminescu]]></category>
		<category><![CDATA[organizeaza]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://www.infopress.tv/beta02/centrul-cultural-municipal-caracal-organizatorul-spectacolului-dor-de-eminescu/</guid>

					<description><![CDATA[Instituția va organiza marți 15 ianuarie un spectacol intitulat &#8222;Dor de Eminescu&#8221;, în cinstea celui care a fost poetul nepereche al culturii noastre naționale. Evenimentul va începe de la orele 11 la Teatrul Național cu un vernisaj de expoziție marca, Viorel Chirea, intitulat: &#8222;Tabloide din gara cu trenuri expirate (EPIGONII)&#8221;. Program: Marți 15 ianuarie ora [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: center;"><img data-recalc-dims="1" decoding="async" class=" size-full wp-image-5689" src="https://i0.wp.com/www.infopress.tv/beta02/wp-content/uploads/2013/01/articole_2013_Ianuarie_Mihai_Eminescu.jpg?resize=526%2C819" border="0" alt="" width="526" height="819" srcset="https://i0.wp.com/www.infopress.tv/wp-content/uploads/2013/01/articole_2013_Ianuarie_Mihai_Eminescu.jpg?w=526&amp;ssl=1 526w, https://i0.wp.com/www.infopress.tv/wp-content/uploads/2013/01/articole_2013_Ianuarie_Mihai_Eminescu.jpg?resize=193%2C300&amp;ssl=1 193w" sizes="(max-width: 526px) 100vw, 526px" /></p>
<p style="text-align: justify;">Instituția va organiza marți 15 ianuarie un spectacol intitulat &#8222;Dor de Eminescu&#8221;, în cinstea celui care a fost poetul nepereche al culturii noastre naționale. Evenimentul va începe de la orele 11 la Teatrul Național cu un vernisaj de expoziție marca, Viorel Chirea, intitulat: &#8222;Tabloide din gara cu trenuri expirate (EPIGONII)&#8221;.</p>
<p style="text-align: justify;">Program:</p>
<p style="text-align: justify;">Marți 15 ianuarie ora 11:00 &#8211; vernisaj expozitie &#8222;Tabloide din gara cu trenuri expirate (EPIGONII)&#8221;</p>
<p style="text-align: justify;">ora 12: 00- Pelerinaj la bustul poetului din Parcul Poroineanu </p>
<p style="text-align: justify;">•Eseu literar &#8222;Muza și poetul&#8221; în interpretarea lui Leonard Alexandru Prica si Andreea Negrilă</p>
<p style="text-align: justify;">•Eseu muzical literar &#8222;Geniul nepereche al poeziei românesti&#8221;, &#8222;Odă în metru antic&#8221; &#8211; interpretare Florin Beciu</p>
<p style="text-align: justify;">Depunere de flori la bustul poetului</p>
<p> </p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.infopress.tv/centrul-cultural-municipal-caracal-organizatorul-spectacolului-dor-de-eminescu/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">5690</post-id>	</item>
		<item>
		<title>Richard Demarco decorat cu Ordinul Meritul Cultural al României</title>
		<link>https://www.infopress.tv/richard-demarco-decorat-cu-ordinul-meritul-cultural-al-romaniei/</link>
					<comments>https://www.infopress.tv/richard-demarco-decorat-cu-ordinul-meritul-cultural-al-romaniei/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Redactor]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 29 Oct 2012 11:20:14 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[Cultural]]></category>
		<category><![CDATA[decorat]]></category>
		<category><![CDATA[Meritul]]></category>
		<category><![CDATA[Ordinul]]></category>
		<category><![CDATA[Richard Demarco]]></category>
		<category><![CDATA[României]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://www.infopress.tv/beta02/richard-demarco-decorat-cu-ordinul-meritul-cultural-al-romaniei/</guid>

					<description><![CDATA[Radu Varia: «Pentru Richard Demarco adevăratul suflet al Europei e întruchipat de valorile ce merg de la Cucuteni la Brâncuşi» În faţa a peste 150 de studenţi şi profesori români din Marea Britanie şi a unor distinşi invitaţi din Scoţia şi din ţară, reuniţi în prestigioasa bibliotecă a Universităţii din Edinburgh, Old College Playfair Library, [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><p style="text-align: center;">Radu Varia:</p>
<p style="text-align: center;">«Pentru Richard Demarco adevăratul suflet al Europei</p>
<p style="text-align: center;">e întruchipat de valorile ce merg de la Cucuteni</p>
<p style="text-align: center;">la Brâncuşi»</p>
<p style="text-align: center;"><img data-recalc-dims="1" loading="lazy" decoding="async" class=" size-full wp-image-117" src="https://i0.wp.com/www.infopress.tv/beta02/wp-content/uploads/2012/10/articole_2012_10_richard.jpg?resize=654%2C478" border="0" width="654" height="478" srcset="https://i0.wp.com/www.infopress.tv/wp-content/uploads/2012/10/articole_2012_10_richard.jpg?w=654&amp;ssl=1 654w, https://i0.wp.com/www.infopress.tv/wp-content/uploads/2012/10/articole_2012_10_richard.jpg?resize=300%2C219&amp;ssl=1 300w, https://i0.wp.com/www.infopress.tv/wp-content/uploads/2012/10/articole_2012_10_richard.jpg?resize=278%2C202&amp;ssl=1 278w" sizes="auto, (max-width: 654px) 100vw, 654px" /></p>
<p style="text-align: justify;">În faţa a peste 150 de studenţi şi profesori români din Marea Britanie şi a unor distinşi invitaţi din Scoţia şi din ţară, reuniţi în prestigioasa bibliotecă a Universităţii din Edinburgh, Old College Playfair Library, ambasadorul României pe lângă St. James’s Court, Dr. Ion Jinga, i-a remis marii figuri europene care este Richard Demarco Ordinul Meritul Cultural al României. «Nu sunt scoţian, nu sunt italian, sunt European. Şi cred în Uniunea Europeană fondată pe valorile întruchipate de tezaurul de la Cucuteni şi de Constantin Brâncuşi», a declarat cu simplitate Richard Demarco.</p>
<p style="text-align: justify;">Recunoaşterea acestei conştiinţe europene, a lucidităţii, determinării, curajului acestui artist şi om de cultură au venit în ultimii ani prin documentul oficial al Parlamentului Scoţian din 2010, când Richard Demarco a împlinit venerabila vârstă de 80 de ani, apoi din partea Poloniei şi a Germaniei, care i-au acordat cele mai înalte distincţii, şi acum din partea României. De arta noastră contemporană nu se apropia nimeni din Occident când, în 1968, Richard Demarco decidea să expună în cadrul de excepţională audienţă a Festivalului de la Edinburgh opere ale artiştilor români, invitându-i pe aceştia să fie prezenţi în persoană la evenimentele care polarizau la Edinburgh atenţia internaţională. «Cei ce reveneau în ţară aduceau aici un suflu nou», declară istoricul de artă Dr. Radu Varia, prietenul şi complicele de aproape 45 de ani al lui Richard Demarco, autoritate mondială în domeniul Brâncuşi şi primul român ales Membru de Onoare al Academiei Regale a Scoţiei. «Celor care nu se mai întorceau, continuă acesta, le era dat uneori, cum a fost cazul lui Paul Neagu, să marcheze profund destinul noilor generaţii de artişti britanici, printre care un nume de seamă îl reprezintă azi Anish Kapour, elevul său».</p>
<p style="text-align: justify;">Peste 10.000 de lucrări de artă, peste 1.500.000 de fotografii, şi un număr imens de alte documente sunt păstrate în Arhivele Richard Demarco din Edinburgh, comoară a culturii europene ce începe în prezent să facă obiectul studiului academic a numeroase universităţi reunite.</p>
<p style="text-align: justify;">Legenda foto:</p>
<p style="text-align: justify;">Arthur Watson, Preşedintele Academiei Regale a Scoţiei, Richard Demarco, decorat cu Ordinul Meritul Cultural al României şi Radu Varia, Membru de Onoare al Academiei Regale, la finele recepţiei de la Prestonfield House</p>
<div style="text-align: justify;"></div></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.infopress.tv/richard-demarco-decorat-cu-ordinul-meritul-cultural-al-romaniei/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">118</post-id>	</item>
	</channel>
</rss>
